Foto: Profimedia Images
Eu cred că lumea a luat-o razna. Mă gândesc că mâine voi afla de la TV că au interzis umorul. Pentru că este incorect politic. Nu doar că l-au interzis, dar l-au încadrat la infracțiuni și sunt pasibilă de închisoare dacă îndrăznesc să glumesc. O viață fără umor. Trăiți-o voi pe-asta.
Mă îngrozește cât de fulminant s-a întâmplat. Ceea ce trebuia să fie un instrument de ajutor în respectarea drepturilor umane și evitarea discriminării, corectitudinea politică, se prefigurează a deveni amenințarea secolului. Denaturată și exploatată în scopuri radicale, sub privirile smerite ale marilor decidenți mondiali, care contribuie la diseminarea semințelor unor false adevăruri îmbrăcate în haina egalității și echității, corectitudinea politică ne amenință la orice pas.
Bănuiesc că ați auzit vestea care frizează absurdul, despre scoaterea clasicelor desene animate Peter Pan, Pisicile Aristocrate și Dumbo din grila pentru copii deoarece au sădită sămânța rasismului adânc, pe undeva. O știre care șade pe același raft al nonsensului cu schimbarea titlului celebrei cărți „Zece negri mititei”, de Agatha Christie, în „Erau 10”, din motive similare.
Trăim în era în care dacă vei spune o glumă despre negri sau despre rromi vei risca să fii lapidat în piața publică de o armată de protestatari sau trimis la închisoare în baza legii antițigănismului, pentru că e clar că ești rasist. Nu mai există și varianta umorului. Nu pe spinarea discriminaților. Remember Charlie Hebdo. Dar să nu intrăm pe terenul și mai alunecos al discuțiilor despre imigranți, refugiați, libertăți religioase sau opțiuni culturale.
Asta îmi amintește de un episod din Seinfeld și de celebra replică: „Nu că ar fi ceva în neregulă cu asta”, adăugată după orice frază interpretabilă. Și câte nu pot fi interpretabile. Nu degeabă există o expresie despre căutatul nodului în papură.
În curând, și dacă un evreu va face o glumă despre evrei, va fi acuzat că își trădează poporul. Și mai degrabă de alții, nu de evreii lui. Nici autoironia nu va mai fi permisă.
Iată cum un lucru menit să fie benefic și să ajute la armonizarea unei societăți ajunge să o dezbine și mai tare. Oameni echilibrați, care militează pentru drepturi egale și sunt împotriva discriminării, ajung alergici la termenul de corectitudine politică după ce văd pe ce făgaș au luat-o lucrurile. Căci de la corectitudine până la radicalism nu mai e un pas, ci un milimetru. De fapt, suntem deja acolo.
Joe Biden a semnat ieri un act care prevede ca sportivii transgender să poată participa la competiții sportive pentru că nu se pot face discriminări pe bază de sex. Corect politic, desigur. Dar ce implicații are un asemenea act? Un băiat care se consideră fată poate concura cu fete, deși legile naturale nu pot pune semnul egalității între capacitățile fizice ale unui bărbat și cele ale unei femei. Cum ar fi să vedem un jucător de tenis declarat transgender care lasă tenisul masculin pentru cel feminin? Iată o luptă corectă politic și totuși greșită din toate celelalte puncte de vedere. Dar în culise oare cum vor sta lucrurile când un sportiv transgender va împărți vestiarul cu colege care nu se simt confortabil pentru că biologia nu știe ce e aia corectitudine politică? Biologie? Dacă nu e corectă politic, aia nu mai e biologie. Eu zic să scoatem și biologia în afara programei școlare, că îi învață pe copii tot felul de prostii, cum ar fi că băieții au penis și fetele vagin. Ba chiar în afara legii.
Înțeleasă și folosită greșit, această corectitudine politică - gândită să deservească idealul apropierii dintre oameni - devine dispută între forțe extremiste, iar la mijloc, unde trebuia să existe echilibrul, spațiul se golește într-un ritm înfiorător.
Nu sunt rasistă, nu sunt xenofobă, nu sunt homofobă. Cred că oamenii au dreptul să facă alegeri proprii atâta timp cât nu afectează libertățile și alegerile celorlalți, pe principiile lui Stuart Mill. Însă când corectitudinea politică ajunge stindardul unor indivizi care văd răul acolo unde nu există, ba mai mult, au tendința de a transforma în rău și ce este bun, atunci pe mine această noțiune mă pierde. Unde spunem stop?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Noi am crescut cu aceste desene, si orice modificare a acestui produs de cultura populara este intr-un fel o desacralizare a biografiei nostre si transforma viata, la modul in care Mircea Eliade a definito in profan.
Este un debate etic, care abia incepe si care o sa creeze o noua revolutie in societate, am putea-o numi, revolutia societala, in mare contradictie, sper cu revolutia culturala comunista.
O taxa pe culoare?
Poate nu merita sa petreacă timpul și sa aibe access in anumite locuri sau la anumite joburi?
Poate trebuie închis pentru asta?
Întrebarea care se pune este când aceaste ideologii marxiste au trecut linia de la bine la rău?
Nu cred ca prind la romani aceste idei.
Pana la urma ne-a ajuns segregarea de pe vremea comunisumui pe criterii de statut social. Acum este pe gen, rasa, orientare sexuala.
Sper ca nu am uitat fenomenele de atunci!?
Frica de a vorbi liber; structuri ale statului care cercetau cetățenii dacă corespund sau nu politici de stat; arestările pe timpul noptii; concedierea de la munca și trimiterea într-un loc mai izolat; fenomenul pitesti; tortura în închisorii.
Sa îmi spuneți și mie la care din ele s-a trecut linia va rog!
Și totul începe cu frica de a vorbi-de aia e important sa avem dialog și nu cenzura
Nu despre asta este vorba. Cred ca empatia lipseste. Disponilitatea de a te pune putin in locul celuilalt si de a incerca sa vezi putin lumea si prin ochii lui.
Daca ai puterea sa faci asta, o sa vezi ca multe din lucrurile care par extreme, de fapt au mult sens.
Daca am avea mai toti aceasta disponibilitate, am trai intr-o lume mult mai buna.
În lumea reală însă vin unii și spun: de ce să nu-i spun chior când el vede prost, ori țigan ori handicapat. Da' ce, nu-i? În lumea reală omului nu-i pasă că poate produce altuia durere. Da' ce, nu-i așa? Din păcate omul gândește în tipare și lozinci. Politically correct există exact de asta., este pentru oamenii care vorbesc automat fără să treacă vorbele prin filtrul gândirii. "Politically correct este o convenție comună de autocenzură prin care ne asumăm responsabilitatea de a nu-l jigni pe cel de lângă noi" ( text preluat). Asta-i tot. Și dacă unii reclamă dreptul de a vorbi liber ( io-s liber, da? spun ce vreau) asta înseamnă că se simt liberi să jignească așa cum vor. Să fie cât vor ei de mitocani. Nu vrem corectitudine politică? Atunci trebuie să învățăm să gândim și să punem un filtru între creier și gură. Și că cei ție nu-ți place, altuia nu face!
Nu-i vreo problemă. Nu la mine. Poate la acela, că i-am stricat ziua. Eu sunt slobod la gură și unul suferă. Dar am dreptate, nu-i așa?
Unii țigani spun ei înșiși despre ei că sunt așa. Depinde ce alte adjective adăugăm...
Judecând după poză şi experiența profesională, estimez că are până în 30 de ani.
Asta îmi dă speranțe că viitorul nu sună chiar aşa de rău, că nu toți tinerii sunt socialişti/liberali extremişti pentru care corectitudinea politică e literă de lege.
Felicitări pentru articol şi ideile exprimate!
Nimic nu trebuie schimbat, nimic nu trebuie reevaluat, nimic din ceea ce cred sau fac altii nu trebuie observat.
Modul de a fi al romanului e standardul 'de aur', oricine nu e ca el e un idiot, un marxist vindut ocultei, un progresist jegos.
Ceea ce unuia i se pare o gluma, pe altcineva raneste, jigneste. Simtul umorului este un aspect extrem de subiectiv de aceea e bine a fi evitat umorul legat de aspecte fizice si etnice. Doamna gaseste inocente si simpatice glumele despre orientarea sexuala insa poate ca nu le gaseste la fel pe cele despre femeile-sofer, despre blonde, despre femeile cu sinii mari...
Acest conservatorism daca nu este inteles in mod academic, sau in mod practic ca si cantitate de fericire care iti aduce, devine acel standard de "aur", al democratiei populare, de pe vremea totalitara, unde vorba bate scrisu, si gandul "curat" si luminat al supra-structurii bate emotiile de romanitate.
Cred ca e mai mult decat o opinie, pentru ca ne lovim tot timpul de genuri acestea de "conservatorism atroce", si mai ales cei veniti din strainatate, le vad in plinatatea manifestarilor lor, care pot si caricaturale sau grotesti, depinde de noroc, sau circumstante.
Si intr-un fel trebuie puse pe tapet, dar in acelasi timp trebuie sa ai discernamantul folosirii lor ca unelte sociale, fie prin critica lor pozitica sau negativa, depinde de personalitatea fiecaruia.
Oricum esti printre cei 1 % din cei, ce accepta aceste reglementari ca si "bonne nouvelle", ceea ce este foarte curajos intr-o societate tot mai buimaca.
Cred ca e mai mult decat o opinie, pentru ca ne lovim tot timpul de genuri acestea de "conservatorism atroce", si mai ales cei veniti din strainatate, le vad in plinatatea manifestarilor lor, care pot si caricaturale sau grotesti, depinde de noroc, sau circumstante.
Si intr-un fel trebuie puse pe tapet, dar in acelasi timp trebuie sa ai discernamantul folosirii lor ca unelte sociale, fie prin critica lor pozitica sau negativa, depinde de personalitatea fiecaruia.
Oricum esti printre cei 1 % din cei, ce accepta aceste reglementari ca si "bonne nouvelle", ceea ce este foarte curajos intr-o societate tot mai buimaca.
Daca nu ne apropiem de comunism, prin restrictii prea multe, sau de un determinism social, sau chiar darvinism social, unde cel care le aplica castiga, dar ce ?
Iar cu desnele animate, copii devin imbecili, daca ele nu sunt bazate pe dreptul natural, si nu pe dreptul civil, atat legat de continut, cat si de traducere, cand dublezi vocea.
1+1=2