Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Care sunt marii contributori fiscali în România. O analiză despre industrii, sectoare, companii

Uzinele Dacia

Foto: Facebook Dacia

În ultimii ani am auzit multiple mesaje despre marile companii, cum că desfășoară activitatea în Romania, obțin profituri, dar nu plătesc taxe (deși cele două sunt incompatibile simultan, dacă obții profit plătești implicit și impozitul aferent). Sau că marile firme nu obțin profituri deoarece optimizează costurile fiscale prin reducerea acestora.

Pentru echilibrarea discuției este însă necesară o analiză la rece, făcută pe baza cifrelor disponibile la Ministerul Finanțelor Publice asupra sectoarelor și marilor contribuabili în economia României, pe care o detaliez în continuare. Este foarte relevant și util să înțelegem care sunt industriile, sectoarele de activitate (cod CAEN 4 cifre) și companiile care contribuie cel mai mult la veniturile publice ale României — deci cine susține de fapt bugetul public în România?

Metodologie

Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite):

  • Contribuția la TVA, aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare;
  • Impozitul pe profit, calculat ca diferența dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă;
  • Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an din perioada analizată;
  • Accizele plătite conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursă (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc, etc.) în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs/ serviciu în parte.


Veniturile publice încasate de statul român sunt concentrate și la nivel de activități specifice, dacă granulăm contribuțiile în funcție de codul CAEN principal. Astfel, primele 10 sectoare contributoare la bugetul public generează aproape 37% din veniturile publice încasate în perioada 2015–2020. Sectorul cu cea mai mare contribuție este comerțul cu ridicata al produselor din tutun (10%), urmat de retailul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (9%), contribuțiile semnificative ale celor două sectoare fiind datorate în special accizelor aplicate produselor comercializate.


Din cele mai mari 10 companii contributoare la bugetul public în perioada 2015–2020, cel mai mare aport este adus de o companie din industria tutunului (grupul British American Tobacco, care operează 3 entități în România). Urmează 3 companii din industria de combustibil (rafinare și retail — OMV, Rompetrol și MOL) și încă 2 companii din sectorul de energie (Romgaz și Hidroelectrica). Topul celor mai mari 10 contributori este completat de Automobile Dacia, Dedeman și RCS-RDS.

Impactul total la bugetul public generat de aceste 10 companii în perioada 2015–2020 este ilustrat în graficul următor (cifrele calculate însumează impozitele pe profit, dividend, contribuții sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final).

Aceștia sunt deci marii contribuabili care susțin cea mai mare parte a veniturilor publice în România.

Articol publicat inițial pe iancuguda.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult