Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Câteva lucruri care ne despart de Finlanda, țară aflată pe primul loc în topul fericirii

Fericire în zăpadă

Foto: Guliver Getty Images

Românii sunt mai fericiți ca în 2017. Așa arată datele din World Happiness Report 2018: am câștigat 120 de puncte și am urcat cinci locuri în clasamentul fericirii mondiale față de anul trecut. Și chiar dacă beneficiem de 330 de ore cu soare în plus față de ei, suntem la distanță de 1.687 de puncte de fericire de finlandezi, aflați anul acesta pe primul loc.

Care sunt diferențele între noi și ei?

Anii de viață.

Speranța de viață este de 80,4 ani la ei, față de 74,3 ani la noi.

Bunăstarea.

PIBul lor este de 47.000 de USD, față de 9.000 de USD la noi.

Spațiul.

Densitatea populației este de 18 persoane / km.p. față de 85 persoane / km.p. la noi.

Migrația.

Ei înregistrează 14.000 de imigranți în fiecare an, noi exportăm 30.000 de persoane în același interval de timp.

Îi batem, în schimb, la amprenta ecologică (la noi este de 2,7 gha/persoană, la ei e 5,9 gha/persoană) și la creșterea economică (dublă la noi în 2017 față de 3,3%, cât au înregistrat ei).

Diferențele nu se opresc aici: România se află pe locul 59 în clasamentul Transparency International 2017, care ordonează țările de la cel mai mic la cel mai mare nivel de corupție, așa cum este el perceput de experți și oameni de afaceri. În același top mondial, Finlanda este pe locul 3.

Câteva date în plus și închei:

Iar apropo de fericire: prevalența tulburărilor depresive este de 5,6% în Finlanda și de 5% în România.

Articol publicat pe site-ul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Nu e vorba doar de teme. Învăţământul finlandez e adaptat copilului, e diferenţiat. Fiecare profesor e în acelaşi timp un educator, care pune mare atenţie pe puterea de înţelegere a elevului. Nu există fenomen de dopaj ca la noi ("le dau la greu, că sunt dăştepţi rău"), nu există termenul de "obraznic" ("obrăznicia" fiind de fapt o reacţie de apărare).

    Elevii finlandezi nu "stau drepţi" şi nu "fac linişte". Sunt agili, li se dă voie să vorbească între ei fără să perturbe lecţia, sunt activi şi pun întrebări. Prin contrast, elevii români veniţi în Finlanda sunt suspect de tăcuţi, "cuminţi" (a se citi "dresaţi"). Pentru profesorii finlandezi lipsa întrebărilor e un semnal de alarmă.

    Este adevărat că logistic vorbind învăţământul finlandez operează cu clase reduse ca număr (16 elevi), ceea ce uşurează efortul profesorului.

    Materia este tradusă pe înţelesul lor, fără definiţii savante. La noi elevii îşi folosesc din plin MEMORIA TEMPORARĂ, stocând definiţii fără rost pe care nu le vor folosi niciodată şi pe care le vor uita în câţiva ani.

    La literatură titlul este "element paratextual" iar "firul epic reprezintă o înlănţuire a secvenţelor narative". Finlandezii nu folosesc asemenea clişee decât la facultate. Caietele de literatură din România constituie o curiozitate pentru un profesor din Finlanda (au fost cazuri concrete).

    E drept că în România elevii sunt obligaţi să îngurgiteze asemenea termeni de carton pentru a face faţă unei evaluări dure, în care poţi întâlni un corector de modă veche care taie în carne vie. Profesorii sunt nevoiţi să-şi facă datoria oricât de anostă li s-ar părea lecţia.

    Învăţământul românesc e elitist şi plin de clişee, lucru recunoscut până şi de manualele de pedagogie. Cu alte cuvinte se ştie, dar nu se face mare lucru.
    • Like 0
  • Si nu le dau copiilor teme de casa. Cred ca de aceea copiii lor sunt mult mai fericiti decat ai nostri. Si stau mai bine in topurile interantilonale decat noi, in privinta educatiei copiilor.
    • Like 0
  • check icon
    În concluzie, tot banul „aduce fericirea„ ne place sau nu, respectiv PIB-ul de peste cinci ori mai mare, el aduce un trai îndestulat, lipsit de grijile elementare, întreținerea sănătății la standarde ridicate, învățământ modern, migrație redusă către exterior, corupție mai mică, etc. Sunt cam la fel de depresivi ca noi din cauza climei, cam la fel de inculți și leneși culturali ca noi după procentul de pierderea timpului și a minții pe așa zisele rețele sociale, viteza de net nu e cu mult mai mare și se pune problema dacă chiar e necesară sau efectiv utilă, nu doar de dragul competiției, căci utilizarea infantilă, ignorantă și/sau retardă a acestuia , gen jocuri, facebook, etc., filme de duzină(adică peste 95% din producții), pornografie și divertisment de gașcă de cartier, nu justifică creșterea vitezei de net decât pt. administratorii de site-uri ce câștigă bani de pe urma prostimii majoritare. De băut beau ca noi, deși nu ar trebui să aibă motive căci sunt ultra fericiți(?!?!) apoi, la noi nr. totuși apreciabil de femei politician a adus doar la dezastru la toate capitolele atât în parlament, guvern și primării lucru ce nu determină o cale spre fericire în nici-un caz.(or fi și excepții, dar nu se simte). Deci...
    • Like 0
    • @
      Victor66 check icon
      N-ai citit ca sunt mai depresivi ca noi?!
      • Like 1
    • @ Victor66
      Valentin check icon
      Şi la islandezi e la fel. E de la vreme. Nu mai vorbesc de reumatism, unde durerea e fizică.
      • Like 0
  • Viteza de internet, probabil media masuratorilor pe tara. Romania sta mult mai bine si internetul e mult mai ieftin decat in orice alta tara Europeana... Da, si finlandezii castiga bine, dar compari serviciul (care e acelasi peste tot, sunt cam aceleasi costuri) cu pretul lui, si vezi ca, desi in Romania poti avea 1GB acasa cu 70 de lei TVA inclus, iar firma furnizoare are profit, in alte tari nu poti visa la asa ceva, platesti 100E pt TV+internet si e o mizerie pe DSL, tehnologie de acum 10 ani. Asta e un punct de vedere pe care l-am scos din context pentru ca lucrez in domeniu. As fi vorbit despre amprenta ecologica dar nu am habar de domeniu.
    • Like 4
  • De unde rezulta ca stam minunat, in orice caz, mult mai bine decat puteam spera.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult