Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Societatea este nemulțumită, iar diferite grupuri sociale, de la transportatori la agricultori și până la personalul din sectorul medical, sunt nemulțumite de cum guvernează Marcel Ciolacu. În tot acest context, premierul României și restul liderilor din coaliție discută în aceste zile aprins de comasarea alegerilor, care pare că a devenit principala problemă a românilor.
O comasare a alegerilor europarlamentare de pe 9 iunie cu cele locale, care sunt programate acum pentru sfârșitul lunii septembrie, ar avantaja partidele aflate la putere, PSD și PNL. Opoziția deja a răbufnit, amenințând că va sesiza Curtea Constituțională și organismele europene pe motiv că actuala coaliție de la Palatul Victoria încalcă dreptul cetățenilor de a alege și de a fi aleși.
Însă nu s-a luat încă o decizie, după cum a spus șeful PSD, însă se discută intens calendarul alegerilor din 2024.
Prin comasarea celor două tipuri de alegeri, PSD și PNL mizează pe o prezență mai mare la vot prin mobilizarea electoratului cu ajutorul primarilor. Acest lucru ar maximiza procentele celor două partide.
Sursele politice de la Bruxelles au declarat pentru Republica că o astfel de mișcare poate fi și rezultatul unor discuții între puterea politică din capitala UE și coaliția de guvernare, scopul fiind limitarea creșterii partidelor de extremă dreaptă. Însă, ca urmare a acestui damage control pentru a se menține strategic voturile acolo unde pot fi controlate, vor fi afectate și partidele de opoziție care nu au un discurs anti-european.
Prin comasarea celor două tipuri de alegeri PSD și PNL ating două obiective: Ciolacu și Ciucă își reconfirmă pozițiile de lideri în interiorul propriilor partide și, în același timp, încearcă să blocheze ascensiunea Dianei Șoșoacă în Parlamentul European și să limiteze numarul de mandate AUR, după cum explică și HotNews.
Se încalcă dreptul alegătorilor prin comasare?
Sorin Ioniță, de la Expert Forum, spune că „Da, în primul rând pentru că au rămas mai puţin de 6 luni pentru luat documente de rezidenţă în localitate, ăsta fiind în momentul ăsta termenul legal”. Acesta mai declarată pentru Republica că localele aduse în luna iunie favorizează partidele care deja au mulţi primari şi funcţionează clientelar.
Tot Sorin Ioniță atenționează că 16 organizaţii ale societăţii civile protestează într-o scrisoare deschisă contra „ideii anti-democratice de a comasa alegerile” şi avertizează că „această măsură insuficient chibzuită în detalii de liderii politici va crea haos la urne”.
Organizațiile din societatea civilă susțin că modificarea legislației electorale pe teme majore, cu mai puțin de cinci luni înaintea alegerilor contravine standardelor internaționale asumate de România.
Pe scurt, codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția indică faptul că un an înainte de alegeri ar trebui evitate schimbările legislative cu impact major, afectându-se chiar credibilitatea procesului electoral. Deși nu sunt interzise, iar adoptarea unor măsuri pozitive este permisă, în acest caz comasarea nu face decât să afecteze drepturile alegătorilor în mod negativ. Și nu vorbim în niciun caz despre modificări aduse cu mai mult de un an, ci despre o perioadă foarte scurtă de patru luni, în care se presupune că vor opera mai multe modificări legislative.
O consecință gravă a deciziei de comasare a alegerilor este că pentru alegerile locale s-ar elimina de facto dreptul de a vota la adresa de reședință pentru alegătorii care nu și-au înregistrat reședința cu cel târziu șase luni înaintea datei alegerilor, adică la începutul lui ianuarie.
Această reglementare, introdusă în 2023, era oricum restrictivă, dar în acest context nu face decât să extindă și mai mult numărul celor care nu vor putea utiliza această opțiune, ceea ce echivalează cu restrângerea exercițiului unui drept fundamental
Printre drepturile afectate se numără dreptul de a candida și a de fi ales, întrucât desfășurarea alegerilor în paralel ar elimina posibilitatea depunerii de candidaturi pentru ambele tipuri de alegeri. Comasarea alegerilor va produce, prin urmare, confuzii legislative pentru alegători și posibil pentru organizatorii alegerilor.
Ciolacu poate să se transforme în Dragnea 2.0
Decizia de comasare cu europarlamentarele ar presupune organizarea alegerilor locale cu trei luni înainte de termen urmând ca cei aleși pe funcții în administrația locală să aștepte trei luni până la preluarea mandatului.
Procedural alegerile locale trebuie organizate pe 29 septembrie 2024, iar noii aleși locali trebuie validați în funcție în termen de 20 de zile de la data alegerii în funcție.
Alegerile parlamentare şi locale sunt pe legi diferite, cu proceduri diferite, cu birouri electorale separate şi alte instituţii implicate în organizare, mai spune Sorin Ioniță.
„Se încalcă propria reglementare din 2023 cum că alegătorii se pot înregistra la reşedinţă cu cel puţin 6 luni înainte de alegerile locale. Dacă se legiferează ce vrea PNL, mai rămân doar 4 luni până la alegeri, deci se face o severă restrângere a drepturilor electorale, ceea ce e neconstituţional.
Toată duplicarea de proceduri, personal şi locuri de votare, cu evidenţe diferite, pune sub semnul întrebării “economia de fonduri” servită ca argument pentru comasare. Concret, ce se va întâmpla în Bucureşti şi alte municipii e că lumea va merge la vot, însă unii vor putea vota în ambele alegeri, pe când alţii doar la europene, fiind trimişi la ei acasă la Suceava, spre exemplu, ca să voteze la locale”, explică Sorin Ioniță.
Mai mult, acesta atrage atenția că „personalul din secţii va trebui să gestioneze toată nebunia asta cu dublă evidenţă, în condiţiile în care ai 4 buletine de vot la locale şi încă unul la europene, cu verificările de identitate aferente”.
Busculada şi înjurăturile din ziua votului vor mobiliza publicul urban împotriva unui guvern perceput ca obstrucţionist şi îl vor transforma pe Ciolacu în Dragnea 2.0 cu câteva luni înainte de scrutinul în care vrea să se aleagă preşedinte, mai spune Sorin Ioniță.
„Liderii PNL citează o evaluare a Ministerului de Finanţe care ar estima costurile celor patru tipuri de alegeri (cu cinci runde) la 3.8 miliarde lei (adică 770 milioane de Euro). Nimeni nu a văzut însă vreun document scris asumat de Ministerul de Finanțe pentru aceste calcule şi vreo detaliere cât de sumară a costurilor, pentru a şti cum s-a ajuns la această sumă enormă. De asemenea, nu s-au făcut simulări pe scenarii ca să se ştie cu cât s-ar reduce costurile în fiecare variantă şi să se adopte o decizie în cunoştinţă de cauză. Cel mai probabil, un asemenea document ca cel invocat de PNL nu există şi avem de-a face doar cu declaraţii de partid care vor rămâne, ca multe alte discuţii româneşti de policy lipsite de profesionalism, în zona folclorului politic oral”, a mai atenționat Sorin Ioniță într-o analiză de pe platforma Contributors.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și like!