Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nevoia îi împinge pe candidații în căutarea unui job la practici „neortodoxe” pe piața muncii: cine a spus că doar recrutorii pot da anunțuri de angajare?

telemunca - pandemie -  (Foto: BZA/ Alamy/ Alamy/ Profimedia)

Foto: BZA/ Alamy/ Alamy/ Profimedia

Căutarea și găsirea unui loc de muncă nu au fost niciodată ușoare, dar acest proces a devenit cu adevărat o provocare anul acesta.

În timp ce tot mai multe companii ezită să angajeze din cauza incertitudinilor legate de contextul pandemic, oportunitățile de angajare pot fi greu de găsit. Este evident pentru toată lumea că virusul SARS-CoV-2 a generat o situație nefavorabilă, fără precedent în procesul de angajare, atât pentru candidați, cât și pentru cei ce recrutează.

Astfel, am putut observa de-a lungul acestor multe luni nu doar acțiuni noi pe fondul digitalizării, ci și reîntoarcerea către practici cărora mulți dintre noi nu prea le-am mai acordat atenție. În timp ce întreaga lume se concentra pe a învăța și a se obișnui cu acest work from home, cu aplicații de comunicare online și gestionare a task-urilor, au existat oameni care, din dorința și nevoia lor de a avea un loc de muncă, au făcut pași organici și foarte determinați către obiectivul lor, chiar dacă asta a însemnat să își iasă din zona de confort.

Acești oameni au înțeles că doar a completa un CV și a-l depune nu mai este suficient, așa că au procedat exact cum ar fi făcut-o orice om aflat în fața unei provocări uriașe, cum ar fi făcut orice om care ar fi „suferit”: au căutat să surprindă emoționalul situației lor, pentru a stimula grăbirea procesului.

Și totuși, cum se poate adăuga o componentă emoțională procesului de recrutare, care multora le pare a fi chiar impersonal sau hiperstandardizat?

Cum ar fi ca angajatul să dea „anunț de angajare”?

Scrisoarea de intenție

Dacă structura unui CV nu ne permite să fim foarte detaliați sau să surprindem mai mult decât chintesența experienței noastre educative și profesionale, redactarea unei scrisori de intenție ne lasă loc să introducem recrutorilor o notă mai personală, care are capacitatea de a ne diferenția. Pornind de la conceptul clasic de scrisoare, de la detaliile pe care le cunoaștem despre companie, construim în sensul unei motivații foarte clare, dar și profunde, care să arate atât de ce ne-am dori să obținem postul vacant, cât și ce fel de oameni suntem, ce valori și principii avem, ce ne motivează. Indiferent că este vorba de o poziție de asistent sau inginer, poate deveni foarte dificil să găsești un loc de muncă disponibil. Mai ales în orașele mai mici, în provincie. De aceea, atunci când totuși descoperim o oportunitate sau când încercăm să ne repliem și să migrăm spre roluri similare, este important să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a arăta celor care au puterea de decizie nu doar experiența care ne recomandă, ci și determinarea, încrederea cu care aplicăm.

Scrisoarea de intenție ne ajută să îmbinăm dimensiunea profesionistului cu umanitatea individului, astfel încât să conturăm un portret 360 de grade.

Platforme social media

Dacă dificultatea de a găsi un loc de muncă își pune o amprentă negativă pe moralul și avântul nostru, trebuie să ne amintim că avem la îndemână unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare posibile. Un instrument care ne oferă o deschidere de amploare și vizibilitate tot la fel.

Dar asta doar în condițiile în care îl folosim la adevărata sa capacitate.

Suntem familiarizați cu tot felul de postări și promovări pe platformele de social media, dar rareori vedem în acestea potențialul de expunere. Și tot rareori îndrăznim să ne gândim că am putea folosi aceste platforme pentru a ne face cunoscute intențiile, nevoile, provocările.

Din cauza tendinței din online de portretizare a unei lumi aparent perfecte, ne temem să ne deschidem și să încercăm. Stop! Dacă acest context pandemic a fost mai dificil decât ne-am fi așteptat și ne împiedică să găsim un loc de muncă, să ne întreținem pe noi sau familiile noastre corespunzător, să dăm înainte, trebuie să încercăm să ne punem gândurile în ordine și să formulăm un anunț. Cine spune că doar angajatorii pot da anunțuri de angajare?! Și candidații pot formula cereri care să atragă atenția oamenilor potriviți.

E necesar un simplu apel la transparență, curaj și, din nou, emoție pentru a scrie o postare și pentru a ruga oamenii să distribuie mai departe strigătul de ajutor, pentru a ajunge la cei care poate, la rândul lor, sunt în căutarea omului potrivit pentru postul potrivit.

E important să ne amintim că toată această căutare din piața muncii este cu două sensuri și că important nu este drumul făcut până la atingerea obiectivului de a găsi locul de muncă, ci curajul de a porni la drum, de a face pași, de a nu te opri până la atingerea obiectivului de a găsi locul de muncă.

Pandemia a avut un impact semnificativ nu doar asupra economiei globale, ci și asupra căutării clasice a unui loc de muncă. Știm că în acest moment acționăm sub semnul unei incertitudini apăsătoare, dar există modalități prin care putem rămâne pozitivi, motivați și proactivi cu privire la întreg procesul pe care trebuie să îl derulăm pentru a găsi un job. Nu este ușor. Nu a fost nici înainte de pandemie, acum cu atât mai puțin. Dar nu este nici imposibil.

Totul ține de abordare și de a încerca tot mai multe variante, precum cele două despre care am povestit în acest articol.

Oamenii înțeleg că acesta este un moment dificil și vor să ajute oricât pot, atât cât pot, așa cum pot. Trebuie doar făcute vizibile intenția, dorința, nevoia de a găsi un loc de muncă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult