Ce a lăsat îngropat Darius Vâlcov, premierul din umbră, în Palatul Victoria: naționalism economic, ură față de multinaționale, ordonanța lăcomiei, inflație și un buget pictat

(Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

„Un om de o valoare rară!′′. Așa îl descria Liviu Dragnea pe Darius Vâlcov, eminența cenușie a programului de guvernare al PSD-ALDE. Un program care a vulnerabilizat economia, într-o guvernare marcată de dezechilibre și volatilitate.

„În 2019, creșterea economică va fi de 7-8%”, estima Vâlcov în vara anului trecut. „Acest tip de creștere economică este anti-românească, va favoriza creșterea inflației și a deficitului comercial”, replica profesorul Cristian Păun.

„Atunci când dorim să știm cât de bună este o guvernare sau cât de sustenabilă este direcția pe care merge economia, nu este suficient să se uităm doar la ratele de creștere economică. Acestea pot fi, uneori, de-a dreptul înșelătoare”, explică consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, pe blogul său. El amintește perioada de dinainte de criză când, în anii 2007 și 2008, economia României creștea tot cu ritmuri record, pentru ca mai apoi să ne confruntăm cu una dintre cele mai severe căderi economice.

După un an și jumătate, cât Vâlcov a fost premierul din umbră al Guvernului Dăncilă, cifrele arată degradarea principalilor indicatori macroeconomici - deficitul bugetar, cel comercial și deficitul de cont curent. 

În pofida creșterii economice de 5,1% din primul trimestru - inflamată de consum alimentat din creșterea datoriei publice -, ne „mândrim” cu o serie de recorduri negative în Europa: cea mai mare inflație, cel mai mare deficit fiscal și comercial, cea mai accelerată depreciere a monedei naționale din Europa, cele mai mari dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung, după cum remarcă analistul economic Iancu Guda.

Într-o emisiune televizată în iulie 2018, Darius Vâlcov a pretins că economia României a crescut de la ultimele alegeri cu 24% sub guvernarea PSD-ALDE. Mai mult, el prevestea că urmează o dezvoltare accelerată a României: dublarea pensiilor, construcția mai multor autostrăzi, construcția canalului Dunăre-Marea Neagră.

Datele statistice indicau însă că România are cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, iar datoria externă totală crescuse cu 2,563 miliarde de euro în primele 5 luni ale anului, conform datelor publicate de BNR la acea vreme.

Iar deficitele au continuat să se adâncească. Potrivit site-ului Ministerului Finanţelor, bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele 4 luni cu un deficit de 11,4 miliarde lei (2,4 miliarde euro), 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB), cu 88,4% mai mare faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care cheltuielile de personal au crescut cu 26%.

Ce a rămas după „mandatul” lui Darius Vâlcov la guvern (iar lista poate continua):

• „Ordonanța lăcomiei”.  Considerat unul dintre artizanii programului de guvernare, Vâlcov este cel care a inițiat OUG 114, supranumită „ordonanța lăcomiei”.  Susținea cu tărie că din „ordonanța lăcomiei” ar avea de câştigat o mare parte a mediului de afaceri. Nemulțumiri sunt în cazul a patru zone afectate – comunicaţiile, energia, sistemul bancar şi administrarea fondurilor de pensii, admitea consilierul Vioricăi Dăncilă. 

„Companiile majoritare din România n-au de suferit sub nicio formă în urma Ordonanţei 114. Noi am spus: «Haideţi să oprim lăcomia la un nivel acceptabil», pentru că se sărise calul”, spunea în martie anul acesta Darius Vâlcov.

Întreg mediul de business a criticat extrem de dur ordonanța cu pricina.

Mediul de afaceri și analiștii economici au acuzat că prin OUG 114 au fost afectate grav sectoare vitale ale economiei. Creditarea a fost practic blocată în prima parte a anului, până când au fost aduse ceva ajustări. „Au suferit nu numai băncile, ci în special companiile românești care au nevoie de linii de finanțare bancară. A suferit și Trezoreria, nemaiputându-se împrumuta din țară, fiind nevoie de miliarde de euro credite externe - ceea ce evident că afectează și bugetul, dobânzile imense plătite nemaifiind impozabile în România”, a explicat avocatul Gabriel Biriș.

Plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze a nemulțumit companiile din domeniu, acuzând că le este grav afectată capacitatea de a investi. Giganții telecom cu afaceri pe piața locală au reacționat unitar după „ordonanța lăcomiei” și au cerut Guvernului anularea acestui act normativ pe care îl consideră nociv pentru industrie. 

• Atacul asupra BNR. În martie anul acesta, la Antena3, Darius Vâlcov a lansat un atac la adresa Băncii Naționale a României și a guvernatorului BNR. Consilierul premierului a reproșat conducerii băncii centrale că nu obţine profit din rezerva de aur şi banii pe care îi gestionează, sugerând că acest lucru s-ar întâmpla din cauza unora care se cred „mai deștepți” și în funcţii „pe viaţă” - aluzie la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu - şi care nu ar fi patrioţi.

„Dacă România vrea astăzi să se împrumute 33 de miliarde de euro ar trebui să plătească aproximativ un miliard de euro pe an, dacă împrumutul ar fi pe 10 ani. BNR, în schimb, administrează portofolii tot de 33 de miliarde, plus 3 miliarde aurul, și obține în 2017 minus 80 de milioane de euro. Cam asta este situația în România, când unii se cred mai deștepți și pe viață într-un anume loc, dar probabil, şi îmi doresc din tot sufletul, ca noul guvernator şi echipa nouă de la BNR să fie o echipă de patrioți. Altcumva, România nu va putea să scoată capul din țărână”, a spus Darius Vâlcov la Antena3 în martie anul acesta. BNR i-a răspuns cu cifre și date, arătând că interpretarea lui Vâlcov este „complet greșită, dacă nu chiar manipulativă”.

• Acuzații. Într-una dintre ieșirile sale la Antena3, Vâlcov a spus că funcționari din instituțiile statului ar trebui acuzați de înaltă trădare, pentru că scriu de rău organismelor internaționale despre România. În viziunea lui Vâlcov, oficialii băncii centrale ar fi înțeleși cu agențiile de rating, ca acestea să scadă calificativele României. „La BNR se face un alt tip de corespondență, cu persoane și agenții de rating”, a clamat consilierul premierului.
• Atac la multinaționale. Darius Vâlcov a preluat discursul naționalist, anti-european, din campania electorală a PSD. În martie anul acesta, consilierul economic al premierului a acuzat multinaționalele pentru presiunea pe care o pun pe Guvern: „Guvernul nu a cedat. Și nici coaliția. Este posibil să pierdem foarte mult pe piața externă. Când acest lobby extraordinar de puternic vine și spune te coborâm puțin ca rating al țării, în momentul acela trebuie să fii dispus la dialog. Indirect sau direct este șantaj. În loc să fim toți uniți, noi ca români”, spunea Vâlcov.

• Împrumuturi masive pe piețele externe. România a împrumutat în martie 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.
• Scăderea puterii de cumpărare. Prin programul economic gândit și de Vâlcov, Excutivul a dat cu o mână și a luat cu două. Majorarea inflației – de la 3,3% la sfârșitul anului 2017, la 4,6% la final de 2018, cu vârfuri peste 5% - a dus la scumpiri în lanț. 

Inflația și deprecierea monedei naționale din ultimele luni au redus drastic puterea de cumpărare a românilor. „Rezultă astfel tabloul unei guvernări marcate de dezechilibre și volatilitate. Paradoxul este că toate acestea se întâmplă în plină creștere economică. De aici și indiciul unei guvernări lipsite de responsabilitate, care pare să ofere doar iluzia sustenabilității, în timp ce împovărează, pe zi ce trece, situația economică a României”, consideră consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.

Analiștii economici atrag atenția că ratele înalte de creștere economică sunt însoțite de acutizarea deficitelor – bugetar, comercial și de cont curent. „Această spirală a deficitelor se va dovedi împovărătoare pentru România în anii următori. Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creșterii economice, devine evident că direcția de politică economică este greșită”, consideră Cosmin Marinescu.

• Legea offshore. Legea 256/2018 a blocat investițiile în exploatarea gazului din Marea Neagră. Legea, trimisă la reexaminare în varianta iniţială de către preşedinte, a stârnit numeroase dezbateri atât între statul român şi companiile petroliere, cât şi în coaliţia de guvernare, în special din cauza felului în care urmau să fie impozitate companiile care scot gaze din Marea Neagră, astfel încât să aibă şi statul român de câştigat.

Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, declara în august anul trecut la Antena3 că cine „ar îndrăzni” să modifice actuala formă a Legii offshore ar trebui condamnat pentru trădare de ţară.

„Oricât de mult ar ţipa ambasade europene sau alţi haştagişti prin piaţă sau pe oriunde, cine ar îndrăzni - acesta este, bineînţeles, punctul meu de vedere - să modifice actuala formă a Legii offshore, în sensul în care să reducă acele condiţii financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor la propunerea lui Liviu Dragnea, cred că va trebui judecat pentru trădare de ţară. Pentru că acolo vorbim de 6 miliarde de dolari, pe care statul român îi câştigă în plus faţă de versiunea iniţială a legii şi eu nu cred că cineva va putea iniţia ca acei şase miliarde de dolari să fie mai puţini. Mai mult, oricând putem sta de vorbă", a afirmat Vâlcov într-o intervenţie telefonică la Antena3, potrivit Agerpres.

„Gazul nostru rămâne pe fundul mării, investiții de miliarde nu sunt făcute, mii de locuri de muncă bine plătite nu sunt create, miliarde de lei la buget din redevențe, impozite și contribuții nu sunt încasate, timp în care importurile de gaze din Rusia cresc precum Făt-Frumos... Singurul lucru cert obținut prin această lege gândită de dnii Vâlcov și Dragnea este deschiderea unei porți largi pentru un litigiu la ICSID, litigiu din care putem pierde miliarde”, avertizează Gabriel Biriș.

Fostul primar din Slatina, trimis în judecată în două dosare de corupţie, a fost numit în ianuarie anul trecut consilier de stat în aparatul propriu al prim-ministrului. 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea, în iunie anul trecut, întrebat de ce Darius Vâlcov lucrează la grupul parlamentar al social-democraţilor, că fostul ministru „este bun”. De asemenea, întrebat ce face mai exact Darius Vâlcov, liderul PSD a afirmat că „face bine”, el precizând atunci că Vâlcov a lucrat la elaborarea programului de guvernare.

În mai 2015, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate de acesta, de primar, senator şi ministru.

Darius Vâlcov este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri Theodor Berna, patronul Tehnologica Radion, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma de 2,5 milioane de lei. Banii i-au fost daţi lui Prina, în cinci tranşe de câte 500.000 de lei, în municipiul Slatina. Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, tot de la Theodor Berna, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

În luna iunie anul trecut Darius Vâlcov a fost plasat sub control judiciar pentru instigare la dare şi luare de mită, cu interdicţia de a părăsi ţara, într-un alt dosar care vizează un funcţionar public din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt acuzat că a luat mită timp de trei ani de la o firmă controlată de către Vâlcov.

„Darius Vâlcov a fost la Guvern tot timpul. A lucrat la Guvern tot timpul şi a sprijinit cele două guverne şi sprijină în continuare. Este un om de o valoare rară din punct de vedere al... din punct de vedere economic şi este cel care împreună cu mine şi cu încă doi colegi am lucrat efectiv la programul de guvernare, care e obligatoriu să fie pus în practică”, declara Liviu Dragnea.

Darius Vâlcov este așteptat săptămâna viitoare la Instanţa Supremă, unde magistrații trebuie să dea verdictul într-unul din controversatele dosare de corupţie care îl vizează: cel în care prima instanţă l-a condamnat anul trecut la 8 ani de închisoare, între altele pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Darius Vâlcov este judecat pentru că ar fi primit mită de la un om de afaceri, iar în schimbul banilor ar fi urmat să intervină pe lângă autorităţile din judeţul Olt, pentru ca mituitorul să primească mai multe contracte. Procurorii DNA susțin că Vâlcov ar fi investit banii primiți în lingouri de aur şi tablouri de valoare pe care le-ar fi ascuns în locuinţele unor prieteni. Unul dintre martori a dezvăluit că Vâlcov şi-ar fi negociat mita în cimitir. Vâlcov a negat acuzațiile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp