Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Când ambiția ține loc de strategie

Întâlnire de afaceri

Foto: Profimedia Images

O problemă comună cu care se confruntă mulți antreprenori este legată de confuzia dintre ambiție și strategie.

În timp ce ambiția este un obiectiv pe care antreprenorul și-l setează în mintea sa, strategia se referă la calea de urmat pentru a putea atinge acel obiectiv, inclusiv identificarea oportunităților sau depășirea obstacolelor care ar putea apărea pe parcurs.

Etimologic, cuvântul strategie provine din grecescul strategos care înseamnă “general de armată”. Chiar dacă, la origine, termenul aparține sferei operațiunilor militare, însemnând pregătirea, planificarea și ducerea războiului, în business, strategia se referă atât la stablirea obiectivelor, cât și la planificarea acțiunilor de urmat pentru a atinge acel obiectiv.

Și cui nu i s-a întâmplat, cel puțin o dată în viață, să lucreze intens la un obiectiv și, totuși, să-și dea seama că acțiunile pe care le-a întreprins nu au dus în direcția dorită? Cauza, cel mai adesea, este legată de faptul că acțiunile respective nu au fost organizate de așa manieră încât să fie aliniate cu obiectivul propus.

Cele mai multe probleme în business se ivesc atunci când business owner-ul este fie depășit, fie copleșit, sau chiar amândouă, de ceea ce se întâmplă în propria-i ogradă. Cu alte cuvinte, nu știe cu exactitate ce fac sau ce ar trebui să facă angajații ori nu înțelege natura problemelor cu care firma se confruntă și, astfel, apar mici crize care tind să se perpetueze și să genereze, la rândul lor, alte probleme.

În timpul uneia dintre campaniile electorale de la noi, am lucrat, pe partea de comunicare, cu o organizație politică care era burdușită cu tot felul de tactici, fără a avea însă o strategie de campanie coerentă. Mai mult decât atât, la fiecare ședință apăreau noi tactici, noi idei și toată lumea părea fascinată de ele. 

L-am întrebat pe managerul de campanie:

- Care e, totuși, strategia? Pentru că pare că stăm pe loc…

Răspunsul lui a fost:

- Să facem un scor bun!

Am insistat, spunând:

- Trebuie să existe o strategie înainte de a putea inventa tactici. Altfel, vom acționa în toate direcțiile și nu vom ajunge nicăieri!

A refuzat să înțeleagă diferența. Și, evident, au pierdut.

Imaginează-ți că ești pe câmpul de luptă și fiecare soldat din formația care se află în subordinea ta are câte o idee despre cum s-ar putea câștiga bătălia. Niciunul dintre soldați nu deține informații despre inamic, armele pe care acesta urmează să le folosească și nici nu are cunoștințe despre teritoriul pe care urmează să se dea lupta.

Tot ce știe e că vrea să învingă. Vrea să câștige. Vrea trofeul. Așa că, scoate arma din dotare și începe să tragă. Fără direcție. Fără țintă. Fără scop. 

La fel procedează și colegii săi. Trag fără o țintă clară, alergând de colo în speranța că inamicul va fi pus la pământ. După un timp însă, oboseala își spune cuvântul, iar gloanțele sunt oricum pe terminate. Lupta este pierdută.

În mod asemănător, mulți antreprenori își doresc un “profit bun” cum, de altfel, e și normal. Doar că, un profit bun nu poate fi realizat decât dacă există o „strategie bună” care să poată fi pusă în aplicare.

În niciun caz nu sunt de părere că strategia ar trebui să fie un act democratic, la care să contribuie toți cei implicați. Din contră, consider că ține de liderul companiei respective să o dezvolte, eventual împreună cu un consultant.

Iar asta pentru că strategia nu este despre ceea ce cred sau vor angajații să se întâmple, ci despre desfășurarea optimă a forțelor (umane, financiare, materiale, etc.) pentru atingerea obiectivelor stabilite de companie astfel încât aceasta să își îndeplinească misiunea pentru care a fost creată.

De aceea, strategia este mai mult despre acceptarea și înfruntarea realității așa cum este ea pentru că implică, pe de-o parte, curajul de a vedea și rezolva problemele care apar într-o companie, iar pe de alta, depinde de inteligența antreprenorului de a putea depăși obstacolele care stau în calea atingerii obiectivelor propuse.

Pe cale de consecință, un antreprenor nu se poate baza pe strategia speranței în afacerea sa, ci trebuie să acționeze având certitudinea că lucrurile pe care le face îi vor aduce rezultatele pe care le dorește.

În caz contrar, se va ciocni de ceea ce se numește breșa dezamăgirii – prăpastia adâncă dintre ceea ce a visat și ceea ce a realizat de fapt. Ambițiile lui sunt undeva sus, dar realitatea este aici, jos. Și asta pentru că, așa cum zicea Benjamin Franklin, „dacă eșuezi să planifici înseamnă că planifici să eșuezi”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult