România se află pe penultimul loc din Europa în ceea ce privește analfabetismul funcțional: 40% dintre elevii de 15 ani nu pot înțelege sensul unui text, deși cunosc literele și pot să îl citească. (Foto: Guliver Getty Images)

De la început trebuie spus că stimularea natalității – pe care actualul guvern pare dispus să o promoveze – nu poate fi tratată în izolare, fără a se lua în calcul aspecte precum educația și migrația. Aceasta întrucât degeaba ai o natalitate acceptabilă (România se situează pe locul 2 în UE, după Franța), dacă pe durata studiilor tinerii se transformă, în proporție de 40 la sută, în analfabeți funcționali. Și degeaba ai o natalitate și o educație bune (presupunând că ai putea să o corectezi pe aceasta din urmă), dacă respectivii români, odată educați, pleacă din țară. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Trăim într-o țară care face constat comparații între generații și care râde de tineri că sunt nepregătiți și, mai nou, analfabeți functional într-o uriașă proporție. Însă ce face țara pentru a-i ajuta? Nimic concret, doar vorbe și sloganuri politicianiste. Sistemul educațional are cerințe neactualizate la piața muncii, iar sărăcia cu care se confruntă multe familii din România doar adâncește inegalitățile sociale. Înainte să punem etichete dure tinerilor, poate ar trebui să înțelegem mai bine care le sunt nevoile și de ce au ajuns într-un cerc vicios din care se poate ieși doar cu greu. Hai să descoperim astăzi de ce tinerii români sunt cei mai săraci și slab educați din Uniunea Europeană, dar și cum ne afectează sărăcia creierul. Foto: John Wreford / Zuma Press / Profimedia

„Această doamnă vorbește de un an de zile despre ceva ce habar n-are. Calcă pe cuvinte fără să știe ce este dedesubt”, a spus Cristian Tudor Popescu. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Președintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România educată”, al cărui scop este, potrivit șefului statului, redefinirea sistemului de educație românesc în conformitate cu cerințele secolului 21.

Probabil că „Statul Român” știe că are o administrație foarte slabă și instituții necalibrate cu nevoile de administrare. Se pare că statul recurge la Școli pentru a rezolva problemele de nerezolvat prin agenții și direcții. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

„Să nu vă mire, așadar, că la 4 ani distanță de când ați preluat primul mandat, procentul de analfabetism funcțional urca în 2018 până la 44%, în creștere față de 2015. România obținuse cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA. Scopul acestor teste, de referință la nivel mondial, este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală (citire, matematică, știinte) în lumea reală.” (Foto: Alberto Grosescu / Alamy / Alamy / Profimedia)

Președintele PNL a depus plângere penală la Parchetul General împotriva președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și a premierului Viorica Dăncilă.

Acum câteva zile, am publicat un articol în care, exprimându-mi blazarea în faţa acestui sport naţional numit vânătoarea de diplome universitare, am apelat la generalizare şi, astfel, mi s-a atras atenţia că i-am băgat pe absolvenţii merituoşi în aceeaşi oală cu cei care caută să aibă doar o patalama la mână, jignindu-i nepermis. Deşi scopul meu era altul, să subliniez legătura păguboasă dintre o diplomă universitară oarecare şi obţinerea unui job (de regulă, la stat), vehemenţa comentariilor m-a determinat să revin cu câteva lămuriri pe care nu mi-aş fi imaginat să le consider necesare. Foto: Alla Rudenko / Panthermedia / Profimedia