Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Bugetul României, frământat pe toate părțile, printre pahare și sarmale

familie - craciun - guliver

Foto: Getty Images

Într-un miros îmbietor de sarmale și friptură la tavă, în timp ce în fundal se aud colinde din Maramureș, precum „Joy to the world”, „Jingle Bells”, „Most wonderful time of the year” și în timp ce privim cum Moș Crăciun, versiunea inventată de către compania Coca Cola în 1931, pentru reclamele pe care le promova, ne invadează ecranele, aruncăm un ochi și pe execuția bugetară.

Da, economie, deficite, măsuri anti Covid și bugetul consolidat, chiar în ziua de Crăciun. Ce poate fi mai frumos?

Niște cifre ne arată cum în primele 11 luni ale anului România a înregistrat un deficit de 84,05 miliarde lei sau 8% din PIB. Să fie mult, să fie puțin? Mai exact, sunt 43,66 miliarde lei sau 4,16% din PIB bani lăsați în economie pentru facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

În acest timp nașa trece pe lângă noi, au venit sarmalele. Specific că ne aflăm într-o zonă verde, unde am putut să ne întâlnim cu rudele.

Și cum nașul se pricepe la economie, la fel de bine precum se pricepe și la fotbal, dar mai ales la politică, deschide subiectul sumelor de bani cheltuite de către Ministerul de Finanțe pentru susținerea economiei românești. Nu de alta, dar fără aceste măsuri, nașii, ambii angajați în mediul privat, ar fi devenit șomeri.

Creșterea deficitului bugetar aferent primelor unsprezece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-noiembrie din cauza crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (19,08 mld lei), de creșterea cu 1,88 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-noiembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei. Pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 mld lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 290,63 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, înregistrând un avans de 1,3 mld lei peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 0,4 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica veniturilor din fonduri europene.

În ce privește evoluția lunară, veniturile totale au înregistrat o accelerare în octombrie (10,3% an/an), în principal ca urmare a avansului veniturilor din fonduri europene, al celor din TVA, precum și cel al contribuțiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjunctura actuală.

Haideți să mai bem un păhărel, nu de alta, dar nu am vorbit de cheltuieli. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 mld lei.

Au crescut investițiile? Într-un an de criză? Da, se poate. Singurul mod de a diminua efectele nefaste ale politicilor economice procicilice este reprezentat de efectuarea de investiții.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 374,69 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 4,9 puncte procentuale de la 30,8% din PIB 2019 la 35,7% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației.

Mai jos, un grafic pentru nașa, ea este expert contabil, va înțelege perfect despre ce este vorba

Astfel, până la finele lunii noiembrie s-au plătit 4,1 mld lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 863,4 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,4 mld lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 90,7 mil lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Conform proiecțiilor, la finalul anului România va înregistra un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB, valoarea deficitului comercial va înregistra aproximativ 18 miliarde de euro. Scăderea economică va fi de -5,2%.

Pentru 2021, guvernul și-a propus reducerea deficitului bugetar la cel mult 7% din PIB. Vor reuși asta? Încă nu știm, vom afla la anul, pe vremea aceasta, când vom ciocni probabil aceleași pahare, în același miros de sarmale. Să sperăm că vom înregistra creștere economică, adică 3,3% în 2021 și 3,8% în 2022, conform Comisiei Europene.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anul acesta am platit 15 miliarde lei doar dobanzi in contul dezmatului din ultimii 5 ani, indiferent de guvernari. Inseamna aproape 1.5% din PIB - doar Grecia este peste noi...Apropos de Grecia, cand au ajuns in 2010 sa plateasca doar dobanzi cam 2% din PIB, creditorii au oprit brusc finantarea si au intrat in default controlat ! Tic-tac-tic-tac...
    • Like 0
  • profun check icon
    „Analiza” miroase a ... sarmale și țuică stătută, încă de la ... aperitiv.

    Probabil că adevărul despre cât s-a furat cu scuza pandemiei, nu îl vom afla niciodată fiindcă sunt grămezi de cheflii sau supărați pe viață, cumpărați sau voluntari, erijați în analiști care să arunce perdele de fum peste cifrele adevărate și peste neghiobiile și fărădelegile unor guverne de mitomani și cleptomani.

    Îi las pe nașul și nașa cu țuica lor și mă opresc la prima mare minciună: „Mai exact, sunt 43,66 miliarde lei sau 4,16% din PIB bani lăsați în economie pentru facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.”. Dacă ar fi adevărată suma de 43,66mld ar însemna că în 3 luni (sep-nov) au fost cheltuite peste 88,43% din aceasta, adică 38,61mld.

    Îmi bazez afirmațiile pe raportul Curții de Conturi care a evaluat TOATE(*) cheltuielile ocazionate de combaterea pandemiei la 5,05 miliarde, la sfârșitul lunii august.
    (*) TOATE include cheltuielile din Bugetul de stat, din Bugetele locale și din Bugetul asigurările sociale.

    Noi să fim sănătoși și să ne păzim singuri, cum putem, fiindcă am intrat pe mâna unui guvern și mai periculos și mai netrebnic decât cel care a condus țara în ultimele 13 luni.
    • Like 2
    • @ profun
      Nu pot spune cât s-a furat dar cert este că au explodat cheltuielile. E adevărat că și Psd-istii au lăsat cheltuieli ascunse prin neplata multor datorii sau furnizori (pentru a masca deficitul) și care au ajuns la scadență. Acum cu ordonanța se încearcă stabilizarea cheltuielilor bugetare și dacă în anul 2020 guvernul avea că laitmotiv că are o majoritate parlamentară ostilă acum nu se mai poate ascunde de reformele serioase care trebuie implementate. Pe moment s-au plafonat salariile și sporurile (cei de la MAI și afiliați-procurori/judecători SRI/SIE parlamentari și prin gura lui Boc și aleșii locali nu vor să înghita broasca deși ei oricum au standarde de viață mult peste prostime și au început deja să facă valuri). Despre pensiile speciale nesimțite și desființarea academiilor și institutelor de papat bani de la buget sau despre avantajele pecuniare ale revoluționarilor nu se mai aude nimic mai ales dinspre tabăra USR/PLUS cea mai vocală in campanie. Acum că s-au așezat în scaune și e vorba despre ei nu de PSD au și uitat promisiunile. După câte se pare tot amărășteanul va suporta austeritatea. Iar pentru șmecheri se va găsi o exceptare. Dacă Psd-istii au oferit privilegii justiției și internelor pentru a putea fura nestingheriți și a rămâne cu banii furați voi ce argumente aveți pentru păstrarea acestor privilegii nemeritate și pentru care sunt deja datori și nepoții noștri ?
      • Like 0
    • @ profun
      @profun

      Cifrele complete le puteți găsi în execuția bugetară la 11 luni, publicată pe site-ul Ministerului de Finanțe.
      • Like 0
    • @ profun
      @profun

      https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/informatii-executie-bugetara
      • Like 1
    • @ Claudiu Vuta
      profun check icon
      Bine că am început anul cu prima distracție. Contribuția mea e scurtă, citatele din rapoartele la care m-ați trimis sunt mai lungi.
      Bref - cheltuielile au fost mai MICI decât cele planificate în trimestrele încheiate, II și III. În aceste condiții, faptul că în legătură cu COVID-19 apar cheluieli de aprox. 8 miliarde, adică circa 0,75% din PIB, mă face și mai curios să văd raportarea pe trim. IV, unde, după cum spuneam pare să fi „explodat” niște cheltuieli.

      Citate din RAPORT PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ PE TRIMESTRUL AL II-lea al ANULUI 2020
      1. cheltuieli cu bunuri și servicii „s-au efectuat în proporție de 90,8% comparativ cu programul trimestrial.” - DECI au fost mai MICI (!!!).
      Chiar și așa, singurele depășiri față de ce era programat „ s-au înregistrat la bugetele componente ale unităților administrativ – teritoriale, unde gradul de efectuare a fost de 107,3%, în special ca urmare a plăților suplimentare realizate pentru prevenirea și combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.”
      2. Cheltuielile cu asistența socială au fost în sumă de 36,45 mld. lei, au reprezentat 3,4% din PIB și s-au efectuat în proporție de 94,9% față de programul trimestrial. Deci iarăși cheltuieli mai ... MICI !!!
      - „pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 3,7miliarde lei și pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 0,7 miliarde lei.”
      Adică, plăți legate de COVID-19, la acest capitol 3,7+0,7= 4,14
      ----

      Citate din RAPORT PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ PE TRIMESTRUL AL III-lea al ANULUI 2020
      „Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 14,2 mld lei (1,3% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 90,9% comparativ cu programul trimestrial.” - deci cu 10% mai ... MICI !!!
      „Cheltuielile cu asistența socială au fost în sumă de 34,8 mld lei, au reprezentat 3,3% din PIB și s-au efectuat în proporție de 97,1% față de programul trimestrial.” - deci din nou, mai ... MICI !!!
      „pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 0,4 mld lei , pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniștii care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 0,01 mld lei precum și pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajatilor menținuti în muncă în valoare de 1,7 mld lei. De asemenea, s-au decontat indemnizațiil de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în valoare de 0,8 mld lei.”
      Deci, cheltuieli cu pandemia 0,4+ 0,01+ 1,7+ 0,8= 2,91 miliarde lei.

      La mulți ani, cu ... fun!
      • Like 0
    • @ profun
      @profun
      Calculele dumneavoastră sunt eronate și prezentate amatoristic. Nu sunt complete și nu scot in evidență imaginea completa.
      • Like 0
    • @ Claudiu Vuta
      profun check icon
      Dle. Vuta, este treaba dvs. cum vă jucați cu propria credibilitate.
      Eu am adus datele din 2 surse independente și teoretic credibile, care corespund ca ordin de mărime:
      1. o sumă privind toate cheltuielile legate de pandemie, din raportul Curții de Conturi pentru sfârșitul lui august și
      2. datele (copy/ paste) privind cheltuieli cu bunuri+ servicii și pentru asistența socială legate de pandemie de la sursa indicată chiar de ... dvs.: Rapoartele privind execuția bugetară pe trim. II și trim III.

      Ca amator, nu mi-am propus să fiu ultra-exact. Dvs. în schimb, ca pretins profesionist mă puteați lumina (pe mine și pe ceilalți „republicani”, desigur) arătând unde este diferența între aprox. 8 miliarde găsite de mine în rapoartele MF și cele 43,6 de miliarde clamate de dvs.

      Nu cumva dl. Cîțu folosește o contabilitate dublă, la care v-a dat acces și dvs.?
      Mă refer la o contabilitate precum aceea de care îl învinovățea pe Teodorovici acum 14 luni, reușind să arunce în aer, în doar 24 de ore, cursul de schimb și dobânzile la credite și să ne facă și țara de rușine fără a fi în stare să aducă (PÂNĂ AZI!) vreo dovadă.
      • Like 0
    • @ profun
      @profun
      Vă încadrați perfect in portretul celor ce propagă știri false. Legat de credibilitatea mea, v-am dat exact sursa unde găsiți toate datele pe care pretindeți că le cunoașteți. Este ultima execuție bugetară, nu iulie, nu august, ci datele din noiembrie 2020. Înainte să reveniți cu un răspuns, va rog sa le citiți. Sper că v-am luminat. Cu stimă.
      • Like 0
    • @ Claudiu Vuta
      profun check icon
      Dle. Vuta, eu am specificat clar din ce rapoarte trimestriale (II și III) am citat, rapoarte găsite pe pagina MF, pe care mi-ați indicat-o. În condițiile astea, este forțată bine suspiciunea de ... fake-news. Dacă citeați cu atenție, eu am început prin a pune la îndoiala doar faptul că 43,66 miliarde ar fi fost cheltuite pentru combaterea pandemiei și enunțam pentru sfârșitul trim. III cam 8 miliarde. Asta fiindcă, amator fiind, în bugetul consolidat pe nov nu am găsit vreo defalcare pentru pandemie (și nici n-am stat să mă uit din prima la ultimul raport de pe pagină)

      OK, am găsit raportul de unde ați făcut și dv. copy/ paste https://mfinante.gov.ro/documents/35673/377101/nota_bgc30nov2020.pdf (dc l-ați fi indicat de la început, scriam mai puțină proză la început de an) și am constat din nou, că amator cum sunt, am avut iar dreptate. Astfel suma cheltuielilor ocazionate de pandemie, la 30 nov, este de 13,78 miliarde, adică 1,3% din PIB.

      Acesta era TOT efortul guvernului Orban pentru combaterea pandemiei la 30 nov, cheltuieli de 1,3% din PIB - adică de 3,2 ori mai mic decât ați lăsat de înțeles.

      Cum e cu ... fake-news-ul!?
      • Like 0
    • @ profun
      @profun
      Este clar că nu știți să interpretați cifrele dintr-un raport. Iar eu nu am disponibilitatea și nici timpul sa va repet cifre la nesfârșit.
      • Like 0
    • @ Claudiu Vuta
      profun check icon
      Hi, hi, hi!

      Dacă nu puneați atâtea sarmale și țuică în textul inițial, ne-ar fi sărit mai bine-n ochi faptul că ați adus și dvs. suma de 13,78 mld (cu copy/ paste) aferentă cheltuielilor ocazionate de COVID, sumă identică cu cea pe care am susținut-o și eu.

      Ba chiar v-ați ... bâlbâit și ați inserat de 2 ori citatul care conține dovada (inclusiv a disponibilității de a repeta cifre - sic!): „... pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 mld lei.”

      Vă doresc să aveți un an 2021 mai ... inspirat!
      • Like 0
    • @ profun
      Singurul motiv pentru care revin este pentru că este clar că nu ați înțeles despre ce este vorba :)
      Citat: "Niște cifre ne arată cum în primele 11 luni ale anului România a înregistrat un deficit de 84,05 miliarde lei sau 8% din PIB. Să fie mult, să fie puțin? Mai exact, sunt 43,66 miliarde lei sau 4,16% din PIB bani lăsați în economie pentru facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.".

      Din acest citat ați extras doar partea cu cheltuielile efectuate în mod excepțional, adică cele 13,78 miliarde de lei, dar ați omis restul programelor prin intermediul cărora au fost lăsați bani în economie. Deficitul bugetar include și acele măsuri. Apreciez silința de a demonstra un punct de vedere, însă atunci când nu înțelegeți ceva, nu insistați cu o aberație :)
      • Like 0
    • @ Claudiu Vuta
      profun check icon
      Dle. Vuta, aveți dreptate și vă mulțumesc pentru sinceritate.

      Am extras într-adevăr, doar cheltuielile declarate de MF, nu inventate de mine, ocazionate de pandemie. Dar ... nu, întâmplător (v. concluzii).

      N.B. Nu am avut pretenția că fac o analiză perfectă a ceea ce s-a întâmplat în economie. Din câteva motive:
      1) nu este domeniul meu de competență
      2) nici datele la care am acces din comunicările MF și nici explicațiile dvs. nu sunt convingătoare și folosesc termeni și expresii vagi, gen „sume lăsate în economie”, „ați omis restul programelor” sub care ascundeți cel puțin 30 din cele 43 de miliarde lei PRETINSE ca deficit determinat de pandemie.

      Vorbim de deficit bugetar, adică de situația în care veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. Din totalul deficitului, noi dezbăteam doar deficitul cauzat de pandemie, adică cel ... PRETINS a fi de 43,66 mld lei.

      Deoarece datele din textul „Notei” MF de unde v-ați inspirat articolul nu permit reconstituirea veniturilor afectate și al (tuturor) cheltuielilor amplificate de pandemie, m-am concentrat pe Anexa 2 din „Nota” MF. Adică, pe prezentarea execuției bugetare din 2020, comparată cu cea din 2019, în încercarea, poate grosieră dar onestă, de a identifica, prin comparație, posibilele abateri semnificative, generate de pandemie.

      Am constatat acolo că cei 2 termeni ai ecuației (deficit= venituri- cheltuieli) se prezintă astfel:
      - veniturile sunt aproape egale (chiar, ușor mai mari în 2020). Deci nivelul veniturilor nu poate fi o cauză majoră a deficitului suplimentar.
      - cheltuielile curente sunt, în nov. 2020 cu 46,08 mld peste cele din de nov. 2019, adică o valoare cu doar ... cu 2,42 mld mai mare, decât TOT deficitul pus pe seama pandemiei.

      Concluzii:
      - La venituri egale, deficitul mai mare nu poate fi generat decât de cheltuieli mai mari
      - Dacă cheltuielile declarate de MF ca fiind generate de pandemie sunt de 13,78 mld lei (adică, 1,3% din PIB), aceasta ar trebui să fie influența COVIDului (sic!) la deficit (nici nu mă mai leg de faptul că nu ... „ies” neam nici măcar cele 13,77 mld daca aduni cheltuielile din „Nota” MF).
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult