Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Către toate cadrele didactice care se simt „inconfortabil“ în fața unei camere web: după 6 luni de scutire, e timpul să treceți la treabă!

Predare online

Foto: Guliver Getty Images

Am crescut într-o familie de profesori, cu un respect uriaș pentru această vocație. Mama, profesoară de matematică, a învățat generații de elevi să iubească tainele și mecanismele acestei materii, transformând-o dintr-o corvoadă imposibilă într-o victorie a logicii și a gândirii. Moștenise acest har de la părinții ei, profesori de matematică și de română într-un colț din Ardeal.

De un Paște, când bunica avea peste 80 de ani, și-a dorit să revadă satul unde predase o mare parte din viață. La ieșirea din biserică, sătenii s-au adunat în jurul ei într-o atitudine pioasă, întâmpinând-o cu lacrimi în ochi pe doamna profesoară care le ajutase copiii să devină „oameni cu carte“ sau „domni la oraș“. „Domnii“ veneau și se recomandau pe rând: eu sunt al lui Cutare, sunt medic, cu gramatica învățată de la dumneavoastră am intrat la liceu la Cluj. Sprijinindu-se de brațul meu, bunica îi privea cu blândețea ei monumentală, iar în ochi îi sclipea liniștea azurie a celui care știe că trecerea lui prin viață nu a fost în zadar. Cred cu fermitate că aceasta a fost cea mai impresionantă „baie de mulțime“ pe care o poate trăi cineva: oameni care-ți sărută mâna pentru că le-ai schimbat viața, părinți care te strâng cu emoție în îmbrățișarea unui dezinvolt „mulțumesc“. La rândul ei, bunica mă strângea de mână și îmi transmitea prin fiecare pulsație secretul seninătății ei, de neînvins în lupta cu toate greutățile pe care le traversase ca prin vis: o vocație asumată cu noblețe, o viață dedicată cu bucurie deschiderii de orizonturi și de minți.

Poate că mulți dintre noi am fost norocoși, întâlnind de-a lungul studiului profesori care ne-au inspirat și ne-au ajutat să deslușim cine suntem și ce vrem să devenim. Oameni cărora le scriem un mesaj de „la mulți ani“ sau „mulțumesc“ de fiecare dată când mai trece un an. Diriginți pe care îi priveam cu ochii mari când ne spuneau că toate lecturile ni se vor citi în timp pe chip. Toți acești profesori pot fi numiți generic creatori de oportunități pentru că din pasiunea, dedicația și seriozitatea lor am ieșit mai luminați decât prevedea programa școlară, mai bucuroși decât ne permitea sistemul învechit și restrictiv, mai instruiți decât și-a imaginat vreodată vreun inspectorat județean.

Sunt mulți profesori în România care continuă această tradiție de formatori de generații și au trecut cu brio examenul de maturitate al pandemiei. Sunt însă și mulți farsori, corigenți la bun-simț, pe care nimeni nu i-a exmatriculat după toate lunile în care au absentat nemotivat de la propriile ore. Profi care au tastat plictisiți două exerciții de matematică pe săptămână și învățători care au corectat fiecare temă trimisă pe WhatsApp până la trei dimineața continuă să conviețuiască în același sistem pe picior de egalitate. Profesoara de la o școală specială care din martie și-a ținut toate orele online, dedicată elevilor ei cu autism, și doamna din învățământul primar care refuză teleșcoala pentru că se simte inconfortabil „cu camera pe ea“ sunt colege de breaslă cu drepturi egale, dar cu obligații ce țin exclusiv de conștiința și de profesionalismul lor.

„La tăți ni-i greu“, stimată doamnă, și eu mi-aș da demisia din propria mea viață după prima săptămână fără after school. Dar haideți să vă împărtășesc un negruțism cu care s-a încheiat apoteotic ultimul meu taifas cu Florin Negruțiu: „Oamenii deștepți și curajoși găsesc întotdeauna oportunități“. Respirați adânc, priviți direct în cameră și gândiți-vă la cel mai frumos cuboid! Sau, dacă preferați, la sublimul încincit al celui mai mic număr par format din două cifre consecutive.

Inteligență și curaj! Misiunea dumneavoastră nu este ușoară, dar nimeni nu o mai poate suplini.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • lectia, ora didactica, ora la clasa , nu inseamna numai predare, nu e echivalentul (in mic) al cursului universitar (spun asta pt cei care au cam uitat cum era la scoala), lectia presupune si ascultarea elevilor, si, daca cel de la tabla nu se descurca, mai intrebi unu sau doi , ca sa completeze, chiar si in timpul predarii mai incerci o comunicare cu ... ascultatorii, si ii privesti, mai intalnesti o privire intelegatoare su una cu nelamuriri - asta e intregul lectiei (si nu numai atat) si daca doua treimi lipsesc, nici lectia nu mai e si nici proful nu se mai simte implinit.;
    e mult mai complicat decat o dictare (desi se practica de multe ori) , dictare care in zilele noastre se poate face cu un "text reader", nu-i asa , si nici de profesor nu mai e nevoie (daca nu s-ar opune sindicatele, eu cred ca la asa ceva se va ajunge, in loc de lectia personalizata pt capacitatile clasei, grupului de elevi, , vom avea lectia "depersonalzata")
    • Like 0
  • Problema este destul de complexa si chiar controversata! Profesorul se simte incomod la "tv." pentru ca el nu este actor profesionist! Unii au unele defecte fizice care poate ii inhiba dar cel mai grav este ca prin aceste procedee se inlatura EXPRIMAREA NONVERBALA care in procesul de invatare este cam de 70-80% comunicarea verbala si scrisa reprezentand restul! Intr-o lunga cariera de predare de peste 45 de ani in universitar dar si de vreo 5-6 ani - in paralel - in invatamantul liceal pot spune ca imi reglez expunera privind fetele auditoriului! Apoi predarea in scola nu este "slujba la biserica" (popa vorbeste, baba asculta si tace) Elevul / studentul trebuie sa participe activ la predarea cursului! O banala remarca "spune ce ai inteles" "face toti banii"!!! Sunt TOTAL DE ACORD cu remarca d-nei Emma Stefan, aceasta "forma de scoala" este o aberatie si daca ar reprezenta viitorul - cum sustine d-na Mariana Veron - ar fi cea mai mare tragedie a secolului al XXI-lea! Ceilalti care participa la aceasta dezbatere nu cred ca sunt cadre didactice! DACA NU VOM INVATA CA UNA ESTE SA VORBESTI IN PUBLIC _ INDIFERENT PRIN CE MODALITATE SI ALTCEVA SA PREDAI LA SCOALA inseamna ca ... traim degeaba !!!
    • Like 0
  • Nu inteleg de ce le este greu,in fond acesta este viitorul.Este doar o camera care transmite imagini cu profesorul care scrie pe tabla si explica.El poate vedea toti copii pe un monitor cat mai mare,iar copii doar profesorul si tabla,nu ar fi bine sa se vada intre ei.Nu este mare tehnologie,este foarte usor de invatat.Acum ca mai sunt si profesori care preferau sa stea picior peste picior la catedra si sa dicteze toata ora ,asta este altceva.
    • Like 1
    • @ Mariana Veron
      Le e greu fiindcă unii daca au o înregistrare o pun pe YouTube căutați să vedeți obrăznicia micuților ...cam ce fac ei acasă cu părinții.
      • Like 0
  • D-na Viorela Mihai, în afara chestiunilor lipsite de conținut practic pe care le-ați enumerat anterior, dvs. știți că îmi țin orele la școală în sistemul hibrid cu laptopul personal? Cum vedeți această problemă? Vi se pare firesc?
    • Like 0
  • doamna, aveti dreptate dar mai trebuie sa si poata (sa si stie , sa stie cum, sa vrea sa invete ceva la 50 sau 60 de ani, pt ca unii au varsta asta etc, etc)
    si sa si vrea, de-adevaratelea!
    • Like 1
  • Nu sunt profesor, nu am copii la școală, dar sistemul acesta hibrid, în care profesorul transmite online ora pe care o ține în clasă unor elevi, astfel încât să o urmărească și elevii care stau acasă mi se pare o aberație...
    Cât timp nu există un sistem profesionist de înregistrare, cum credeți că vor înțelege ce spune profesorul elevii de acasă, în condițiile în care profesorul poartă mască și mai trebuie să se ridice să scrie la tablă etc.? Credeți că o singură cameră web sau camera de la laptop ori de la tabletă/telefon e suficientă pentru a reda întregul act educațional ce se desfășoară în clasă?
    În sistemul hibrid, elevii care stau acasă ar beneficia mai mult dacă ar primi materiale scrise de la profesori pe platformele specializate, precum Google Classroom, iar săptămâna următoare, când revin la școală, profesorul ar putea dedica un anumit interval de timp pentru clarificarea materiei respective.
    • Like 2
  • Eu sincer incerc sa imi dau seama care motivul pentru care unii profesori refuza sa predea online. Ar putea fi tehnofobia, dar chiar nu e mare lucru: pui pe catedra o camera indreptata spre tine si apoi predai normal, macar atat pot face. Ar putea fi teama de judecata parintilor, cu siguranta daca transmiti catre copii cursul, parintii vor fi curiosi si vor privi sau macar asculta din cand in cand ce se petrece, apoi isi vor face o parere despre profesor. Ar putea fi groaza de expunerea imposturii, pentru ca da, exista si profesori impostori: agramati, incoerenti, incompetenti, prosti, iar filmari cu ei foarte probabil vor ajunge pe internet demascandu-i. Dupa cum e foarte posibil ca un profesor bun sa aiba o scapare ocazionala, care apoi sa fie scoasa din context.
    • Like 2
    • @ Nicu Buculei
      De pildă eu nu am nicio problemă cu predarea online, dar nu de pe laptopul personal pe care să îl duc la școală!
      • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult