Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Când ambiția ține loc de strategie

Întâlnire de afaceri

Foto: Profimedia Images

O problemă comună cu care se confruntă mulți antreprenori este legată de confuzia dintre ambiție și strategie.

În timp ce ambiția este un obiectiv pe care antreprenorul și-l setează în mintea sa, strategia se referă la calea de urmat pentru a putea atinge acel obiectiv, inclusiv identificarea oportunităților sau depășirea obstacolelor care ar putea apărea pe parcurs.

Etimologic, cuvântul strategie provine din grecescul strategos care înseamnă “general de armată”. Chiar dacă, la origine, termenul aparține sferei operațiunilor militare, însemnând pregătirea, planificarea și ducerea războiului, în business, strategia se referă atât la stablirea obiectivelor, cât și la planificarea acțiunilor de urmat pentru a atinge acel obiectiv.

Și cui nu i s-a întâmplat, cel puțin o dată în viață, să lucreze intens la un obiectiv și, totuși, să-și dea seama că acțiunile pe care le-a întreprins nu au dus în direcția dorită? Cauza, cel mai adesea, este legată de faptul că acțiunile respective nu au fost organizate de așa manieră încât să fie aliniate cu obiectivul propus.

Cele mai multe probleme în business se ivesc atunci când business owner-ul este fie depășit, fie copleșit, sau chiar amândouă, de ceea ce se întâmplă în propria-i ogradă. Cu alte cuvinte, nu știe cu exactitate ce fac sau ce ar trebui să facă angajații ori nu înțelege natura problemelor cu care firma se confruntă și, astfel, apar mici crize care tind să se perpetueze și să genereze, la rândul lor, alte probleme.

În timpul uneia dintre campaniile electorale de la noi, am lucrat, pe partea de comunicare, cu o organizație politică care era burdușită cu tot felul de tactici, fără a avea însă o strategie de campanie coerentă. Mai mult decât atât, la fiecare ședință apăreau noi tactici, noi idei și toată lumea părea fascinată de ele. 

L-am întrebat pe managerul de campanie:

- Care e, totuși, strategia? Pentru că pare că stăm pe loc…

Răspunsul lui a fost:

- Să facem un scor bun!

Am insistat, spunând:

- Trebuie să existe o strategie înainte de a putea inventa tactici. Altfel, vom acționa în toate direcțiile și nu vom ajunge nicăieri!

A refuzat să înțeleagă diferența. Și, evident, au pierdut.

Imaginează-ți că ești pe câmpul de luptă și fiecare soldat din formația care se află în subordinea ta are câte o idee despre cum s-ar putea câștiga bătălia. Niciunul dintre soldați nu deține informații despre inamic, armele pe care acesta urmează să le folosească și nici nu are cunoștințe despre teritoriul pe care urmează să se dea lupta.

Tot ce știe e că vrea să învingă. Vrea să câștige. Vrea trofeul. Așa că, scoate arma din dotare și începe să tragă. Fără direcție. Fără țintă. Fără scop. 

La fel procedează și colegii săi. Trag fără o țintă clară, alergând de colo în speranța că inamicul va fi pus la pământ. După un timp însă, oboseala își spune cuvântul, iar gloanțele sunt oricum pe terminate. Lupta este pierdută.

În mod asemănător, mulți antreprenori își doresc un “profit bun” cum, de altfel, e și normal. Doar că, un profit bun nu poate fi realizat decât dacă există o „strategie bună” care să poată fi pusă în aplicare.

În niciun caz nu sunt de părere că strategia ar trebui să fie un act democratic, la care să contribuie toți cei implicați. Din contră, consider că ține de liderul companiei respective să o dezvolte, eventual împreună cu un consultant.

Iar asta pentru că strategia nu este despre ceea ce cred sau vor angajații să se întâmple, ci despre desfășurarea optimă a forțelor (umane, financiare, materiale, etc.) pentru atingerea obiectivelor stabilite de companie astfel încât aceasta să își îndeplinească misiunea pentru care a fost creată.

De aceea, strategia este mai mult despre acceptarea și înfruntarea realității așa cum este ea pentru că implică, pe de-o parte, curajul de a vedea și rezolva problemele care apar într-o companie, iar pe de alta, depinde de inteligența antreprenorului de a putea depăși obstacolele care stau în calea atingerii obiectivelor propuse.

Pe cale de consecință, un antreprenor nu se poate baza pe strategia speranței în afacerea sa, ci trebuie să acționeze având certitudinea că lucrurile pe care le face îi vor aduce rezultatele pe care le dorește.

În caz contrar, se va ciocni de ceea ce se numește breșa dezamăgirii – prăpastia adâncă dintre ceea ce a visat și ceea ce a realizat de fapt. Ambițiile lui sunt undeva sus, dar realitatea este aici, jos. Și asta pentru că, așa cum zicea Benjamin Franklin, „dacă eșuezi să planifici înseamnă că planifici să eșuezi”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon bani - card

Cu siguranţă că banii sunt o componentă importantă a vieţii curente, nu doar a adulţilor ci şi a adolescenţilor, sau chiar copiilor, începȃnd de la o vȃrstă destul de fragedă. Toţi vedem banii ca sursa de asigurare a traiului de zi cu zi, dar oare este aceasta singura lor funcţie? Cu siguranţă nu, şi pentru că subiectul psihologiei banilor este destul de complex, am decis să îl detaliez, nu în unul, ci într-o serie de articole. foto: Profimedia

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult