Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Care sunt marii contributori fiscali în România. O analiză despre industrii, sectoare, companii

Uzinele Dacia

Foto: Facebook Dacia

În ultimii ani am auzit multiple mesaje despre marile companii, cum că desfășoară activitatea în Romania, obțin profituri, dar nu plătesc taxe (deși cele două sunt incompatibile simultan, dacă obții profit plătești implicit și impozitul aferent). Sau că marile firme nu obțin profituri deoarece optimizează costurile fiscale prin reducerea acestora.

Pentru echilibrarea discuției este însă necesară o analiză la rece, făcută pe baza cifrelor disponibile la Ministerul Finanțelor Publice asupra sectoarelor și marilor contribuabili în economia României, pe care o detaliez în continuare. Este foarte relevant și util să înțelegem care sunt industriile, sectoarele de activitate (cod CAEN 4 cifre) și companiile care contribuie cel mai mult la veniturile publice ale României — deci cine susține de fapt bugetul public în România?

Metodologie

Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite):

  • Contribuția la TVA, aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare;
  • Impozitul pe profit, calculat ca diferența dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă;
  • Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an din perioada analizată;
  • Accizele plătite conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursă (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc, etc.) în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs/ serviciu în parte.


Veniturile publice încasate de statul român sunt concentrate și la nivel de activități specifice, dacă granulăm contribuțiile în funcție de codul CAEN principal. Astfel, primele 10 sectoare contributoare la bugetul public generează aproape 37% din veniturile publice încasate în perioada 2015–2020. Sectorul cu cea mai mare contribuție este comerțul cu ridicata al produselor din tutun (10%), urmat de retailul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (9%), contribuțiile semnificative ale celor două sectoare fiind datorate în special accizelor aplicate produselor comercializate.


Din cele mai mari 10 companii contributoare la bugetul public în perioada 2015–2020, cel mai mare aport este adus de o companie din industria tutunului (grupul British American Tobacco, care operează 3 entități în România). Urmează 3 companii din industria de combustibil (rafinare și retail — OMV, Rompetrol și MOL) și încă 2 companii din sectorul de energie (Romgaz și Hidroelectrica). Topul celor mai mari 10 contributori este completat de Automobile Dacia, Dedeman și RCS-RDS.

Impactul total la bugetul public generat de aceste 10 companii în perioada 2015–2020 este ilustrat în graficul următor (cifrele calculate însumează impozitele pe profit, dividend, contribuții sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final).

Aceștia sunt deci marii contribuabili care susțin cea mai mare parte a veniturilor publice în România.

Articol publicat inițial pe iancuguda.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult