Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Câinele de pază al politicienilor

politician-

Foto: Getty Images

Să începem cu ceea ce ar putea deveni un proverb: nu există partide bune sau partide rele în România, există doar partide care au plătit mai mult și partide care au plătit mai puțin pentru publicitate. Recenta investigație Libertatea se alătură unui lung șir de semnale de alarmă privind felul în care partidele politice din România transformă banii publici din subvenția acordată de stat în capital electoral și, în final, în voturi. Fenomenul nu este nici nou, nici original. Doar că a luat amploare începând cu pandemia Covid, când Guvernul, în bine-cunoscuta lui mărinimie, a decis alocarea unor fonduri generoase pentru media, cu scopul declarat de a informa mai bine cetățenii. Finanțările respective, așa cum mulți jurnaliști au sesizat imediat, reprezentau mai degrabă o modalitate de a cumpăra complicitatea presei pentru a influența percepția publică în sensul dorit de politicieni într-o perioadă critică, în care pandemia s-a suprapus campaniilor electorale. Acel moment, precum și evenimentele politice, sociale și economice care i s-au succedat, au deschis un robinet al banilor pentru media, un cerc vicios pe care niciun decident politic nu a dorit să își asume riscul de a-l închide, riscând astfel să piardă cursa electorală din 2024.

Dar nu doar politicienii sunt prinși în acest cerc vicios: nici presa implicată nu își dorește, cel puțin în momentul acesta, ca jocul să fie întrerupt. Cei care nu au participat la acesta sau se retrag pe parcurs trebuie să își asume poziționarea adversă față de factorii politici decidenți (ceea ce vine la pachet cu problemele de rigoare), cât și decuplarea de la o sursă de finanțare esențială în aceste vremuri tulburi, ceea ce le pune în pericol chiar existența sau, cel puțin, îi situează într-o poziție de inferioritate față de competitori.

Cei care decontează prețul acestei relații incestuoase suntem noi, cetățenii. Cu banii noștri, ai tuturor, este finanțat acest joc: plătim ca să ni se spună ce vrem să auzim. Și nu plătim puțin. Ceea ce nu reușesc să evidențieze materialele realizate de presa centrală este magnitudinea acestui fenomen. Nu este vorba doar despre cele câteva milioane de euro pe care partidele politice le dirijează la nivel național. Presa centrală nu poate documenta faptul că, pe lângă acești bani, modelul este replicat fidel și multiplicat de sute și mii de ori la nivel local, prin fiecare primărie și consiliu județean, prin fiecare serviciu deconcentrat, prin toate companiile și instituțiile autorității locale. Este o muncă de Sisif să documentezi toată această încrengătură. Există, însă, la nivel local, multe alte milioane de euro care sunt direcționate prin comandă politică. Există alte sute și mii de ziare, radiouri, posturi locale de televiziune, website-uri, influenceri care trăiesc aproape exclusiv din bani publici. Bani care vin sau pleacă din pixul politicienilor. 

Noi, cetățenii, vom plăti nu doar din punct de vedere financiar această situație. Asistăm acum la un fenomen bizar, care se desfășoară în mod accelerat: transformarea meseriei de jurnalist în advertiser. Pentru suma potrivită de bani, prestatorul prezintă publicului său realitatea dorită de client. Din „câinele de pază al democrației”, presa devine „bichonul de companie al politicienilor”. Desigur, nu vreau să generalizez sau să transmit o imagine apocaliptică. Găsim și vom găsi și pe viitor jurnaliști care pot și vor putea să rămână doar jurnaliști. Dar mi-e teamă că vor fi și îi vom găsi tot mai greu și, pe termen lung, nu va mai avea cine să ne avertizeze în privința consumului exagerat de produse publicitare comandate politic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    O prima cauza este ca finantarea media nu este asigurata direct de catre public, adica direct de cetateni ci indirect prin intermediul politicienilor. Deci din start media nu este in slujba cetateanului ci in cea a politicului. A doua cauza este ca finantarea institutiilor media nu este transparenta pentru ca oricine sa poata vedea interesele acestor organizatii.
    Evident, acestea sunt simptomele socialismului care se vad peste tot unde banii nu vin direct de la client, ci printr-un intermediar. Sistemul medical este cel mai bun exemplu in acest sens.
    • Like 2
  • Presa NU este câinele de pază al democraţiei. Este potaia care latră-n curtea celui care o hrăneşte. Am cam obosit tot spunând/scriind asta.

    Gândiţi-vă că presa este o instituţie care lucrează pe minus: costul de producţie este mai mare decât preţul de vânzare. Pentru a ieşi pe plus, îi trebuie bani din exterior: publicitate sau alte surse.
    • Like 1
    • @ Dragoş Anghelache
      Publicitatea comercială poate fi înghițită. Însă articolul se referă la publicitatea comandată politic, care e altceva.
      Probabil că încasările sunt mult mai mari de la un partid decât de la Mentosan, altfel nu se explică de ce mai toate trusturile media au tătucii lor ancorați în politică. Nici măcar nu se mai chinuie să mimeze independența și imparțialitatea.
      • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Festivalul Untold anunță a 12-a ediție Blood Network. Donează sânge, salvează o viață și îi vezi gratuit pe Sting, Chainsmokers și James Hype

Organizatorii festivalului Untold One, care se va desfășura în perioada 6-9 august 2026 la Cluj Napoca, anunță startul celei de-a 12-a ediții a Blood Network. Dacă donezi sânge la caravana mobilă care va fi prezentă în 10 orașe, vei primi un bilet gratuit pentru prima zi a festivalului.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult