Foto: Ilona Andrei/ Inquam Photos
O știre venită pe surse și publicată de un cotidian spune că Ecaterina Andronescu nu va mai prinde loc pe listele PSD. Nu credeam să mai prind ziua asta, doamna Andronescu părea o nemuritoare, o pisică cu șapte vieți. Indiferent câte căderi a avut, câte gafe, câte nerealizări, ajungea permanent în picioare.
Pe „Cati” a adus-o în politica mare Ion Iliescu. Pe Ion Iliescu l-a adus în politica mare chiar Nicolae Ceaușescu, în organele de conducere ale PCR, când l-a mazilit pe Alexandru Drăghici, sinistrul ministru de interne stalinist a lui Dej. Cam ăsta e filonul din care își extrage seva doamna Andronescu. A intrat în politică în PDSR încă din 1996 după ce fusese deja secretar de stat un an și ceva în guvernul Văcăroiu, așa după cum chiar dânsa declara. Pentru cei care nu își mai aduc aminte de guvernul Văcăroiu amintesc câteva nume de miniștri: Mihail Golu, studii la Universitatea de Psihologie Lomonosov din Moscova, Petre Sălcudeanu, studii la facultatea de Critică și Literatură din Moscova, Petre Ninosu, ginerele ministrului de externe ceaușist Corneliu Mănescu. Era epoca de tranziție, a unui „președinte pentru liniștea noastră’’, a comunismului cu față umană. În anul în care Ecaterina Andronescu intra în politică în PDSR, Ion Iliescu își încheia primul mandat de președinte. După patru ani în Camera Deputaților, în 2000, Cati Andronescu ajunge pentru prima oară ministru al Educației în guvernul Năstase.
Iliescu se întoarce la Cotroceni pentru cel de-al doilea și ultimul său mandat. E colegă cu Rodica Stănoiu, Octav Cosmancă, Tiberiu Mușetescu, dar și cu tinerele speranțe Geoană și Ponta. În guvernul Năstase a fost considerată omul lui Iliescu. Cu toate astea, chiar după mazilirea lui Iliescu din propriul partid, Ecaterina Andronescu a supraviețuit politic trecând abil de fiecare dată în tabăra câștigătorilor. În felul acesta a trecut cu succes prin epoca Geoană, Ponta și chiar Dragnea. A mai fost nominalizată ministru al Educației de către PSD în guvernele Boc, Ponta și Dăncilă. Ultima numire a venit ca urmare a unui șantaj public făcut printr-o scrisoare agresivă la adresa lui Dragnea, scrisoare în care îi cerea să-și dea demisia. Declara doamna ministru că „nu e de vânzare’’ și, ca urmare, nu va accepta o nominalizare din partea echipei conduse de Dragnea, propunere ce nu fusese făcută încă. La două luni, luptătoarea pentru reforma în partid a acceptat fără să clipească numirea pentru a patra oară în funcția de ministru al Educației și apele s-au liniștit printr-un troc la vedere.
Situația învățământului românesc este foarte bine cunoscută, primele locuri în Europa la analfabetism funcțional, abandon școlar, școala românească nu mai prezintă niciun fel de credibilitate. Universitățile din România nu apar sau apar pe ultimele locuri în topurile de specialitate. Apariția fabricilor de diplome a bulversat în mod grav evaluarea competențelor, cu implicații ireversibile la cel mai înalt nivel. Într-o țară în care toată lumea își dorește să fie șef, toată lumea îi dorește să aibă cât mai multe diplome, instituțiile de învățământ private au început să livreze în neștire hârtii fără acoperire în cunoștințe, dar care au putut foarte bine să fie utilizate pentru ocuparea a diverse funcții nemeritate. Din cauza deciziilor pripite, a revenirilor, a măsurilor neduse până la capăt, doamna Andronescu a căpătat porecla de „Abramburica’’.
În scandalul diplomelor de la Spiru Haret nu a reușit decât să stârnească o furtună într-un pahar cu apă, toate măsurile luate atunci fiind imposibil de pus în practică. Eu cunosc și astăzi persoane care au terminat facultatea la secții neacreditate, s-au angajat la stat în ministere și își iau leafa liniștiți așteptând pensia. Un cetățean și-a falsificat diploma de Bac ca și când l-a luat la 32 de ani și pe baza acestui fapt a ajuns profesor universitar la o obscură universitate dintr-un oraș mic, așa că faptul relatat de mine mai sus e frecție la un picior de lemn.
Doamna Andronescu a mai făcut ceva, a organizat școala în așa fel încât rata de promovare la Bac să fie cât mai mare, dar nu prin acumularea de cunoștințe, ci prin ușurarea subiectelor de examen. Să se dea la toată lumea, să ajung Bac la toată lumea. În nebunia iscată de învățământul privat acesta era singurul examen care mai oprea impostorii și goana lor după diplome cât mai multe în toate domeniile „că nu se știe când îți sunt de folos’’.
Dacă școala românească arată așa cum arată astăzi, atunci o mare parte din responsabilitate îi revine doamnei Andronescu. Este ministrul cu cele mai multe mandate. Am văzut că se apară spunând că a încercat. Îmi pare rău, în acest domeniu sensibil nu e suficient să încerci, e vital să reușești. În demnitatea de ministru al Educație este nevoie de o persoană puternică gata să-și ducă cu încăpățânare la capăt proiectele. Este evident pentru toată lumea că sunt multe interese, sunt presiuni, există o grămadă de păreriști, dar tocmai din acest motiv nu se poate cu jumătăți de măsură. Însă doamnei Andronescu i-a plăcut mai mult să nu supere, având de fiecare dată gândul la următorul mandat.
Fiind invitată extrem de des la tot felul de emisiuni, doamna Andronescu s-a exprimat că este interesată de educație. Din păcate, doamna Andronescu, educația nu mai este interesată de dumneavoastră. Am avut suficient timp să vedem ce sunteți în stare să faceți, ne-am lămurit, e cazul să vă gândiți la altceva.
Nu mai puțin relevante sunt acuzațiile de plagiat în teza de doctorat aduse doamnei Cati în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Doamna ministru a respins aceste afirmații, însă nu putem să nu ne amintim că tot dânsa s-a ocupat intens de spălarea de aceleași învinuiri aduse șefului ei, domnul Ponta. Domnul Ponta și-a asumat situația și a recunoscut implicit renunțând la titlul de doctor. Nu în ultimul rând doamna Andronescu a fost acuzată de corupție în dosarul Microsoft, acuzații de care a scăpat nu în urma unui proces, ci în urma prescrierii faptelor.
De altfel, societatea romanească s-a schimbat profund. Dacă în anii 90 se vota pentru continuitate fără Ceaușescu, astăzi se votează pentru modelul occidental. Lumea vrea „o țară ca afară’’, dar nu ca în Rusia sau Coreea de Nord. La Timișoara a ieșit primar un cetățean german, la sectorul 1 a ieșit „franțuzoaica” Clotilde, asemenea lucruri erau de neimaginat în perioada lui Ion Iliescu. Astăzi se promovează oameni cu studiile făcute în Franța, Germania, Anglia sau SUA, vremea facultăților la Moscova a trecut. Până și pesediștii și-au dat seama că nu mai pot continua așa, e momentul ca dinozaurii politicii românești să iasă la pensie.
Așa că, doamnă, va doresc o pensie lungă și frumoasă, noi ne-am cam pierdut timpul cu dumneavoastră!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Se pot da multe exemple de oameni de cultură (scriitori, actori, muzicieni, arhitecți etc.), de personalități din știință care au studiat în URSS și au fost apoi figuri marcante în România (vezi Ion Ianoși).
La fel, studiile la universități americane, engleze etc. nu reprezintă o garanție în sine a calității persoanelor (toată lumea știe o grămadă de exemple!).
Cât o privește pe Ecaterina Andronescu, are dreptate autorul articolului: a reușit să frâneze dezvoltarea învățământului românesc!
Numai că și aici trebuie analizat contextul: a fost menținută în posturi -cheie, așa cum au rămas la fel ca odinioară fosilele din Ministerul Educației, sau Editura Didactică și Pedagogică, eternă furnizoare importantă de manuale ideologizate, slabe, deseori inepte.
Modificările de substanță încă așteaptă.
Big like!
Învățarea este o proprie răspundere; dascălii sunt precum farurile, atenționând posibilele pericole!
Am tăcut,
Purice N.
1996 - 1999 - Institutul Puskin, Moscova, Rusia, diplomă în rusă comercială;
4 aprilie 2011 - 22 aprilie 2011 (18 zile!) - Universitatea Naţională de Apărare "Carol I”, Colegiul Naţional de Apărare, Curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale: Securitate şi Bună Guvernare.
1999 (? câte zile?!) - Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, diplomă în economie;
1999 (? câte zile?!) - SNSPA Bucureşti - masterand în Comunicare şi Relaţii Publice;
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=305&cam=2&leg=2016&pag=0