Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cât trebuie să câștigi ca să-ți permiți o „casă pe pământ” în București. Răspunsul profesorului Cristian Păun

rezidentiale.

Foto: Getty Images

Locuitorii din „dormitorul” Bucureștiului, cum i se mai spune județului Ilfov, pierd zilnic ore bune în trafic ca să își aducă și să își ia copiii de la școală, de la alte activități extrașcolare, sau pentru a avea acces la servicii medicale sau de alt tip în Capitală și este nevoie de implicarea autorităților pentru susținerea dezvoltărilor imobiliare din jurul marilor aglomerări urbane din România, spune profesorul Cristian Păun. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, profesorul a mărturisit că nu s-ar muta în afara Bucureștiului, unde nu există o infrastructură de transport public corespunzătoare și nici școli „bune” sau spitale.

El a dat exemplul unor cunoscuți de-ai săi care, mutați mai demult în afara capitalei, acum se gândesc să închirieze o locuință în centrul capitalei în care să stea în timpul săptămânii, iar în weekend să locuiască la proprietatea lor din afara Bucureștiului.

„Aceste investiții în sectorul imobiliar trebuie la rândul lor susținute de către autoritățile publice, pentru că dacă tu nu vii în întâmpinarea dezvoltărilor imobiliare care se fac în jurul marilor aglomerări urbane care se creează în România - și deja putem să punem mâna pe hartă pe câteva aglomerări urbane importante - dacă tu nu vii cu soluții de transport public, cu soluții de școli, de spitale, vedem, cum e de exemplu în București, un întreg haos care începe undeva pe la ora 7:00 dimineața și ține până pe la ora 9:30- 10:00, când oamenii din «dormitorul» Bucureștiului, care este județul Ilfov, vin să lucreze în București și apoi seara pleacă înapoi în «dormitor».

Dacă nu creezi o infrastructură care să lege zonele care au în spate proiecte imobiliare importante, valoarea și interesul pentru așa ceva scade semnificativ. Am prieteni care se gândesc serios - după ce au plecat către astfel de proiecte imobiliare -, pentru că au copii și au probleme mari cu adusul copiilor la școală și la activitățile din timpul săptămânii, se gândesc să se întoarcă înapoi în oraș, să-și închirieze chiar în București, în centrul orașului. În timpul săptămânii să stea cu chirie, iar în timpul weekendului să se întoarcă la proprietatea lor din «dormitor»”, spune Cristian Păun.

Profesorul de economie a fost întrebat dacă ar lua în considerare vreodată mutarea într-o casă dintr-o comună de lângă București, iar răspunsul său a fost negativ. El a prezentat un exemplu personal, menționând că programul activităților copiilor săi, cum ar fi antrenamentele la karate care se termină la ora 9:00 seara, ar face dificilă întoarcerea acasă în «dormitor» după această oră. El consideră că mulți părinți se confruntă cu aceeași problemă și încearcă să rămână aproape de locurile unde copiii lor desfășoară activități. „Probabil că mă voi muta într-un astfel de «dormitor » la pensie, sau când voi avea alte priorități”, spune Cristian Păun.

Deși mulți bucureșteni au nostalgia casei cu curte, „pe pământ”, o familie cu venituri medii nu își poate achiziționa o astfel de locuință, spune profesorul de economie. Păun a evidențiat opțiunea unui compromis în ceea ce privește suprafața curții, menționând că a văzut oferte de prețuri care, numai pentru o curte de dimensiuni reduse, de 150-200 metri pătrați, ajungeau la 200.000 - 300.000 de euro, aproape de zona Tineretului, în București, sumă la care se adaugă investiția pentru imobil.. 

„De exemplu ca să poți să stai în oraș, fie faci un compromis legat de suprafață, adică vei avea o casă pe pământ, dar nu vei avea curte sau nu vei avea o curte generoasă. Am auzit de suprafețe de tipul 100 - 150 - 200 metri pătrați, cu soluție garaj sub casă, curtea deci este foarte mică și asta s-ar încadra undeva la 200.000- 300.000 euro, în zona puțin către Tineretului, zona de case de dinainte de Șincai. 200.000 euro terenul, și peste el mai ridici locuința. Și apoi încep casele care au cât de cât curte mai mare și care cred că în București ajung deja către milion, poate chiar peste milion de euro”, a spus Păun.

De la ce sumă începe bogăția în România? a fost întrebat profesorul de economie, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Cristian Păun a subliniat că bogăția este o noțiune subiectivă și depinde de dorințele și nevoile individuale. El a adus în discuție relativitatea conceptului afirmând că „un bogat din România cu siguranță e un sărac în Luxemburg”. Cu toate acestea, a avertizat el, este esențial ca oamenii să trăiască în limitele bugetului și să evite asumarea unui risc semnificativ, prin achiziționarea unei locuințe mult peste posibilitățile financiare, pentru a-și proteja familia și a-i asigura un viitor financiar stabil.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult
sound-bars icon