Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce altă probă că Dumnezeu are simțul umorului mai vrei? Deoarece acest virus moare cu săpun și apă călduță

Paturi covid

Foto: Rouzbeh Fouladi/ Zuma Press/ Profimedia Images

Facebook s-a schimbat. Prietenii postează mai multă mâncare și poante decât de obicei. Și fotografii vechi; mai ales asta. Ne refugiem în amintiri parcă am îmbătrânit toți dintr-odată. Timpul se împarte în înainte și în timpul coronavirus. Puțini zic ce va fi după; spun doar că „va fi bine” cu o convingere oarbă într-un viitor pe care nu-l știe nimeni.

În cameră se aude acum (chiar acum, dacă ești atent poți să....) Yello cu o melodie pe care o cântă cu Heidi Happy. Nici nu știu ce-mi place mai mult, piesa sau numele ei - aș vrea să dau timpul înapoi zeci de ani, să fiu adolescent și să am o iubită cu numele ăsta ca să îmi salte moralul în comunism.

Piesa se numește Stay.

Ziceam de coronavirus - la radio și TV, se vorbește despre carantină, lilieci, măști, bursă, spitale, lipsuri. Îl văd mai peste tot pe ministrul Nelu Tătaru cum se duce, vizitează, umblă, se implică. Plus figura aia de om obosit și bun care mă liniștește oarecum.

Vinul din paharul meu e roșu-închis. Dacă pun cupa în dreptul becului îmi apare o stea pitică rubinie - cred că așa s-a plecat la drum către marile descoperiri în astronomie. Apropo, am intrat pe un site românesc de vinuri. Toți scriau acolo, în comentarii, că aromele sunt de raspberry, green apple, red rose with a touch of lavender etc... Nimeni nu scria în românește, deși Popescu, Petrescu, Vasilescu vorbeau între ei. Pffuuu... și ce mai râdeam când ne zicea profa de română (sărut mâna, doamna Coșovei, aveți tot respectul meu) de furculision, lingurision, franțuzismele de secol XIX, credeam că așa ceva nu e, nu are cum să mai fie posibil. Am vrut să scriu o notă acolo, in clubul ăla de fițe, dar am renunțat. M-am cărat cât am putut de repede.

După pandemie viața va reveni la normal - aud asta peste tot și nimeni nu zice ce e normal... Ok, hai, va reveni la normal - în cazul ăsta n-am făcut nimic, ne-am întors de unde am plecat. Alții zic că nimic nu va mai fi la fel și că ne vom reîntoarce spre sine, zicea asta un numerolog (parcă așa, am dat de el când zapam); știu mari bețivi care se întorc spre sine de câteva ori pe zi. Apoi revin și sunt fix la fel. Că vom prețui familia (tot numerologul) - în Franța din cauza autoizolării a crescut violența domestică cu 30% și că o să fim mai buni. Față de cine?

Mi s-a teminat vinul. Mă duc să dorm. Rămân în minte cu imaginile acelui hangar plin cu paturi metalice, de spital, așteptând trupurile convulsive. Și bâzâitul unei muște în zbor peste zeci de aeronave ținute la sol pe un mare aeroport al lumii. Un lucru îmi e clar (poate singurul) în toată nebunia asta: că un virus dă omenirea peste cap și o reașază pe baze încă neștiute - ei bine, acest virus moare cu săpun și apă călduță. Te rog, repetă asta în gând, „cu săpun și apă călduță"...

Ce altă probă că Dumnezeu are simțul umorului mai vrei?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Super scris!
    • Like 0
  • Cred ca Dumnezeu e un puști care in momentul asta se 3.14șă pe un mușuroi de furnici să vadă ce se întâmplă. Bineînțeles că mușuroiul suntem noi, toate națiile.
    • Like 1
  • Bine Mircea! Apropo de mere verzi: asi vrea sa dau placut la articolul asta dar nu gasesc butonul...
    • Like 3
    • @ B. B. Cool
      - "asi" - ??? - nici eu nu gasesc butonul ala urat sa-l punctez in dreptul replicii tale !!
      • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult
sound-bars icon