Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Câteva lucruri care ne despart de Finlanda, țară aflată pe primul loc în topul fericirii

Fericire în zăpadă

Foto: Guliver Getty Images

Românii sunt mai fericiți ca în 2017. Așa arată datele din World Happiness Report 2018: am câștigat 120 de puncte și am urcat cinci locuri în clasamentul fericirii mondiale față de anul trecut. Și chiar dacă beneficiem de 330 de ore cu soare în plus față de ei, suntem la distanță de 1.687 de puncte de fericire de finlandezi, aflați anul acesta pe primul loc.

Care sunt diferențele între noi și ei?

Anii de viață.

Speranța de viață este de 80,4 ani la ei, față de 74,3 ani la noi.

Bunăstarea.

PIBul lor este de 47.000 de USD, față de 9.000 de USD la noi.

Spațiul.

Densitatea populației este de 18 persoane / km.p. față de 85 persoane / km.p. la noi.

Migrația.

Ei înregistrează 14.000 de imigranți în fiecare an, noi exportăm 30.000 de persoane în același interval de timp.

Îi batem, în schimb, la amprenta ecologică (la noi este de 2,7 gha/persoană, la ei e 5,9 gha/persoană) și la creșterea economică (dublă la noi în 2017 față de 3,3%, cât au înregistrat ei).

Diferențele nu se opresc aici: România se află pe locul 59 în clasamentul Transparency International 2017, care ordonează țările de la cel mai mic la cel mai mare nivel de corupție, așa cum este el perceput de experți și oameni de afaceri. În același top mondial, Finlanda este pe locul 3.

Câteva date în plus și închei:

Iar apropo de fericire: prevalența tulburărilor depresive este de 5,6% în Finlanda și de 5% în România.

Articol publicat pe site-ul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Nu e vorba doar de teme. Învăţământul finlandez e adaptat copilului, e diferenţiat. Fiecare profesor e în acelaşi timp un educator, care pune mare atenţie pe puterea de înţelegere a elevului. Nu există fenomen de dopaj ca la noi ("le dau la greu, că sunt dăştepţi rău"), nu există termenul de "obraznic" ("obrăznicia" fiind de fapt o reacţie de apărare).

    Elevii finlandezi nu "stau drepţi" şi nu "fac linişte". Sunt agili, li se dă voie să vorbească între ei fără să perturbe lecţia, sunt activi şi pun întrebări. Prin contrast, elevii români veniţi în Finlanda sunt suspect de tăcuţi, "cuminţi" (a se citi "dresaţi"). Pentru profesorii finlandezi lipsa întrebărilor e un semnal de alarmă.

    Este adevărat că logistic vorbind învăţământul finlandez operează cu clase reduse ca număr (16 elevi), ceea ce uşurează efortul profesorului.

    Materia este tradusă pe înţelesul lor, fără definiţii savante. La noi elevii îşi folosesc din plin MEMORIA TEMPORARĂ, stocând definiţii fără rost pe care nu le vor folosi niciodată şi pe care le vor uita în câţiva ani.

    La literatură titlul este "element paratextual" iar "firul epic reprezintă o înlănţuire a secvenţelor narative". Finlandezii nu folosesc asemenea clişee decât la facultate. Caietele de literatură din România constituie o curiozitate pentru un profesor din Finlanda (au fost cazuri concrete).

    E drept că în România elevii sunt obligaţi să îngurgiteze asemenea termeni de carton pentru a face faţă unei evaluări dure, în care poţi întâlni un corector de modă veche care taie în carne vie. Profesorii sunt nevoiţi să-şi facă datoria oricât de anostă li s-ar părea lecţia.

    Învăţământul românesc e elitist şi plin de clişee, lucru recunoscut până şi de manualele de pedagogie. Cu alte cuvinte se ştie, dar nu se face mare lucru.
    • Like 0
  • Si nu le dau copiilor teme de casa. Cred ca de aceea copiii lor sunt mult mai fericiti decat ai nostri. Si stau mai bine in topurile interantilonale decat noi, in privinta educatiei copiilor.
    • Like 0
  • check icon
    În concluzie, tot banul „aduce fericirea„ ne place sau nu, respectiv PIB-ul de peste cinci ori mai mare, el aduce un trai îndestulat, lipsit de grijile elementare, întreținerea sănătății la standarde ridicate, învățământ modern, migrație redusă către exterior, corupție mai mică, etc. Sunt cam la fel de depresivi ca noi din cauza climei, cam la fel de inculți și leneși culturali ca noi după procentul de pierderea timpului și a minții pe așa zisele rețele sociale, viteza de net nu e cu mult mai mare și se pune problema dacă chiar e necesară sau efectiv utilă, nu doar de dragul competiției, căci utilizarea infantilă, ignorantă și/sau retardă a acestuia , gen jocuri, facebook, etc., filme de duzină(adică peste 95% din producții), pornografie și divertisment de gașcă de cartier, nu justifică creșterea vitezei de net decât pt. administratorii de site-uri ce câștigă bani de pe urma prostimii majoritare. De băut beau ca noi, deși nu ar trebui să aibă motive căci sunt ultra fericiți(?!?!) apoi, la noi nr. totuși apreciabil de femei politician a adus doar la dezastru la toate capitolele atât în parlament, guvern și primării lucru ce nu determină o cale spre fericire în nici-un caz.(or fi și excepții, dar nu se simte). Deci...
    • Like 0
    • @
      Victor66 check icon
      N-ai citit ca sunt mai depresivi ca noi?!
      • Like 1
    • @ Victor66
      Valentin check icon
      Şi la islandezi e la fel. E de la vreme. Nu mai vorbesc de reumatism, unde durerea e fizică.
      • Like 0
  • Viteza de internet, probabil media masuratorilor pe tara. Romania sta mult mai bine si internetul e mult mai ieftin decat in orice alta tara Europeana... Da, si finlandezii castiga bine, dar compari serviciul (care e acelasi peste tot, sunt cam aceleasi costuri) cu pretul lui, si vezi ca, desi in Romania poti avea 1GB acasa cu 70 de lei TVA inclus, iar firma furnizoare are profit, in alte tari nu poti visa la asa ceva, platesti 100E pt TV+internet si e o mizerie pe DSL, tehnologie de acum 10 ani. Asta e un punct de vedere pe care l-am scos din context pentru ca lucrez in domeniu. As fi vorbit despre amprenta ecologica dar nu am habar de domeniu.
    • Like 4
  • De unde rezulta ca stam minunat, in orice caz, mult mai bine decat puteam spera.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult