Ce ar fi scris la Evaluarea Națională Stela Giurgeanu, autoarea unuia dintre textele la prima vedere

„Cel mai de preţ obiect al meu era o cruciuliţă de aur, dată de bunica mea. Am cântărit mult timp decizia. N-a fost deloc o chestiune de impuls. Dar, ştiind cât de mult însemna pentru mine acea cruciuliţă, am simţit cumva că bucuria de a o avea s-ar fi transmis şi prietenei orfane. Aşa că, tremurând de emoţie, m-am dus la ea şi i-am dat-o. I-am spus că e magică şi că protejează pe oricine o poartă. Şi ţin minte surpriza şi scînteia de bucurie din ochii ei plânși, o scânteie care m-a umplut pe mine de căldură. Cînd i-am spus bunicii de fapta mea, uşor speriată că mă va certa, bunica mi-a spus ceva ce am păstrat ca o lecţie, toată viaţa: ce oferi cu inimă bună nu e niciodată înstrăinat”. Este un fragment din textul „Falsa Generozitate”, scris Stela Giurgeanu - jurnalistă și dramaturg pe blogul „Dilemei vechi”, care a devenit subiect la proba de limba și literatura română a Evaluării Naționale din acest an. 

„La Dilema scriu pe teme sociale, dar, uneori, când scriu pe blogul Dilemei încerc să scriu articole mai de suflet. Acesta a fost scris pentru toate categoriile de vârstă, cred că textul este foarte accesibil și unui adolescent, dar și unui copil mai mic. E o poveste general valabilă”, spune autoarea.

Cum ar rezolva unul dintre subiecte

Pentru prima dată, subiectele din acest an au fost concepute într-un fel similar celor de la PISA, fiind centrate pe competențele elevilor. „Cred că au oferit foarte multă libertate și lejeritate de a te mișca printre informațiile pe care le-ai căpătat de-a lungul școlii. Sunt foarte creative, atât pe partea de literatură, cât și pe cea de gramatică, ieșind din tipare – accentul a căzut pe capacitatea elevului de a înțelege un text și de a lucra cu el și de a demonstra că poate să interpreteze, nu doar să reproducă ceva memorat de dinainte. Pe scurt, s-a pus accentul pe gândire, nu pe toceală”, subliniază Stela Giurgeanu. 

Am întrebat-o cum ar fi rezolvat ea unul dintre subiecte, care le cerea elevilor să găsească o legătură între „Falsa generozitate” și celălalt text la prima vedere, un fragment din „Pantera neagră” de Sorin Titel. „Unul dintre exemplele inovației subiectelor de anul acesta – paralela dintre două texte, găsirea unui liant și motivarea punctului comun pe care elevul l-a descoperit între cele două fragmente. Prietenia ar fi fost unul dintre ele, cel mai evident. Germenele de fericire care se regăsește în bucuria pe care o ai când celui de lângă tine îi este bine ar fi un altul. Pe care se poate broda, la nesfârșit”, crede ea.

„Trebuie să existe o relație de prietenie cu cărțile, nu una de datorie”

Subiectele din acest nu au fost grele, însă pentru a le rezolva elevii aveau nevoie de exercițiul lecturii și de o atenție educată în timp, crede profesorul Bogdan Rațiu, de la Liceul teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș. Cum poți să îi încurajezi pe copii să citească?

Stela Giurgeanu este de părere că prin puterea exemplului: „Bunicul meu obișnuia să citească câteva ore pe zi. În fiecare după amiază, când își termina treburile, se punea în fotoliul lui preferat, deschidea o carte și părea că levitează, că intră în altă lume. Mă uitam fascinată cum i se schimba mimica și parcă și culorile feței. Când îmi dădea să citesc o poveste, îmi spunea despre ce e vorba, dar se oprea la punctul culminant.

Cheia este să vezi că cineva din jurul tău - părinte, un bunic, un prieten chiar, este atât de pasionat de citit încât să vrei și tu. Să vrei și tu să înțelegi de unde pasiunea asta. Poți să le arăți copiilor câte de bine te simți tu citind. Trebuie să existe o relație de prietenie cu cărțile, nu una de datorie”, spune ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp