Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Când turiștii români mă sfătuiesc să atrag schiori străini la Cârlibaba, zâmbesc amar. Cum să concurăm cu Munții Alpi, unde fiecare sat are zeci de pârtii, cu rețele interconectate de telecabine, telescaune și teleschiuri?!

Romania prin ochii unui olandez

După o vară plină cu turiști La Malu’ Bistriței, mă aflu acum în Balcic și termin ce a mai rămas de scris despre dezvoltarea turismului în România. Aici, în grădinile palatului Regina Maria, mă bucur că bulgarii au avut grijă de patrimoniul românesc și mă întreb – nu putea să fie la fel în satele săsești din România? Ce frumos este să simți într-un loc toată istoria, cu diversitatea ei, și cât de important este să folosim tot ce a rămas tangibil de a lungul vremurilor, ca să arătăm esența locului? Dar când am scris că patrimoniul săsesc trebuie restaurat ca să fie o atracție importantă pentru turiștii străini, nu a convenit multora, la fel ca remarca mea că Sibiul este un punct bun de pornire pentru vacanța străinului în România. În Ardeal s-au bucurat, dar extracarpatic s-au cam ofticat: iar Sibiul? Am primit sfaturi despre ce merită vizitat în România „proprie” - castele, palate, cule, biserici, mănăstiri etc. Noi locuim în Cârlibaba (punctul unde pui harta României în cui), dar facem multe drumuri la Constanța, de unde provine soția mea, și așa am călătorit de multe ori diagonal prin țară. Avem o hartă de hârtie și de fiecare dată propun un alt traseu, ca o posibilă scurtătură a drumului nostru și așa am trecut prin multe locuri din România. Am văzut și culele (la Horezu) și multe mănăstiri pe unde am trecut și vă asigur că nici eu, nici turistul străin nu avem nici o preferință etnică atunci când vizităm locuri istorice. Știm că suntem în România și suntem interesați de poveștile locurilor și diversitatea culturală - chiar este a unique selling point!

Ca să vă conving că discuțiile interetnice nu trebuie să se reflecte în modul în care promovăm turismul, vă dau un exemplu. În primăvară, am plecat de pe aeroportul Sibiu spre Olanda și am văzut un panou turistic dedicat orașului Agnita, în care era o poză mare cu biserică ortodoxă înființată în 1948, iar dedesubt mai mici poze cu un ansamblu bisericesc săsesc din secolul 13. Nu înțeleg de ce s-au inversat pozele – din lipsa de cultură, din patriotism? Turistul străin se grăbește tot timpul - poate vizitează doar biserica ortodoxă din Agnita (care este interesantă doar pentru enoriașii săi), și pleacă mai departe fără să prindă esența locului, cu gândul că zona nu are o istorie bogată. O șansă ratată pentru Agnita - biserica fortificată din Agnita este printre primele biserici fortificate din România. Dacă vrem să promovăm România în mod serios, cred că a venit timpul să ne obișnuim cu actuala formă a hărții României – cu toții adică – să punem sentimentele și divergențele interetnice deoparte și să vorbim ca o singură voce când turistul străin ne întreabă – „ce merita vizitat în țara voastră?”

Odată ce am lămurit capitolul etnic și ne punem de acord că luăm România ca entitate principală, vă invit să găsim o strategie pentru promovarea turismului, precum ar fi un plan de afacere – cu un studiu de piață și poziționarea noastră în fața competitorilor. Lucrurile din start devin mai clare. Degeaba promovăm litoralul românesc, dacă știm că avem câteva zeci de kilometri de litoral supra-aglomerat și trebuie să concurăm cu mii de kilometri de plaje (super-mișto) din Grecia, Croația și Bulgaria. Nu are rost. Capitala, aceeași poveste – cineva care e interesat în mod deosebit de România – ca și mine - trebuie să viziteze Bucureștiul, dar pentru un city-break nu este în top-10. Istanbul și Budapesta sunt aproape și chiar în țară avem orașe la fel de frumoase din punct de vedere arhitectural și ca ansamblu cultural.

Poate turismul de iarnă merită promovat în străinătate? Din păcate, tot nu are rost! Când turiștii români mă sfătuiesc să atrag schiori străini la Cârlibaba, zâmbesc - un sfat bine intenționat, dar ireal. Mă bucur de pârtia din Cârlibaba, unde chiar în momentul de față se fac lucrări mari de îmbunătățire, dar este vorba de o singură pârtie. Cum să concurăm cu Munții Alpi, unde fiecare sat are zeci de pârtii legate între ele, cu rețele interconectate eficient de telecabine, telescaune și teleschiuri!? În Vatra Dornei au pus un gard între două pârtii, ca, Doamne ferește, să nu ajungi de la una la cealaltă. Cu asemenea condiții și așa o atitudine, mai bine nu ne promovăm internațional – ne facem de ras. Poate putem concura pe bază de prețuri - poate o vacanță de iarnă la noi e mai ieftină. Nici atât! Vecinii noștri ne-au luat fața cu Bansko și Bucovel – chiar și românii pleacă/plecau acolo pentru condiții mai bune și prețuri mai mici decât la noi.

Până aici, pierdem în fața concurenței, dar urmează vestea bună – avem și două atuuri uriașe, cu care putem juca Champions League, pe care le propun ca doi stâlpi ai strategiei de promovare, fiecare cu un alt public-țintă. Primul este natura sălbatică din România, iar al doilea sunt peisajele culturale – vă explic imediat. Aici nu este loc pentru o analiză SWOT (strenghts and weaknesses/opportunities and threats) cu toate detaliile, dar tot e util să folosim structura ca ordine de gândire. 

Punctele tari:

1. Natura sălbatică – lanțul Munților Carpați și Delta Dunării. Când comparăm astea două destinații cu restul Europei, putem spune că sunt unice, curate, pline de floră și faună și, la fel de important, vaste și aproape goale - nu ca în restul Europei, unde totul este semi-urbanizat. Acolo, dacă ieși în natură te simți ca într-un parc aranjat: exit-ul e tot timpul aproape și peste colt găsești chioșcul În România, poți să te simți into the wild ca nicăieri în restul Europei.

2. Peisajele culturale - cultural landscapes e un termen pe care îl poți folosi pentru a descrie peisajele unde poți vedea munca omului de secole, unde peisajul singur povestește multe rânduri de istorie, prin arhitectură, dar și prin cum arată lanurile, codrii, potecile, cărările și drumurile, podurile, garduri și ziduri etc etc. Aici se încadrează Bucovina și satele săsești, dar și Argeș, Hunedoara, Horezu, Maramureș, Ținutul Secuiesc - puteți completa lista mai departe. Practic zonele de la poalele Munților Carpați, la care aș adăuga și Munți Apuseni. Zonele unde te poți imagina într-un alt secol, unde încă lucrează meșteșugari, oamenii au animale și grădini, aici se aude muzica care te trimite în tinerețea strămoșilor noștri, oamenii merg la biserică și la petrecere în haine tradiționale, iar când vizitezi satele lor, oameni te primesc cu mâncare bună și un pahar - e un mod de viață dispărut în Occident. E povestea omului care a trăit într-o relație de iubire cu pământul, unde a lucrat cu dragoste - a arat, a semănat, a recoltat – a sculptat pământul în jurul lui și l-a impodobit cu pomi și flori - toate sunt în armonie cu natura. Omul a respectat pământul, pentru că mereu i-a dat tot ce avea nevoie. 

Sălbăticia munților și a deltei, unice în Europa, și peisajele noastre culturale care sunt unice în lume. Pe acești doi stâlpi aș baza strategia de marketing pentru România, când ne adresăm publicului țintă - unul în jurul cluster-ului de cuvinte cheia de marketing natură/ecologie/sport și celălalt cu cluster-ul cultură/ecologie/tradiție.

Puncte slabe:

1. Despre Munții Carpați este greu de imaginat să aibă puncte slabe, mărimea lor în sine îi protejează. Dar pentru turiștii montani trebuie dezvoltate și marcate traseele și ar fi de mare folos o rețea de cabane bine puse la punct, la distanță de o zi de mers pe jos una de cealaltă.

2. Delta Dunării și peisajele culturale sunt vulnerabile, trebuie protejate activ, cu o viziune de viitor. Și cu asta ajung la principalul punct slab al țării - România are o administrație care nu este de încredere - cu ei avem de protejat comorile României. Cu o parte din conducătorii locali cu o etică și o estetică limitate (de multe ori se suprapun) o să avem mari probleme în protecția frumuseții zonelor turistice și promovarea lor. În sectorul ospitalității se pot face eforturi și investiții mari, dar trebuie și susținute de conducerea locală, și chiar de localnici – pentru că toți am avea de câștigat din creșterea turismului în zonele rurale, unde altfel nu prea se mai dezvoltă nimic. Dar, mergând pe drum uneori, devin pesimist – pădurea nu este bine protejată, patrimoniul nu se menține și peste tot apar inițiative dăunătoare. O groapă de gunoi pe vârf de munte, hale industriale unde nu trebuie, o antenă nouă lângă o biserică benedictină din secolul 13 (Herina), un steag uriaș ne-necesar lângă o biserică din timpul renașterii (Bistrița), cariere în zonele naturale, ruinele comunismului nedemolate, plus multe case neterminate, sau încă mai rău - finisate în portocaliu cu un acoperiș albastru în 7 ape. Nu mai văd omul care a iubit cândva pământul, a murit sau a plecat în străinătate și pământului i s-a atribuit un alt rol, din iubit, a devenit slugă, numai bun pentru un câștig instant. 

Continuăm analiza de oportunități și amenințări – ce influențează din afară strategia noastră?

Oportunități

1. România nu a fost vizitată de 99% din cetățenii europeni, adică potențialul de creștere a turismului este enorm.

2. România s-a conectat mai bine la rețelele de infrastructură europene, autostrăzile încep să se lege, numărul zborurilor internaționale crește de la o zi la alta.

3. Dacă intrăm în sfârșit în zona Schengen turiștii străini vor ajunge mai ușor la noi în România.

4. Oportunitatea cea mare însă este creșterea turismului în sine, care va aduce schimbări în România. Dacă turiștii străini vin în țară și admiră și apreciază modul nostru de viață ar putea să aibă un efect pozitiv în modul în care administrăm, protejăm și promovăm atractiile turistice. Dar mă tem că e o cursa contracronometru – vom deveni în timp conștienți de ce trebuie protejat, sau abia după ce s-a distrus prea mult o să ne dăm seama ce am pierdut?

Amenințări 

1. Momentan războiul în Ucraina împiedică turismul în România, mulți evită zonele aproape de granița cu Ucraina.

2. Pe termen lung însă cred că avem de luptat în primul rand cu o imagine proastă, cu stigmele care s-au format în occident despre România. În conștiința colectivă a Occidentului s-a adunat un amestec complicat de imagini care nu sunt de loc în favoarea României și din cauza asta 99% din populația Occidentului nu s-a simțit atrasă să vină într-o vacanță în România. Un șir de imagini cu emigranți muncitori, cu cerșetori, cu ajutoare trimise în satele sărace – totul pe un fundal format de primele imagini cu care România și-a făcut intrarea în Occident, imaginile cu un impact emoțional puternic, în zilele revoluției din 89. Poate vă întrebați de ce tot repet lucrurile negative din istorie – pentru că imaginile sunt foarte persistente, încă nu s-au înlocuit cu ceva mai pozitiv, aici da, dar acolo nu - Occidentul încă nu a făcut un update al memoriei colective în legătură cu România! Pentru asta spun oricui în străinătate că trebuie să vină în Romania ca să vadă cu ochii lor – și atunci putem explica că imaginile adunate din trecut nu reprezintă într-un mod complet România, România înseamnă mult mai mult decât atât!

Cu mulți străini am stat la masă deasupra hărții României, ca să le explic ce merită vizitat – o tură cu canoe prin Deltă, o urcare prin Valea Sâmbetei pe Moldoveanu, trasee cu bicicleta prin satele săsești, drumul la Sarmisegetusa. Am început să scriu o carte pentru străinii care nu cunosc România cu titlul - „YOUR ROMANIAN HOLIDAY – you didn't know you were planning/a cultural exploration of a stigmatised country”. O carte în care amestec sfaturi turistice cu impresiile mele despre viața de aici și informații de fundal despre multe subiecte tipic românești, în care o să încerc și să dezumflu stigmele occidentale despre România. Scopul meu este să aibă cartea un impact la fel de mare cât campania Ministerului Turismului cu influencer-i străini - eu de felul meu sunt un om modest, dar nu când scriu! Atunci vreau să duc o idee până la capăt. Nu o să apelez la niciun minister pentru susținere. O să apelez direct la dumneavoastră, să procurați cartea când va fi gata și să dați măcar un exemplar unui străin pe care-l cunoașteți și care încă nu a fost în România. Așa putem schimba împreună imaginea României în străinătate! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    In primul rand doresc sa va felicit pentru acest articol, dar meritati si mai multe felicitari pentru modul profesional in care analizati si mentalitatea Dvs. deschisa si prietenoasa referitor la Romania.
    Cateva consideratii referitor la ce ati scris:
    - pentru multa lume tot ceea ce nu este romanesc este rau, gresit, prost, etc. De aceea sa nu ne miram ca multa lume - inclusiv decidenti - nu inteleg ce rol poate sa aiba traditia sasilor si a maghiarilor pe langa cele ale romanilor in dezvoltarea turismului in Transilvania. In plus acest turism este un turism cutural ceea ce nu prea se leaga de turismul intern romanesc de masa concentrat pe crapeala, trascau si galagie. Multa lume merge la Viscri, dar dupa ce isi plimba cotelele auto si "adidasii" de firma pe ulitele satului se intreaba de ce este Viscri atat de renumit?
    - litoralul romanesc nu se va dezvolta atat timp cat exista tichetele de vacanta. Acum pe litoral este de fapt un turism subventionat de statul roman pentru bugetarii romanii platiti din banii celor care lucreaza in sectorul privat. Da, declaratii de genul ca vrem si suntem pregatiti sa primim "hoardele" de turisti straini sunt ipocrite si nerealiste pentru ca noi nu stim sa asiguram un turism de masa civilizat. Si nu avem de ce atata timp cat statul si vizitele de week-end ale corporatistilor din Bucuresti subventioneaza acest turism.
    - Delta Dunarii a devenit un paradis pentru noua generatie de parveniti din afaceri care isi etaleaza barcile. hainele scumpe pentru sporturile nautice si cat de buni piloti sunt ei, pana la prima ciocnire. Ah, si ce bine gatesc localnicii peste...
    - Statiunile montane de schi sunt ca mall-urile in perioada reducerilor. Lume multa si preturi mari,
    Analiza Dvs. este obiectiva si corecta si este un cadou pentru decidentii din turismul romanesc. Acum din pacate nu se vor uita la ea din doua motive: este gratis si nu este obtinuta pe baza unui contract de consultanta de cateva mii de euro si/sau pentru ca nu este facuta de un roman, ci de un strain, care sigur are ceva avantaje ascunse sau ne doreste raul.
    In plus, chiar daca ar accepta-o tacit, din pacate lucrurile se opresc aici pentru ca nu avem cu cine sa dezvoltam strategia, obiectivele si planurile de actiune pentru ca noi vorbim mult mai mult decat facem.
    • Like 0


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult