Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Care sunt marii contributori fiscali în România. O analiză despre industrii, sectoare, companii

Uzinele Dacia

Foto: Facebook Dacia

În ultimii ani am auzit multiple mesaje despre marile companii, cum că desfășoară activitatea în Romania, obțin profituri, dar nu plătesc taxe (deși cele două sunt incompatibile simultan, dacă obții profit plătești implicit și impozitul aferent). Sau că marile firme nu obțin profituri deoarece optimizează costurile fiscale prin reducerea acestora.

Pentru echilibrarea discuției este însă necesară o analiză la rece, făcută pe baza cifrelor disponibile la Ministerul Finanțelor Publice asupra sectoarelor și marilor contribuabili în economia României, pe care o detaliez în continuare. Este foarte relevant și util să înțelegem care sunt industriile, sectoarele de activitate (cod CAEN 4 cifre) și companiile care contribuie cel mai mult la veniturile publice ale României — deci cine susține de fapt bugetul public în România?

Metodologie

Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite):

  • Contribuția la TVA, aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare;
  • Impozitul pe profit, calculat ca diferența dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă;
  • Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an din perioada analizată;
  • Accizele plătite conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursă (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc, etc.) în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs/ serviciu în parte.


Veniturile publice încasate de statul român sunt concentrate și la nivel de activități specifice, dacă granulăm contribuțiile în funcție de codul CAEN principal. Astfel, primele 10 sectoare contributoare la bugetul public generează aproape 37% din veniturile publice încasate în perioada 2015–2020. Sectorul cu cea mai mare contribuție este comerțul cu ridicata al produselor din tutun (10%), urmat de retailul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (9%), contribuțiile semnificative ale celor două sectoare fiind datorate în special accizelor aplicate produselor comercializate.


Din cele mai mari 10 companii contributoare la bugetul public în perioada 2015–2020, cel mai mare aport este adus de o companie din industria tutunului (grupul British American Tobacco, care operează 3 entități în România). Urmează 3 companii din industria de combustibil (rafinare și retail — OMV, Rompetrol și MOL) și încă 2 companii din sectorul de energie (Romgaz și Hidroelectrica). Topul celor mai mari 10 contributori este completat de Automobile Dacia, Dedeman și RCS-RDS.

Impactul total la bugetul public generat de aceste 10 companii în perioada 2015–2020 este ilustrat în graficul următor (cifrele calculate însumează impozitele pe profit, dividend, contribuții sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final).

Aceștia sunt deci marii contribuabili care susțin cea mai mare parte a veniturilor publice în România.

Articol publicat inițial pe iancuguda.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult