Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Campania „Brâncuși e al meu” s-a încheiat azi oficial, fără ca pragul de 6 milioane de euro de la populație să fie atins. Guvernul anunță că pune restul

Guvernul va plăti de la bugetul de stat aproape 10 milioane de euro pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia Pământului”. 

Până la sfârșitul lunii septembrie s-au strâns din subscripție publică pentru cumpărarea operei lui Brâncuși 1.273.668 euro din ținta de 6 milioane de euro propusă de Executiv. 

După cumpărare, opera va fi expusă într-un muzeu din București. 

Guvernul a mai decis constituirea Fondului Brâncuși din care vor putea fi cumpărate opere din patrimoniul național. 

„Fondul Brâncuși încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii”, se arată într-un comunicat care arată că banii vor putea veni atât din donații și sponsorizări cât și de la bugetul de stat.

Guvernul a mai decis constituirea Fondului Brâncuși din care vor putea fi cumpărate opere din patrimoniul național. 

„Fondul Brâncuși încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii”, se arată într-un comunicat care arată că banii vor putea veni atât din donații și sponsorizări cât și de la bugetul de stat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O mare aberatie! Daca avem bani la buget, guvernul sa se apuce sa restaureze bisericile din secolul XVIII din Ardeal sau vilele somptuase dar darapanate ce le vezi la tot pasul in marile orase. Sunt o groaza de destinatii culturale posibile pt acesti bani.
    • Like 0
  • Venom check icon
    E pomană electorală, clar, o risipă fără fond și fund, dar finanțată pe bani publici! Statistica oficială spune că suntem o țară unde cel mai vizitat muzeu este al țăranului român (400 de mii de vizitatori). Puteau să îl facă pe cel al țărăncii române! Și, tragedie, nu s-a oprit aici farafastâcul tehnocrat, ci au înființat un fond de achiziție pentru opere de artă. Câți ciorapi de iarnă puteau fi cumpărați pentru soldați cu milioanele astea! Sau câte conserve pentru săraci? Fără număr. De-abia aștept alegerile să dau două voturi unui partid pe: găleți, geci model fâș refuzate la export, umbrele Rogvaiv (PSD PNL PDL alde UDMR se schimbă când le rotești, cum vrei tu), două cizme de om și pixuri care nu se termină niciodată fiindcă la integrame folosesc creionul.
    • Like 0
  • raimond check icon
    O mare tampenie in stil comunist. Romania trebuia sa ofere pe opera asta de arta exact cat s-a strans din donatii. In fond, e clar: romanii atata au zis ca dau. Proprietarii daca nu accepta, n-au decat sa si-o ia si s-o vanda la alta masa. Eu nu ma simt mai roman cu statuia asta. Ba chiar voiam ca cele 10 mil. de euro sa fie investite in infrastructura, strazi, autostrazi, cai ferate, spitale scoli - chiar si dotare a armatei.
    • Like 1
  • mi se pare o risipa fantastica desi iubesc arta,daca romanii au hotarat sa nu stranga milioanele pentru o sculptura care putea fi oferita statului roman asa cum Brancusi ar fi facut-o atunci trebuia lasata in plata ei,valoarea unui om se vede in ceea ce face bine,iar daca acesti mostenitori care abia asteapta sa ia cele 10 milioane din taxele romanilor dar valoarea ei reala nu e nici pe departe 10 milioane ci e valoarea care s-ar lua la o licitatie..atat..daca la o licitatie de arta nu se strange atunci valoarea ei nu sunt cele 10 milioane de euro..pe bani aia si Brancusi ar fi mai fericit daca i-ar dona unui spital decat ''unor mostenitori''avari care au vazut din asta o posibilitate..rusinos nimic mai mult...aceeasi poveste ca si cu ''mostenitorii'' arhitectei casei poporului care nu stiu din ce sa mai faca bani ,daca ei insusi nu au putut sa fie mai buni ca mama lor trebuia sa gaseasca o ''modaliate''..insa statul roman trebuie sa se gandeasca la prioritati mai intai ,cand o sa avem bani sa ne cumparam statui de 10 milioane inseamna ca o sa avem industrii care o sa bubuie dar deocamdata suntem pe 0 barat..
    • Like 1
    • @ Simona Chise
      Venom check icon
      Poate că statul român s-a îngrijit la vremea respectivă ca românii să apreciaze arta sovietică viguroasă, realismul nu abstractul decadent al vestului. 25 de ani a fost hulit, abia prin anii 80 s-a mai schimbat politica vizavi de Brâncuși și valoarea operei lui, găselnița fiind de "țărănească" , adică de origini sănătoase intelectual, acceptabile pentru comuniști și chiar un motiv de mândrie naționalistă în manuale alături de producțiile record de cartofi, oțel și fier forjat. Așadar când statul român ar fi vrut să repatrieze ceva, indiferent de motive, ruptura între sculptor și țară era definitivă ca mormântul. Și am ajuns aici unde nu mai înțelegem ce este acela patrimoniu național. Chiar și în termeni economici, poate fi valorificat prin muzee, o achiziție de artă nu rămâne în beciuri, este o investiție în turism și o șansă la sanitație. Milioane de oameni merg la Versailles, dar și la Leningrad, pe lumea asta sunt diverși pelerini. Mănăstirile românești mai sunt apreciate și pentru altceva în afară de moaște și acatiste, străinii care le vizitează vor să vadă albastrul de Voroneț. De aceea este Brâncuși atât de scump în occident și ieftin în România.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro