Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Campania „Brâncuși e al meu” s-a încheiat azi oficial, fără ca pragul de 6 milioane de euro de la populație să fie atins. Guvernul anunță că pune restul

Guvernul va plăti de la bugetul de stat aproape 10 milioane de euro pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia Pământului”. 

Până la sfârșitul lunii septembrie s-au strâns din subscripție publică pentru cumpărarea operei lui Brâncuși 1.273.668 euro din ținta de 6 milioane de euro propusă de Executiv. 

După cumpărare, opera va fi expusă într-un muzeu din București. 

Guvernul a mai decis constituirea Fondului Brâncuși din care vor putea fi cumpărate opere din patrimoniul național. 

„Fondul Brâncuși încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii”, se arată într-un comunicat care arată că banii vor putea veni atât din donații și sponsorizări cât și de la bugetul de stat.

Guvernul a mai decis constituirea Fondului Brâncuși din care vor putea fi cumpărate opere din patrimoniul național. 

„Fondul Brâncuși încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii”, se arată într-un comunicat care arată că banii vor putea veni atât din donații și sponsorizări cât și de la bugetul de stat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O mare aberatie! Daca avem bani la buget, guvernul sa se apuce sa restaureze bisericile din secolul XVIII din Ardeal sau vilele somptuase dar darapanate ce le vezi la tot pasul in marile orase. Sunt o groaza de destinatii culturale posibile pt acesti bani.
    • Like 0
  • Venom check icon
    E pomană electorală, clar, o risipă fără fond și fund, dar finanțată pe bani publici! Statistica oficială spune că suntem o țară unde cel mai vizitat muzeu este al țăranului român (400 de mii de vizitatori). Puteau să îl facă pe cel al țărăncii române! Și, tragedie, nu s-a oprit aici farafastâcul tehnocrat, ci au înființat un fond de achiziție pentru opere de artă. Câți ciorapi de iarnă puteau fi cumpărați pentru soldați cu milioanele astea! Sau câte conserve pentru săraci? Fără număr. De-abia aștept alegerile să dau două voturi unui partid pe: găleți, geci model fâș refuzate la export, umbrele Rogvaiv (PSD PNL PDL alde UDMR se schimbă când le rotești, cum vrei tu), două cizme de om și pixuri care nu se termină niciodată fiindcă la integrame folosesc creionul.
    • Like 0
  • raimond check icon
    O mare tampenie in stil comunist. Romania trebuia sa ofere pe opera asta de arta exact cat s-a strans din donatii. In fond, e clar: romanii atata au zis ca dau. Proprietarii daca nu accepta, n-au decat sa si-o ia si s-o vanda la alta masa. Eu nu ma simt mai roman cu statuia asta. Ba chiar voiam ca cele 10 mil. de euro sa fie investite in infrastructura, strazi, autostrazi, cai ferate, spitale scoli - chiar si dotare a armatei.
    • Like 1
  • mi se pare o risipa fantastica desi iubesc arta,daca romanii au hotarat sa nu stranga milioanele pentru o sculptura care putea fi oferita statului roman asa cum Brancusi ar fi facut-o atunci trebuia lasata in plata ei,valoarea unui om se vede in ceea ce face bine,iar daca acesti mostenitori care abia asteapta sa ia cele 10 milioane din taxele romanilor dar valoarea ei reala nu e nici pe departe 10 milioane ci e valoarea care s-ar lua la o licitatie..atat..daca la o licitatie de arta nu se strange atunci valoarea ei nu sunt cele 10 milioane de euro..pe bani aia si Brancusi ar fi mai fericit daca i-ar dona unui spital decat ''unor mostenitori''avari care au vazut din asta o posibilitate..rusinos nimic mai mult...aceeasi poveste ca si cu ''mostenitorii'' arhitectei casei poporului care nu stiu din ce sa mai faca bani ,daca ei insusi nu au putut sa fie mai buni ca mama lor trebuia sa gaseasca o ''modaliate''..insa statul roman trebuie sa se gandeasca la prioritati mai intai ,cand o sa avem bani sa ne cumparam statui de 10 milioane inseamna ca o sa avem industrii care o sa bubuie dar deocamdata suntem pe 0 barat..
    • Like 1
    • @ Simona Chise
      Venom check icon
      Poate că statul român s-a îngrijit la vremea respectivă ca românii să apreciaze arta sovietică viguroasă, realismul nu abstractul decadent al vestului. 25 de ani a fost hulit, abia prin anii 80 s-a mai schimbat politica vizavi de Brâncuși și valoarea operei lui, găselnița fiind de "țărănească" , adică de origini sănătoase intelectual, acceptabile pentru comuniști și chiar un motiv de mândrie naționalistă în manuale alături de producțiile record de cartofi, oțel și fier forjat. Așadar când statul român ar fi vrut să repatrieze ceva, indiferent de motive, ruptura între sculptor și țară era definitivă ca mormântul. Și am ajuns aici unde nu mai înțelegem ce este acela patrimoniu național. Chiar și în termeni economici, poate fi valorificat prin muzee, o achiziție de artă nu rămâne în beciuri, este o investiție în turism și o șansă la sanitație. Milioane de oameni merg la Versailles, dar și la Leningrad, pe lumea asta sunt diverși pelerini. Mănăstirile românești mai sunt apreciate și pentru altceva în afară de moaște și acatiste, străinii care le vizitează vor să vadă albastrul de Voroneț. De aceea este Brâncuși atât de scump în occident și ieftin în România.
      • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult