Astăzi vom prezenta cazul în care suprafețele cu destinație rezidențială și nerezidențială pot fi delimitate.
ATENȚIE!!! În această situație, trebuie să analizăm dacă pe suprafața nerezidențială se desfășoară activități economice sau nu. Codul fiscal nu prevede nimic legat de deducerea sau nu a utilităților. Această precizare apare doar la clădirile la care suprafețele nu pot fi delimitate.
În situația noastră, impozitul se stabilește prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.
În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile clădirilor rezidențiale.
EXEMPLU:
Domnul Popa Rareș locuiește în București, zona centrală, iar societatea comercială în care este asociat are sediul social la aceeași adresă. Conform contractului de comodat, din totalul suprafeței utile de 100 metri pătrați, entității i s-a alocat o cameră în suprafață de 20 metri pătrați. Societatea nu are deschise puncte de lucru și desfășoară activități economice la sediu.
Clădirea este construită în anul 2010, este dotată cu toate cele patru instalaţii (apă, canalizare, electrice şi încălzire). Impozitul pe clădiri rezidențiale este de 0,1%, iar pe clădiri nerezidențiale de 1%.
Care este impozitul pe clădiri datorat?
Vom analiza 2 situații:
- având în vedere cadrul legal, domnul Popa Rareș a apelat la un evaluator autorizat care a stabilit valoarea apartamentului la 31 decembrie 2015 la nivelul sumei de 300.000 lei;
- domnul Popa Rareș NU a dorit să apeleze la un evaluator autorizat.
Situatie 1:
Avand in vedere că la sediul societății se desfășoară activități economice, suprafața apartamentului de 100 metri pătrați va fi împărțită astfel:
- 80 metri pătrați cu destinație rezidențială;
- 20 metri pătrați cu destinație nerezidențială.
Suprafața rezidențială:
Suprafața construită = 80 m2 x 1,4 = 112 m2
Valoarea impozabilă = 112 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 291.200 lei
Impozit pe clădire = 291.200 lei x 0,1% = 291,2 lei
Suprafața nerezidențială:
Procent nerezidențial = 20 m2 / 100 m2 = 20%
Valoare suprafața în scop nerezidenţial = 300.000 lei x 20% = 60.000 lei
Impozit pe clădire = 60.000 lei x 1% = 600 lei
Impozit pe clădire final = 291,2 lei + 600 lei = 891 lei
Situație 2:
Dacă domnul Popa Rareș NU ar fi evaluat apartamentul, atunci pentru suprafața nerezidențială s-ar fi aplicat un impozit de 2% la valoarea stabilită ca și când suprafața avea destinație rezidențială.
Suprafața utilă nerezidențială = 20 m2
Suprafața construită aferentă = 20 m2 x 1,4 = 28 m2
Valoarea impozabilă = 28 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 72.800 lei
Impozit pe partea nerezidențială = 72.800 lei x 2% = 1.456 lei
Impozit pe clădire final = 291,2 lei + 1.456 lei = 1.747 lei
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. un apartament în care:
– există sediu social al unui PFA
– se desfășoară activități economice
– suprafețele NU sunt delimitate (în contractul de comodat)
– cheltuielile (electricitate, întreținere, internet) sunt suportate de proprietar (conform contract de comodat)
Pentru această situație nu există rubrică în declarația care trebuie depusă. Eu consider că proprietarul plătește impozit pentru persoană fizică. E corect?
2. PFA are sediul în apartamentul 1 (la adresa părinților). PFA își desfășoară activitatea în apartamentul 2 (la adresa proprie).
- părinții au sediu acasă, dr nu se desfășoară activitate economică acolo.
- PFA desfășoară activitate economică acasă, dar nu are sediul aici.
Ce fel de impozit plătește fiecare ?
După mine, ambii plătesc impozit de persoană fizică și niciunul nu trebuie să depună declarație. E corect ?
Cheers!