Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Că profesorii trebuie să aibă salarii decente este un non-subiect. Trebuie. Problema este cine le plătește

protest profesori - Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

Foto: Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

În privința educației din România eu cred că nu vedem pădurea de copaci. Că profesorii trebuie să aibă salarii decente este un non-subiect. Trebuie. Problema este cine le plătește, fiindcă dacă banii ar fi disponibili se întâmpla ieri. Fiind un sistem imens trebuie probabil să cheltuim 2-3 procente în plus din PIB ca să-l finanțăm cum trebuie, dincolo de salarii. Clasa noastră politică are o dificultate în a gestiona un astfel de pact social din cauza corupției, risipei și a altor boli ale tranziției. Pe lângă asta există zone întregi ale economiei care operează la gri sau la negru sau cu diverse daruri nejustificate doar pentru că sunt conectate politic. Nu dăm nume, se știu ele. Deci orice discuție despre costuri suplimentare cade pe oamenii care sunt cinstiți în raport cu statul și care se văd concurați pe nedrept de cei care fentează nepedepsiți sau care au firul scurt la telefon. Cum să accepte taxe suplimentare?

Apoi și presupunând că adunăm acești bani în anii următori, dacă îi investim ca să aducem sistemul educațional la standardele occidentale ale anilor 2000 (căci despre asta vorbim, noi am ratat parțial modernitatea) suntem foarte departe în urma trenului. Inteligența artificială schimbă sub ochii noștri ecuația unei persoane educate, iar pentru România singura șansă să recupereze decalajul este investiția într-un sistem educațional care se uită de pe acum la viitor și la felul în care omul și mașina super inteligentă vor lucra împreună. Ce fel de sistem și ce fel de educație sunt potrivite? Și vă întreb eu pe voi cu cine discutăm asta când noi încă nu am tranșat problema onestității academice și a diplomelor care fac cam cât hârtia pe care sunt imprimate?

O investiție semnificativă în educație este esențială pentru țara noastră. Dacă nu o facem sau dacă o facem cu fața spre trecut e cam același lucru.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nicol check icon
    Nu pot să nu fiu de acord cu o parte din cele afirmate în articol, însă nu cred că este o idee proastă să ne uităm în urmă. Sunt produsul educației comuniste și nu regret. Lucrurile și pe atunci erau departe de a fi perfecte, însă era disciplină, îmi respectam profesorii și am ajuns profesor fără prea multe meditații. În ceea ce mă privește îmi dau silința să lucrez cât mai mult cu elevii mei pentru a nu avea nevoie de ele. Folosesc mijloace de lucru digitale destul de des pentru a fi ora atractivă, dar când elevii se ridică din bancă în timpul orei, vorbesc între ei, refuză să coopereze, ce pot eu să fac? Disciplină sau materia de studiu? Căci amândouă în același timp nu este posibil. O altă problemă este că, oricât de atractivă am face ora prin folosirea mijloacelor digitale, ceea ce le cerem copiilor este să învețe. Acest lucru presupune disciplină și efort intelectual
    pentru că știința nu ni se pogoară în creier doar că ne uităm la niște filmulețe, facem experimente, exerciții și concursuri cahoot on-line. La finalul zilei trebuie să ne folosim memoria și să facem relații logice pentru a fixa materia ceea presupune predare sintetică și învățare clasică ca pe vremea lui Aristotel. În ceea ce privește salariile noastre, pare să se uite că suntem părinți, că avem și noi copii și că dacă am ajuns la grevă periclitând anul școlar nu doar al întregii națiuni, ci și al odraslelor noastre și asta pentru că dintre două rele l-am ales pe cel mai mic. Nu ni se poate reproșa instinctul de supraviețuire. Copiii noștri trebuie să o ducă și ei bine. Ce ar fi dacă guvernul ar desființa pensiile speciale, ar plafona pensiile bugetare ca în Spania și nu ar mai achiziționa armament de mâna a doua susținându-i pe americani și scăpându-i de ce nu mai folosesc ei cu împovărarea bugetului României și pentru guvernările viitoare? Domnul Ciucă mai are ipocrizia să o vadă și ca pe o mare realizare. Numai problema salariilor decente ale profesorilor nu poate fi rezolvată, dar putem plăti din bugetul statului oameni care STAU și nu aduc niciun venit. RUȘINE!
    • Like 2
  • Pentr salarii decente în sistem acesta trebuie sa furnizeze si rezultate decente.
    • Like 1
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    La ce profesori sunt eu nu i-as plăti nici jumatate… Toti copiii au nevoie de tutori ca sa inteleaga ceva si sa ia niste examene/teste. Nu le plangeti de mila pt ca majoritatea fac bani dand ore.
    • Like 0
    • @ Ana Gia
      Valentin check icon
      Nu este vina profesorilor că sunt obligați să predea o materie cu mult peste media și puterea de înțelegere a vârstei. Programa școlară nu le aparține, așa cum se întâmplă în sistemele normale de învățământ, unde profesorul de la catedră este și cel care face programele și decide ce anume trebuie predat și ce nu. Câtă vreme vom rămâne la modelul centralizat învățământul românesc va merge pe avarie. Problema e că cei care sunt la vârf nu înțeleg că e timpul să plece. Și nici n-au de gând.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Ana Gia Ana Gia check icon
      90% din profesori nu isi iau examenele sau iau note mici de trecere si crezi ca motivul e programa :)) Nu isi dau silinta pt ca vor sa faca bani pe langa. Stiu asta pt ca sunt profesori care fac asta cu pasiune si ei pot fara meditatii.
      • Like 0
    • @ Ana Gia
      Valentin check icon
      Caz concret: profesor care a predat în sistemul olandez (oraşul Emmen) şi britanic, dar a avut colaborări şi cu sistemul finlandez. Foarte bun profesor. Se întoarce în ţară şi se aruncă cu entuziasm în braţele sistemului mioritic. Rezultatul? Note mici la examen. De ce? Programe imbecile, manuale imbecile, metodică imbecilă egal examene imbecile, prost făcute, cu erori academice etc.

      Ca să reuşească a fost nevoit să adopte metoda ciobănească, autohtonă: învăţatul pe de rost. Şi-a pus la cutie gândirea critică şi a tocit. Rezultatul? Zeceeeee!!!! Eeeee!

      Referitor la educaţie, actul de învăţare este definit de ştiinţa pedagogiei ca actul de predare-învăţare. Un fel de mâncat şi digestie. Adică papi, dar dai timp să se şi digere. Numeroşi profesori au arătat că basculantele de materie deversate în capetele copiilor fac imposibilă operaţiunea de învăţare (digestie). Aici apare rolul meditatorului: oferă elevului o metodă rapidă şi mecanică de digestie.

      Problema e cu programele: când sunt făcute de persoane care n-au lucrat cu copii apar asemenea probleme. Şi vor fi până când cei care s-au abonat în aceste comisii vor fi condiţionaţi DE O PERIOADĂ DE PREDARE LA GRUPA DE VÂRSTĂ RESPECTIVĂ, aşa cum un medic trebuie să facă un rezidenţiat înainte de a profesa. Numai că nu se vrea, pentru că s-ar clătina barca. S-ar clătina şi n-ar fi bine...
      • Like 1
    • @ Ana Gia
      Nicol check icon
      Includerea tuturor profesorilor în aceeași oală sau generalizarea unor situații particulare este un exemplu cras de fals argumentativ prin care se scuipă în obrazul celor care își fac cu conștiinciozitate treaba. Nu știu despre cine vorbiți pentru că eu fac tot ce pot la oră cu elevii mei. E drept că mă lovesc de telefoanele deschise pe Tik-tok în timpul orei, discuții ca la piață și ignorarea cu desăvârșire a apelului la liniște. În ce privește materia nu este mai încărcată decât pe vremea când la rândul meu eram elevă. Ba chiar mai mult, s-au scos din gramatica de gimnaziu subiectiva și predicativa, iar sintaxa frazei se face superficial, (în liceu deloc). Ne mai mirăm de analfabetismul funcțional, de faptul că elevii nu mai știu să răspundă la întrebări de tipul cine face, ce face, din ce cauză și cu ce scop, tocmai întrebările pe care le utilizează sintaxa oricărei limbi pentru a afla funcțiile sintactice. Stimată doamnă, acesta este rezultatul reducerii materiei ca să nu stresăm copiii: transformarea lor în cetățenii viitorului, incapabili să înțeleagă un text și ușor de dus de nas. Și voi încheia cu un proverb chinezesc: Numai cel de sub acoperiș are habar de gaura din el când plouă, numai cei de la conducere și oamenii de rând își dau seama când guvernarea este proastă. Sper să fi făcut îndeajuns gramatică ca să înțelegeți exact ce am vrut să spun.
      • Like 2
    • @ Ana Gia
      Păi meditațiile sunt de nevoie, nu de plăcere. Dacă profesorii ar fi plătiți cât trebuie, evident că nu ar fi fraieri să își consume din timpul liber cu meditații, deci să muncească în plus pentru niște bani în plus de care nu ar avea nevoie.

      În plus, prin acordarea unor salarii corespunzătoare, sistemul de învățământ ar deveni mai atractiv pentru tinerii absolvenți capabili și i-ar face să se îndrepte spre această profesie, deci să devină profesori și să și rămână în sistem, nu să plece cât mai repede, ca acum.
      Actualmente mulți din sistem sunt slabi profesional, e adevărat, dar asta e tocmai fiindcă în general cei buni profesional evită această profesie, fiindcă ei oricând găsesc alte joburi mult mai bine plătite.
      • Like 2
  • Unii nu pot și/sau nu vor să vadă pădurea din cauza copacilor. Ce rost are să ne tot ascundem după tufiș? Clar că protestele profesorilor sunt justificate, în condițiile deteriorării masive a puterii de cumpărare.

    Niciodată în România în învățământ nu au fost cele mai grozave salarii, dar PSD mereu le-a majorat cu cât s-a putut.

    Acum cauza reală a scăderii puterii de cumpărare o reprezintă clar și categoric scumpirile: multe produse nu doar și-au dublat, ci chiar și-au triplat prețurile, de ex. o supă instant cu tăiței Maggi Fidelicios, produs aflat până recent în penurie, fiind dispărut cu săptălunile din Kaufland, acum a revenit la 2,95 lei la ofertă, când înainte era vreo 0,89 lei la ofertă, sau o banală pungă de chipsuri acum la ofertă e 8,99 lei, când înainte era 2,99 lei, sau o bucată de cașcaval de 400 g a ajuns 16,99 lei, când înainte era 10,99 lei, berea s-a scumpit de la 2 lei și ceva la minim 4 lei și ceva, la fel apa, sucurile, dulciurile etc. etc. Ca să nu mai zic de scumpirile facturilor la utilități și de creșterea chiriilor în condițiile creșterii cereii de spațiu locuibil datorită invadării țării noastre de către mii de refugiați din Ucraina.

    Prin urmare, este clar că același salariu nu are cum să mai fie suficient în contextul acestor scumpiri fără precedent.

    Și acum hai să vedem pădurea dincolo de copaci și să nu ne mai tot ascundem după tufiș. Hai să spunem lucrurilor pe nume, exact cum face Sahra Wagenknecht de la DIE LINKE - Partidul Stângii din Germania, membru al Bundestagului, care mereu are curaj și sinceritate și spune adevărul: condițiile de muncă și de salarizare în Germania și în toată UE, deci și la noi în România, au devenit indecente și realmente insuficiente pe fondul scumpirilor fără precedent, cu prețuri triplate la majoritatea produselor și serviciilor, cauzate de sancțiunile zise "antiruse" impuse de păpușarii imperialiști de la washington.

    Prin sistarea cumpărării de resurse energetice ieftine din Rusia și cumpărarea acelorași resurse din alte țări, inclusiv sua, la prețuri astronomice, au crescut atât costurile de producție ale diverselor mărfuri, cât și cele de transport și totul se vede în prețurile triplate din marketuri, în condițiile în care salariile nu s-au triplat.

    Iar vrăjeala că nu ar fi bani pentru o finanțare corespunzătoare a învățământului trebuie desființată: cum există bani pentru Ucraina și ucraineni n-au decât să existe și pentru România, iar dacă nu sunt destui bani pentru ambele, să se taie toate ajutoarele moca pentru Ucraina, fiindcă oricum nu avem nicio obligație și mai ales niciun folos să o ajutăm. Și de asemenea ar trebui să se pună capăt escaladării cursei înarmării și să nu se mai plătească sume exorbitante industriei de armament amerloace pentru cumpărarea de armament și echipamente militare pe care nu o să le folosim în vecii vecilor. Toți banii cheltuiți aiurea pentru Ucraina și în folosul industriei de război snerloace ar trebui alocați pentru nevoile reale ale României și ale poporului român, iar învățământul este una dintre aceste nevoi.

    Și, având în vedere că sancțiunile inutile și dăunătoare afectează statele membre ale UE și în special Germania mult mai mult decât afectează Rusia, tocmai de aceea, cel mai bine s-ar face un marș de protest pe un traseu din Capitală care să cuprindă obligatoriu ambasada sua și ambasada ucraineană, că e clar că de acolo vin toate relele în Europa și implicit și la noi în România.
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      subfinantarea invatamantului naste deliruri putiniste
      • Like 3
  • Valentin check icon
    Da şi nu. Comparativ cu sistemele performante de învăţământ educaţia românească este un uzina 23 August.
    • Like 0
  • Pai răspunsul e foarte simplu : aceeași contribuabili care finanțează pensiile speciale, instituțiile bugetofage de genul institutului Levantului și AOSR cu academicieni de genul lui Ion Iliescu și Anghel Stanciu care produc doar căcăreze științifice dar pe bani mulți ca să nu mai vorbesc de sumele alocate (non)revoluționarilor. Acum strângem cureaua când e vorba de profesori sau asistente dar nu am zis nici pâs când parlamentarii si-au majorat pe șest sumele forfetare cu sume consistente că vezi doamne a venit inflația. Pentru profesorii și asistentele cu 2500-3000 de lei lunar n-a venit. Ipocrizia e maximă când te vaieți că n-ai bani dar menții asemenea cheltuieli desanțate nu numai la instituțiile centrale ci si la cele locale pentru că să nu uităm că legea pensiilor speciale pentru primari și consilieri e în vigoare chiar dacă plata lor e prorogata.
    • Like 6


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult