Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Campania „Brâncuși e al meu” s-a încheiat azi oficial, fără ca pragul de 6 milioane de euro de la populație să fie atins. Guvernul anunță că pune restul

Guvernul va plăti de la bugetul de stat aproape 10 milioane de euro pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia Pământului”. 

Până la sfârșitul lunii septembrie s-au strâns din subscripție publică pentru cumpărarea operei lui Brâncuși 1.273.668 euro din ținta de 6 milioane de euro propusă de Executiv. 

După cumpărare, opera va fi expusă într-un muzeu din București. 

Guvernul a mai decis constituirea Fondului Brâncuși din care vor putea fi cumpărate opere din patrimoniul național. 

„Fondul Brâncuși încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii”, se arată într-un comunicat care arată că banii vor putea veni atât din donații și sponsorizări cât și de la bugetul de stat.

Guvernul a mai decis constituirea Fondului Brâncuși din care vor putea fi cumpărate opere din patrimoniul național. 

„Fondul Brâncuși încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii”, se arată într-un comunicat care arată că banii vor putea veni atât din donații și sponsorizări cât și de la bugetul de stat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O mare aberatie! Daca avem bani la buget, guvernul sa se apuce sa restaureze bisericile din secolul XVIII din Ardeal sau vilele somptuase dar darapanate ce le vezi la tot pasul in marile orase. Sunt o groaza de destinatii culturale posibile pt acesti bani.
    • Like 0
  • Venom check icon
    E pomană electorală, clar, o risipă fără fond și fund, dar finanțată pe bani publici! Statistica oficială spune că suntem o țară unde cel mai vizitat muzeu este al țăranului român (400 de mii de vizitatori). Puteau să îl facă pe cel al țărăncii române! Și, tragedie, nu s-a oprit aici farafastâcul tehnocrat, ci au înființat un fond de achiziție pentru opere de artă. Câți ciorapi de iarnă puteau fi cumpărați pentru soldați cu milioanele astea! Sau câte conserve pentru săraci? Fără număr. De-abia aștept alegerile să dau două voturi unui partid pe: găleți, geci model fâș refuzate la export, umbrele Rogvaiv (PSD PNL PDL alde UDMR se schimbă când le rotești, cum vrei tu), două cizme de om și pixuri care nu se termină niciodată fiindcă la integrame folosesc creionul.
    • Like 0
  • raimond check icon
    O mare tampenie in stil comunist. Romania trebuia sa ofere pe opera asta de arta exact cat s-a strans din donatii. In fond, e clar: romanii atata au zis ca dau. Proprietarii daca nu accepta, n-au decat sa si-o ia si s-o vanda la alta masa. Eu nu ma simt mai roman cu statuia asta. Ba chiar voiam ca cele 10 mil. de euro sa fie investite in infrastructura, strazi, autostrazi, cai ferate, spitale scoli - chiar si dotare a armatei.
    • Like 1
  • mi se pare o risipa fantastica desi iubesc arta,daca romanii au hotarat sa nu stranga milioanele pentru o sculptura care putea fi oferita statului roman asa cum Brancusi ar fi facut-o atunci trebuia lasata in plata ei,valoarea unui om se vede in ceea ce face bine,iar daca acesti mostenitori care abia asteapta sa ia cele 10 milioane din taxele romanilor dar valoarea ei reala nu e nici pe departe 10 milioane ci e valoarea care s-ar lua la o licitatie..atat..daca la o licitatie de arta nu se strange atunci valoarea ei nu sunt cele 10 milioane de euro..pe bani aia si Brancusi ar fi mai fericit daca i-ar dona unui spital decat ''unor mostenitori''avari care au vazut din asta o posibilitate..rusinos nimic mai mult...aceeasi poveste ca si cu ''mostenitorii'' arhitectei casei poporului care nu stiu din ce sa mai faca bani ,daca ei insusi nu au putut sa fie mai buni ca mama lor trebuia sa gaseasca o ''modaliate''..insa statul roman trebuie sa se gandeasca la prioritati mai intai ,cand o sa avem bani sa ne cumparam statui de 10 milioane inseamna ca o sa avem industrii care o sa bubuie dar deocamdata suntem pe 0 barat..
    • Like 1
    • @ Simona Chise
      Venom check icon
      Poate că statul român s-a îngrijit la vremea respectivă ca românii să apreciaze arta sovietică viguroasă, realismul nu abstractul decadent al vestului. 25 de ani a fost hulit, abia prin anii 80 s-a mai schimbat politica vizavi de Brâncuși și valoarea operei lui, găselnița fiind de "țărănească" , adică de origini sănătoase intelectual, acceptabile pentru comuniști și chiar un motiv de mândrie naționalistă în manuale alături de producțiile record de cartofi, oțel și fier forjat. Așadar când statul român ar fi vrut să repatrieze ceva, indiferent de motive, ruptura între sculptor și țară era definitivă ca mormântul. Și am ajuns aici unde nu mai înțelegem ce este acela patrimoniu național. Chiar și în termeni economici, poate fi valorificat prin muzee, o achiziție de artă nu rămâne în beciuri, este o investiție în turism și o șansă la sanitație. Milioane de oameni merg la Versailles, dar și la Leningrad, pe lumea asta sunt diverși pelerini. Mănăstirile românești mai sunt apreciate și pentru altceva în afară de moaște și acatiste, străinii care le vizitează vor să vadă albastrul de Voroneț. De aceea este Brâncuși atât de scump în occident și ieftin în România.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult