Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Berze sub acoperire

berze la Carlibaba

Berze în Cârlibaba / Foto arhiva autorului

După cele mai recente articole ale mele publicate în Republica, au început să mă sune prietenii (români) care m-au felicitat și au apreciat curajul meu. Am rămas nelămurit, cum adică curaj, eu nu m-am simțit niciodată în pericol în România și am putut să mențin întotdeauna punctul meu de vedere, în scris și în vorbe. Dar de data asta, prietenii mei chiar au mers mai departe cu gluma - să fiu atent unde merg, să nu mă mai plimb pe sub stanca pe care locuim, să nu - Doamne ferește - cadă ceva pe mine, vreun accident rusesc. Am râs, dar gluma a sunat total absurd, repet – m-am simțit tot timpul în siguranță în România. Nu pricep de ce să fii în pericol ca scriitor. În Europa.

Dar exact după glumele lor, s-a întâmplat ceva ciudat - articolul în care am scris despre aparatul de control al statului român că este potrivit unui regim totalitar - oricât l-am share-uit pe facebook, și eu, și soția, și prietenii mei – nu era vizibil nicăieri pe newsfeed-ul prietenilor mei. Cu o zi înainte, am făcut o altă postare - cu berzele de pe casa noastră – și a fost vizibilă peste tot, la fel și cu o poză cu apus de soare, pe care am postat-o intenționat, a fost vizibilă peste tot, doar linkul cu articolul meu mai puțin nuanțat a rămas neobservat total – nu doar în cercurile mele, în general, și în cazul dvs, dacă ați share-uit articolul – nu cred că ați primit like-uri – pentru că nu a fost vizibil nimănui!


Tot atunci, total întâmplător, mi-a atras atenția un interviu cu un general SRI - îmi scapă acum numele lui - dar mă rog, mă gândesc că el a vorbit în numele instituției pentru care lucrează - a explicat cum job-ul lui s-a schimbat, a explicat cum recent se ocupa cu inginerie socială – adică cu intervențiile lor în domeniul social media garantează siguranță națională. Generalul efectiv se lăuda cu faptul că ei pot să te influențeze fără să îți dai seama - să crezi în lucruri, să susții idei despre care nici nu îți dai seama de unde sunt insuflate – adică de ei. Dl general părea bucuros și mândru cu performanțele băieților lui, parcă era fericit că nu mai trebuie să recurgă la metode mai agresive, mai impunătoare. Acum băieții din IT fac toată treaba – pe NV, nu te doare, nici nu observi, ei pur și simplu te fac să faci exact ce „trebuie” făcut. El declara încă faptul că ei fac totul din patriotism - la urma urmei, ce e făcut din patriotism nu se poate să fie rău.

A durat un pic până am rumegat ce am auzit – la inginerie socială înainte nu se spunea manipulare? Din patriotism? Pentru binele țării? Am rămas confuz. Dacă iau mot à mot ce spune dl general, chiar trebuie să cred că ei sunt capabili să ne facă să acționăm împotriva voinței noastre – am putea, de exemplu, să alegem democratic pe cineva pe care de fapt nu vrem? Și despre patriotismul lor – nu sunt sigur că e bine înțeles de ei însuși – patriotismul nu ar însemna să lupți pentru binele tuturor românilor și nu doar pentru unii? Mai poți să vorbești de siguranță națională dacă țara se duce de râpă, când poporul tău fuge din țară, iar din restul o parte bună trăiește într-o stare deplorabilă? Eu ca străin nu cred că pot să fiu patriot român, dar pot să țin la interesele poporului român, și aici ceva nu mi se pare chiar kosher.

Revenind la articolul meu - prima dată m-am gândit că facebook e de vină, de ce nu au vrut să distribuie postarea mea? Dar ce preferință ar putea să aibă facebook pentru o postare cu berzele mele decât cu un articol aspru despre statul român, publicat în Republica? În schimb, un domn care se ocupă cu inginerie socială ar putea să aibă... Bineînțeles nu am cum să dovedesc ingineria lui socială în cazul meu, sunt un simplu scriitor, dar vă invit la un experiment, de inginerie socială, dar invers – de jos în sus.

Încercați să share-uiți articolul meu pe care îl citiți acum pe facebook, și – mare atenție! - controlați dacă este vizibil pe newsfeed-ul partenerului de viață sau al prietenilor dumneavoastră.

Sunt două variante. Ori se distribuie cum trebuie, ca oricare altă postare, ori în cealaltă variantă articolul dispare fără urmă, după postarea dumneavoastră. 

Ca să încep cu varianta în care dispare – înseamnă că e grav, undeva se descurajează distribuirea, cineva ne bruiază! În cazul acesta, poate găsiți alte metode de distribuire – email, whatsapp.... Poșta Română.

Dacă articolul însă se distribuie ca orice alt articol, asta ar putea să aibă mai multe explicații. Poate băieții din IT ai statului român în final au ajuns la concluzia patriotică cum că libera exprimare și presa libera sunt mai presus de orice într-o societate democratică.

Dar mai există o variantă – că totul a fost doar în capul meu. Poate în subconștient m-am speriat și eu – sub influența glumelor făcute de prietenii mei, și spusa generalului - am devenit suspicios – până la urmă poate era ceva tehnic, un algoritm care a avut pană... În cazul acesta îmi cer scuze serviciilor române – dar totodată le rog - „lăsați-mă să scriu mai departe, sunt pașnic, nu instig la ură sau la violență, doar la o schimbare. Aș prefera să scriu și eu doar despre berze și alte minuni ale naturii, dar din păcate situația României nu mă lasă – de aici experimentul meu de inginerie socială - am avut nevoie să aflu în ce țară trăiesc – trăim într-o țară liberă, sau doar ne-ați amăgit cu ideea?” 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, bine punctat! Toate aceste intervenții vor fi, peste 50 de ani poate, ilegale. De fapt cred ca și acum sunt la limita legii.

    Ma mir ca nu a dispărut încă articolul... de fapt o metoda eficientă de negare e tăcerea și ignoranța.
    • Like 0
  • Tulburator, din pacate nu si surprinzator. Din pacate suntem alaturi de o buna parte a lumii occidentale (de restul lumii nu vorbesc) pe acest drum evocat de Orwel, Bradbury si altii, dar parca e prea mare viteza speram la mai multa lentoare, nu la altceva.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult