Culmea limbii vorbite a atins-o ciucheza. Nimeni nu a înțeles ce a spus prim-ministrul pentru că aceasta a vorbit pe limba lui și nu exista translator. (Foto: gov.ro)

De la început trebuie spus că stimularea natalității – pe care actualul guvern pare dispus să o promoveze – nu poate fi tratată în izolare, fără a se lua în calcul aspecte precum educația și migrația. Aceasta întrucât degeaba ai o natalitate acceptabilă (România se situează pe locul 2 în UE, după Franța), dacă pe durata studiilor tinerii se transformă, în proporție de 40 la sută, în analfabeți funcționali. Și degeaba ai o natalitate și o educație bune (presupunând că ai putea să o corectezi pe aceasta din urmă), dacă respectivii români, odată educați, pleacă din țară. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Dacă convingi segmente mari din societate (direct sau prin părinții lor) că e bine să mănânci două shaorme pe zi, să consumi multe dulciuri sau sucuri, să iei regulat scutiri la sport, să stai ore întregi zilnic la televizor sau pe social media, să crezi că alcoolul, tutunul sau drogurile sunt cool, că examenele sunt rele, ca pedepsele sunt mai mereu traume, că un pâlc de copaci sau vreo insectă sunt de principiu mai importante decât o autostradă, o fabrică sau vreo altă investiție mare, că e normal să avem mult mai mulți urși decât tot restul UE la un loc, că e mai probabil să fie adevărat ce spune o țară străină despre ce e bine pentru tine decât o autoritate publică proprie, că aliații oficiali sunt mult mai probabil să-ți vrea răul decât țări care te-au invadat de mai multe ori în ultima sută de ani, că tribalizarea societății pe tot felul de criterii aiurite e bună, că emoția e mai prețioasă decât rațiunea în societate, că dacă tu vrei pace, dar nu te pregătești militar, aceasta este și probabil să se realizeze, că iarba de peste gard și capra vecinului merită multă atenție etc. - efectul va fi similar ... - foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Trăim într-o țară care face constat comparații între generații și care râde de tineri că sunt nepregătiți și, mai nou, analfabeți functional într-o uriașă proporție. Însă ce face țara pentru a-i ajuta? Nimic concret, doar vorbe și sloganuri politicianiste. Sistemul educațional are cerințe neactualizate la piața muncii, iar sărăcia cu care se confruntă multe familii din România doar adâncește inegalitățile sociale. Înainte să punem etichete dure tinerilor, poate ar trebui să înțelegem mai bine care le sunt nevoile și de ce au ajuns într-un cerc vicios din care se poate ieși doar cu greu. Hai să descoperim astăzi de ce tinerii români sunt cei mai săraci și slab educați din Uniunea Europeană, dar și cum ne afectează sărăcia creierul. Foto: John Wreford / Zuma Press / Profimedia

„Această doamnă vorbește de un an de zile despre ceva ce habar n-are. Calcă pe cuvinte fără să știe ce este dedesubt”, a spus Cristian Tudor Popescu. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Președintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România educată”, al cărui scop este, potrivit șefului statului, redefinirea sistemului de educație românesc în conformitate cu cerințele secolului 21.

Probabil că „Statul Român” știe că are o administrație foarte slabă și instituții necalibrate cu nevoile de administrare. Se pare că statul recurge la Școli pentru a rezolva problemele de nerezolvat prin agenții și direcții. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

„Să nu vă mire, așadar, că la 4 ani distanță de când ați preluat primul mandat, procentul de analfabetism funcțional urca în 2018 până la 44%, în creștere față de 2015. România obținuse cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA. Scopul acestor teste, de referință la nivel mondial, este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală (citire, matematică, știinte) în lumea reală.” (Foto: Alberto Grosescu / Alamy / Alamy / Profimedia)

Președintele PNL a depus plângere penală la Parchetul General împotriva președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și a premierului Viorica Dăncilă.