Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Băiatul meu, nu pot să-ți spun ce te așteaptă...

Inceperea școlii

Foto: Cornel Putan/Inquam Photos

Începe clasa pregătitoare.

- Abia aștept, tati, să fiu și eu școlar.

Mă întreabă cum va fi. Ce să îi spun? Că ani de zile la rând va învăța pe de rost mii de pagini inutile; că în școala noastră se învață în trei schimburi și că ăstora de la primărie nu le pasă de școlari, ci doar de cocalarii care pun ștampile după dictare; că prima testare din Gazeta Matematică o va avea în câteva luni, chiar în clasa pregătitoare.

Aș vrea să îi spun că școala te obligă să fii cât mai puțin individualizat și cât mai mult uniformizat, la fel ca ceilalți; că te obligă să gândească așa cum i se cere, nu așa cum vrea el.

Aș vrea să îi spun că sper să întâlnească o „doamnă” deschisă la suflet și cu o răbdare de fier în fața celor 34 de copii din clasă; că în fiecare zi va face lecții la școală, la after-school și, dacă va fi nevoie, și acasă; că - asta e - îi voi face reproșuri pentru niște prostii de note irelevante și că nu va înțelege de ce trebuie să memoreze informații inutile.

Aș vrea să îi spun că, de aici încolo, va toci zeci de manuale, va rezolva mii de probleme, va scrie sute de compuneri, va umple mii de pagini de caiet, doar cu speranța unei note mai mari, care însă va conta doar până la următorul test.

Aș vrea să îi spun că sper să își creeze singur forma reală de rezistență la toate presiunile venite atât din partea școlii, cât și din partea mea, ca părinte. Că sper să treacă ușor peste încercările de a ne îndopa copiii cu probleme de mate, cu exerciții de limba română, cu lecții tembele suplimentare de cibernetică, robotică, înot, karate, pian, germană, chineză, japoneză, malaeză, dezvoltare personală, yoga, vioară, chitară, acordeon, țambal, dansuri moderne, conga, cha cha cha.

Aș vrea să îi spun că va trebui să își dezvolte puterea de a trece peste dezamăgiri și tristeți. Aș vrea să îi spun că va avea și multe bucurii, că își va găsi colegi cu care va discuta în pauze despre subiecte pe care cu mine nu le-ar aborda niciodată.

Aș vrea să îi spun toate astea și mult mai multe. În schimb, mormăi ceva banal:

- Și eu abia aștept. O să fie super! O să o cunoști pe doamna ta și o să ai mulți colegi noi, cu care o să te distrezi.

Da, abia așteptăm să intrăm în clasa pregătitoare…

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu excepția liceelor "industriale" și a școlilor profesionale școala te "plimbă în labirintul minunat" al culturii generale. Asta si numai asta, cultura diversă, îți dă o orientare, de regulă in ultimii doi ani de liceu, către ce ți-ar place să faci in viață. Altfel nu ai habar de nimic și nu-ți place nimic. Eventual ceva care aduce foarte mulți bani cu efort minim. La începuturile școlii nu ai nicio noțiune despre nimic. Cea mai mare "crimă" a fost când s-a dat peste cap munca înaintașilor care au pus bazele in această țară. Colegiul părinților și colegiul elevilor în special sunt niste aberații periculoase. Se tinde către școala din ghetourile americane, așa cum este ea "oglindită" în filmele de duzină. De acolo provin viitorii criminali, traficanți de orice, violatori, huligani. Rar poți vedea atmosfera din scolile de prestigiu, atmosferă total diferită, de unde provin mintile luminate, utile societății umane. Aveam asemenea școli dar s-a dorit "aducerea la un numitor comun" în sens negativ. De aia am avut cei mai tembeli miniștri la învățământ în ultimii 30 de ani. Iar învățământul particular este doar o fabrică de făcut bani pentru cei ce au avut privilegiul de a porni o astfel de afacere.
    • Like 2
  • Ana check icon

    Poate ar trebui sa va spuneti dumneavoastra insiva in primul rand ca invatatul nu este tocmai cea mai nenorocita tortura de pe aceasta lume.
    De multe ori, e de-ajuns ca un copil sa aiba un creion, un caiet, un manual, o culegere nici macar noua, dar o mare pasiune, un talent deosebit pentru matematica, romana, fizica sau chimie si rupe norii. In aceste cazuri, pregatiti-va sa auziti cum copilul dumneavoastra va fi discutat si rasdiscutat de acei parinti care ii duc si la after schoolul X ca e mai parfumat, are in plus germana sau robotica sau ce mai crede mamica sau taticu ca e important la 5.-6 ani :) si la cursul de dat in bobi si la balet (desi bietul copil e complet lipsit de talent in domeniu) si la actorie si la comunicare si la scris hieroglife si care se intreaba pe la colturi: " Doamne, cu cine face sau ce face sau ce are in plus copilul ala?". Nu vor sa creada in veci ca pasiunea pentru matematica, pentru romana sau pentru albaneza poate fi un motor important pentru dezvoltarea unui copil. Mamica si taticu stiu sigur ca nu se poate sa fii d-asta prea bun, ca asa scrie la doamna Y pe pagina. Inseamna sigur ca ai ceva boala sau te abuzeaza parintii sau doamna lucreaza doar cu tine.
    Sa pleci de la premisa ca mogaldeata din fata ta merge la tortura, e un lucru total aiurea. Gazeta Matematica nu este bau-bau decat atunci cand parintele sta langa copil si-i numara problemele, sa fie mai multe decat Gigel. Sau nu ai nicio inclinatie, dar mamicu vrea neaparat sa fii olimpic.
    Cantitatea fara calitate e o mare nebunie. Copilul meu e clasa a 12 a, dar niciodata nu a patit nimic atunci cand , in loc de 3 probleme la fel, facea doar 1 si trecea la alta mai dificila.
    Eu nu-mi amintesc de prea multe compuneri si nici de zeci de manuale tocite, desi rezultatele academice sunt foarte bune.
    Imi amintesc insa cu groaza sedintele cu parintii, in special de cele din clasele a 7 a si a 8 a , unde se cereau de catre parinti teme in nestire, iar, cand le spuneau profesorii ca temele date sunt de-ajuns, iesea un iures total.
    Tot la acele sedinte, dintr-a 7 a si a 8 a, se cerea relaxare totala la istorie, geografie, franceza, fizica sau alte "prostii" dintr-astea nefolositoare, de innebunit bietii copilasi, dar nota 10 obligatoriu. De ce sa stie Gigel care e capitala Suediei sau ce s-a intamplat in Razboiul Rozelor in linii generale? De ce sa stie Gigel care sunt legile de baza ale mecanicii, cine a fost Newton sau ce e ala Tablou Periodic?
    Mai bine, sa nu stie, sa creasca sanatos, ferit de carti si de informatii. Ca a auzit mamicu si cu taticu ca e mai putin stresant sa nu stii decat sa stii - si poti sa nu le dai dreptate???
    Ete, ce atata carte si Gazeta Matematica, au citit parintii de la influencerii de pe Facebook, doamne cu scoli private si metode moderne si preturi pe masura,, ca matematica se invata sarind coarda si nici nu-ti trebuie prea multe probleme ca sa fii as, ca asa scrie pe feedback ul primit semestru dupa semestru, ce-i drept copiat aproape de pe celalalt de acum 3 semestre: "Gigel are foarte mare potential, stie sa faca adunari, inmultiri, a aflat vag si de radicali. E de-ajuns pentru varsta lui, Bravo!", La prima testare serioasa, in afara scolii moderne a doamnei de pe Facebook, Gigel o ia in freza rau de tot si incepe panica..
    E deja un curent pe social-media romaneasca sa pui semnul egalitatii intre invatatura si ceva rau, ingrozitor care se abate asupra bietului sufletel.
    In orice scoala normala din lumea asta, te duci pentru a invata si pentru a relationa cu ceilalti. Si, la un moment dat, unul o ia pe calea universitara, altii pe cea a unei meserii. Exceptiile sunt rare.
    Doar societatea romaneasca din acesti ani pesedisti prezinta modele aiurea, distorsionate, de "smecheri" care au reusit fara prea multa scoala. Dar, nu va tine o vesnicie.
    • Like 4
    • @ Ana
      Teodora check icon
      Foarte expresiv si bine argumentat! De acord cu dumneavoastră.
      • Like 1
  • "Ce să îi spun? Că ani de zile la rând va învăța pe de rost mii de pagini inutile; [...] Aș vrea să îi spun că școala te obligă să fii cât mai puțin individualizat și cât mai mult uniformizat, la fel ca ceilalți; că te obligă să gândească așa cum i se cere, nu așa cum vrea el." - si ma rog, de unde stiti ca asa o sa fie? Asta a fost experienta dvs., drept care musai trebuie sa fie si a copilului tot asa? Ei bine, experienta mea a fost fix pe dos de ce descrieti dvs., a fost foarte buna, Cum ajungem la o concluzie, atunci?
    • Like 3
  • Oare de ce s-a înstăpânit și la noi ideea că la școală trebuie să înveți doar ceea ce îți va folosi în viață? Oare știm, la 6, 7, 8, 9, 10 ani sau chiar mai târziu, ce ne va folosi în viață? Oare cel care va deveni frizer nu are nevoie de istorie sau geografie? Sau cel care va deveni medic nu are nevoie de desen, muzică, activități practice? Sau cel ce va deveni istoric nu are nevoie de cunoștințe elementare de chimie, biologie, etc? Nu am devenit latinist, dar rigoarea frazelor în limba latină mi-a disciplinat gândirea la fel de mult ca o lecție de logică, iar traducerea ei mi-a antrenat mintea ca și o problemă de matematică. Cu o astfel de gândire, adică să facem numai ce ne folosește nu avem voie să ne mai mirăm că elevii nu mai citesc, nu mai merg la muzee, nu le mai pasă de țara în care trăiesc, că doar la ce le folosesc toate astea, pot oricând să plece în altă parte unde lucrurile sunt deja rezolvate de alții.
    • Like 5
  • Desi clar contine doze de adevar, mi se pare ca articolul are un oarecare iz patetic si prezinta exclusiv partile negative.
    • Like 0
  • Da, dom'le, pentru unii scoala e o tortura....Mai ales cand nu iti place matematica, iar cibernetica ti se pare tembela.....Noroc ca nu sunt toti asa.
    • Like 4
    • @ Vaman Georgeta
      Programa ii obliga pe copii sa devina tocilari, supusi si fara simt critic. Degeaba stie copilul matematica foarte bine daca nu are abilitati de comunicare si de leadership. O sa ajunga un angajat supus, iar managerul lui o sa fie un strain care stie mai putina matematica dar care a invatat sa conduca o echipa.
      • Like 1
    • @ Sorin Barariu
      Nu exista, domnule, abilitati de leadership (conducere/conducator , pe romaneste). Oamenii te respecta daca esti bun in meseria ta, nu daca esti un prostanac care are presupuse abilitati de conducator. Si ca sa fii bun, trebuie sa mergi la scoala si sa inveti de toate. Lideri fara stiinta de carte avem destui, de la PSD, dar pe astia nu ii respecta nimeni.
      • Like 4
    • @ Sorin Barariu
      Nu, programa nu ii obliga la nimic. Cititi o programa scolara si convingeti-va singur.
      • Like 2
    • @ Vaman Georgeta
      Asa este. E bine sa invatam de toate. Si mai ales cum sa invatam. Pentru ca meseriile de peste 15, 20 de ani nu au legatura cu piata muncii de azi. Dar ce te faci daca sunt abilitati pe care nu le preda nimeni pentru ca au fost ignorate? Din ce am vazut eu, strainii in general sunt mai buni in a vorbi in public, de exemplu. Un capitol cam ignorat la noi.
      • Like 0
  • Dorin check icon
    Școala românească te învață și te obligă să fiii Maimuță
    • Like 0
  • Exista o preconceptie ca la scoala ar trebui sa facem numai lucruri folositoare si interesante, ca ar trebui sa fie un mediu la care te duci cu placere, sa fie o experienta inaltatoare, etc.
    Fratilor, viata si lumea reala nu sunt deloc asa. De cele mai multe ori nu faci ceea ce iti place, ci ceea ce trebuie. Ganditi-va la situatia in care la servici ai un sef nasol, care iti cere tot felul de aiureli fara sens, cu deadline-uri foarte stranse. Sau mai rau, esti antrepenor, ai 2-3 clienti, si astia iti cer niste lucruri care ti se par total aiurea. Si pe principiul, daca e musai, cu placere, le faci inghitind in sec.
    La scoala trebuie sa invatam sa facem mai ales ce trebuie, pentru ca in viata reala cam asta o sa facem. Vorba unui antreprenor de succes, cand incepi o afacere, e numai despre altii, si ce vor altii, si niciodata despre tine.
    Nu spun ca lucrurile in scoli nu pot fi imbunatatite, dar nici sa cadem in extrema cealalta ca facem numai ce ne place si sa fie totul parfum.
    Iar in privinta imbunatatirii scolii romanesti, accentul ar trebui sa cada in primul rand pe cresterea echitatii si a egalitatilor de sanse, pentru ca in acest moment exista decalaje enorme intre orasele mari si o gramada de sate. Si inca o chestiune: in invatamantul mult blamat comunist, parintii mei au plecat de la coada vacii si au ajuns amandoi ingineri respectabili; cunosc doctori si oameni de stiinta care au plecat tot de la coada vacii.
    • Like 6
    • @ Alexandru Amaricai
      Parerist check icon
      Psihologii spun ca stresul in copilarie nu te "caleste" ci dimpotriva, copii stresati devin adulti stresati si angoasati si nesiguri pe ei.
      Pe de alta parte in lumea de azi 90% dintre noi trebuie sa fie docili, sa faca ce li se spune si sa puna (sau sa-si puna) cat mai putine intrebari. Tu asta ai vrea sa invete copilul tau la scoala, ca sa fie "adaptat" lumii?
      100% de acord cu ultimul paragraf. Probabil cel mai mare merit al scolii "pe vremuri" era ca oferea o sansa reala noii generatii sa se ridice peste ce dinainte.
      • Like 1


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult