Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Bosnia și Balcanii - 25 de ani de la asediul de la Sarajevo

srebrenica

Foto: SOPA Images Limited / Alamy / Alamy / Profimedia

La finalul lui februarie, se împlinesc 25 de ani de la încheierea asediului orașului Sarajevo, încercuit 1425 de zile, deci aproape 4 ani, de Armata Republicii Srpska.

Asediul a fost cel mai îndelungat din istoria Europei care, alături de comunitatea internațională, a privit fără a determina stoparea lui. (La fel ca România, care a contribuit cu doar 200 de soldați IFOR/SFOR plus minim interes din partea mass-media).

În 2015, la împlinirea a 20 de ani de la asediu, comemorarea victimelor de la Sarajevo a fost reprezentată de așezarea a 11.541 de scaune roșii în centrul orașului... deși sechelele trecutului sunt pretutindeni: urmele de gloanțe de pe zidurile unor clădiri, Flacăra Veșnică din centrul nou, statuia „Nermine, dođi” a lui Mensud Kečo, dar și monumentul închinat copiilor uciși în timpul asediului, o fântână cu un bazin fabricat din cartușele colectate în zonă...

De la Tratatul de la Dayton și reîmpărțirea Bosniei la un stat federal sufocat încă de administrațiile ineficiente ale entităților statale (federația Bosnia Herzegovina, Republika Srpska și districtul Brčko, neutru, aflat sub supervizare internațională, administrat de ambele), într-un sistem ce îi costă pe cei aproximativ 3,5 milioane de locuitori peste jumătate din Produsul Intern Brut: 2 președinți, 2 guverne, 2 parlamente.

Războiul din Bosnia s-a soldat cu 100.000 de morți și peste 2.200.000 de refugiați.

Milosevici a fost tras la răspundere, însă prea târziu, după ce a cauzat și războiul din Kosovo, iar Radko Mladić, „măcelarul din Bosnia", a fost condamnat pentru genocidul de la Srebrenica, crime de război și crime împotriva umanității la închisoare pe viață abia în 2017.

Cu toate acestea, președintele sârb Al. Vučič a considerat verdictul de la Haga „nejustificat”, afirmând că lumea „ar trebui să înceapă să privească spre viitor și nu să se înece în lacrimile trecutului”...

Există reportaje și imagini din 1993, în care un arogant Mladić afirma surâzător în prezența trupelor sale și a presei internaționale că „nouă ne plac musulmanii, însă nu într-un număr atât de mare”. Confruntat atunci de către CNN cu acuzațiile aduse de către SUA, Mladić a răspuns că lupta „pentru a-și apăra poporul”. Masacrul, purificarea etnică de la Srebrenica era pentru el o chestiune patriotică, esențială pentru crearea „Serbiei Mari".

Decizia Tribunalului Crimelor din Fosta Iugoslavie era menită să faciliteze reconcilierea în Balcani și să pedepsească exemplar crimele împotriva umanității săvârșite în războiul din Bosnia. Dar Serbia, deși văzută ca agresor și acuzată de către organizațiile internaționale pentru drepturile omului de atrocități la o scară superioară oricăruia dintre foștii combatanți, nu și-a asumat nicicând responsabilitatea pentru crimele comise în numele poporului sârb. Cu alte cuvinte, nu și-a recunoscut nici până în prezent vina.

În plus, este din ce în ce mai evidentă tendința Serbiei de a reveni la naționalismul predominant în anii ‘90, primind cu brațele deschise foști apropiați ai lui Slobodan Miloșevici: fostul general Lazarevici, condamnat la 14 ani de detenție pentru deportarea forțată a peste 700.000 de albanezi în Kosovo și eliberat (prematur) în 2015, a fost atunci întâmpinat ca un erou de către autoritățile sârbe.

În octombrie 2017 Lazarevici a fost chiar invitat să țină o prelegere la Academia Militară din Belgrad - tema fiind „Eroismul și umanitatea soldaților sârbi în apărarea în fața agresiunii NATO”.

UE s-a opus inițiativei, însă Ministrul Apărării Al. Vulin a comunicat unui grup de veterani faptul că Serbia nu mai are de ce să se rușineze de ofițeri ca Lazarevici.

Toate acestea în contextul în care Serbia este încă din 2009 un stat candidat la aderarea în UE.

Însă, din păcate, în Balcani se poartă criminalii de război în funcții de conducere...

Un exemplu ar fi Kosovo, care, de la independența obținută în 2008, l-a avut ca președinte pe Hashim Thaçi, acuzat (ca și fostul prim-ministru, Haradinaj), de crime de război în perioada conflictului din 1998-1999, ca lider al UÇK. Războiul de atunci s-a soldat cu 10.000 victime și s-a încheiat doar în urma campaniei aeriene a NATO, ce primise acordul de a survola spațiul aerian românesc - act decisiv pentru aspirația României la calitatea de membru al Alianței Nord-Atlantice.

Abia odată cu alegerile din februarie 2021 Kosovo are șansa unui nou început: un nou președinte, Albin Kurti, cu partidul său, Vetevendosje (Autodeterminare).

Cât despre Muntenegru, care împărtășește vina cu Serbia, din care făcea parte în timpul războiului din Bosnia, aici nu s-a dorit organizarea de procese relevante pentru condamnarea criminalilor de război, în ciuda insistențelor UE. Iar în contextul intensificării mișcărilor de dreapta post independența obținută în 2006, o stradă din orașul Berane era cât pe ce să se numească „Radko Mladić"...

În timp ce în Serbia mai există încă, într-un sătuc uitat de lume, o școală ce poartă numele lui Radovan Karadžić…

Nici timpul, nici tăcerea nu pot vindeca astfel de răni. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Farte bine!
    -Populațiile de bizoni?
    -Nativii în Rezervații?
    ?-Demo//crație/ demonstrație//.
    La noi ne-lustrație;(sic!).
    • Like 0


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult