Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce armă contra sateliților a dezvoltat cel mai probabil Rusia? Putin ar putea distruge o mare parte din sateliții comerciali și guvernamentali de care lumea depinde pentru a vorbi la telefon, a plăti facturi și a naviga pe internet

 Vladimir Putin ține un discurs în timpul vizitei sale la cosmodromul Vostochny, Foto: Evgeny Biyatov / AP / Profimedia

Foto: Evgeny Biyatov / AP / Profimedia

Vrea Rusia să plaseze bombe nucleare în spațiu? E o întrebare care a stârnit îngrijorare în presa internațională, în ultimele zile, după ce în Congresul SUA a apărut informația că Rusia lui Putin dezvoltă o armă antisatelit în spațiu cu o componentă nucleară.

Republican din Ohio, Mike Turner, care e președinte al Comisiei pentru informații din Camera Reprezentanților, a publicat o declarație criptică, dar alarmantă, pe 14 februarie, cu privire la aceste informații, pe care le-a încadrat ca fiind o „amenințare gravă la adresa securității naționale” a SUA.

A doua zi, Casa Albă a confirmat că Rusia dezvoltă o armă „antisatelit”, dar purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă a spus că aceasta nu este însă la o capacitate activă. În plus, administrația Biden a ținut să sublinieze că dacă această armă ar fi folosită, ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, care interzice armele de distrugere în masă în spațiu. 

Kremlinul a răspuns scurt, respingând informațiile și spunând despre ele că nu reprezintă decât „o invenție rău intenționată”.

Deși arma exactă rămâne necunoscută publicului, subiectul se adaugă la lista de tensiuni geopolitice între cei doi mari foști combatanți ai Războiului Rece. Relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, iar regimul de la Moscova duce un război de agresiune în Ucraina.

Dacă planul Rusiei are câștig de cauză, scrie platforma The Conversation, acest lucru ar submina stabilitatea globală și ar declanșa o cursă a înarmării în ceea ce privește spațiul cosmic. Unele surse au sugerat că ar fi vorba de o armă nucleară, în timp ce altele suspectează că ar fi vorba de armă cu propulsie nucleară, dar fără un focos nuclear. 

Experții citați de Atlantic Council spun că rapoartele SUA vin într-un moment în care ordinea mondială nucleară se schimbă semnificativ. China și alte state își extind și își modernizează arsenalele, Iranul este aproape de a fi capabil să producă o armă nucleară, iar alte țări ar putea dori, în cele din urmă, să aibă propriile arme nucleare. În același timp, mai multe țări dezvoltă noi arme pentru a ataca ținte în spațiu. Această listă include Rusia, SUA, China și India, deși niciuna nu are în prezent arme în spațiu.

Să nu întoarcem puțin în trecut, ca să înțelegem mai bine prezentul și potențialul viitor: SUA și URSS au cercetat detonări nucleare în spațiu în timpul Războiului Rece. La sfârșitul anilor ‘60, sovieticii au testat o rachetă care putea fi plasată pe orbita joasă a Pământului și care putea ieși de pe orbită și transporta un focos nuclear pe Pământ.

Niciuna dintre țări nu a plasat permanent arme nucleare în spațiu. Ambele au fost părți semnatare la Tratatul privind spațiul cosmic și la Tratatul de interzicere parțială a testelor nucleare din 1963, care interzicea detonările nucleare în spațiu. Moscova și Washington au negociat aceste tratate pentru a limita cursa înarmărilor din timpul Războiului Rece.

Aceste tratate au constrâns comportamentul celor două țări la sfârșitul Războiului Rece. Cu toate acestea, încălcările de către Rusia a tratatelor de control al armelor nucleare, precum și retragerea SUA și a Rusiei din diferite tratate începând cu anul 2002, sugerează că acestea ar putea să nu mai fie valabile în viitor. 

Ce nevoie avem de arme nucleare în spațiu

De ce ar vrea o țară să aibă bombe nucleare în spațiu? Păi există câteva motive:

  • Țările ar putea îndrepta armele nucleare spațiale spre Pământ. Teoretic, armele din spațiu ar putea evita radarele de detectare timpurie și sistemele de apărare antirachetă. Cu toate acestea, există dezavantaje semnificative în ceea ce privește lansarea de arme nucleare direct din spațiu.
  • Plasarea de arme în spațiu pentru a lovi ținte de pe Pământ poate avea motivații defensive sau ofensive. Armele care evită apărarea antirachetă ar putea asigura descurajarea nucleară. Aceasta este o strategie defensivă menită să prevină o agresiune împotriva statului care le-a plasat în spațiu.
  • Alternativ, aceste arme pot ajuta o țară să obțină o capacitate de prim atac. O primă lovitură necesită capacitatea de a distruge suficiente arme nucleare ale unui adversar - sau sistemele nucleare de comandă, control și comunicații necesare pentru a le gestiona - pentru a preveni represaliile nucleare.
  • Țările ar putea îndrepta armele spațiale spre alte regiuni ale spațiului. Spre exemplu, s-ar putea ajunge la situația în care aceste arme sunt folosite pentru a lovi asteroizi și pentru a apăra Pământul de o coliziune cu alte corpuri cerești, ceva în genul filmului „Don't Look Up”.

Realitatea este mai puțin dramatică, dar nu mai puțin îngrijorătoare. Cea mai probabilă utilizare ar fi distrugerea sateliților militari ai unui inamic. Deteriorarea sateliților de navigație ar îngreuna capacitatea unui adversar de a purta un război. Atât armele de atac de precizie, cât și forțele terestre se bazează pe constelații de sateliți precum GPS sau sistemul rusesc GLONASS pentru a găsi și a ajunge la ținte.

De asemenea, țările cu arme în spațiu ar putea dori să aibă capacitatea de a distruge armele spațiale ale inamicului, inclusiv sistemele de apărare antirachetă bazate pe spațiu. Deși nicio țară nu a desfășurat încă aceste arme, liderii se pot teme de capacitățile viitoare și pot desfășura mai întâi arme spațiale pentru a se proteja împotriva acestei amenințări.

Cel mai periculos este că aceste arme ar putea distruge sau avaria sateliți esențiali pentru sistemul de comandă, control și comunicații nucleare al inamicului, inclusiv sateliții de avertizare timpurie care urmăresc lansările de rachete și sateliții de comunicații care transmit ordinele militare.

Armele nucleare avariază sateliții din cauza unui val de radiații gamma care este creat de o detonare nucleară. Aceste radiații deteriorează subsistemele critice ale unui satelit.

Dar astfel de arme produc dezavantaje semnificative, căci o detonare ar deteriora toți sateliții aflați în raza de acțiune a radiațiilor gamma, inclusiv pe cei ai țării atacatoare, ai aliaților săi și ai țărilor neutre în ceea ce privește conflictul.

Cu toate acestea, o armă nucleară antisatelit bazată pe spațiu ar putea avea unele avantaje față de alte opțiuni de atac împotriva altor țări. Sistemele antisatelit cu baza la sol pot atinge doar ținte aflate pe orbita joasă a Pământului.

Chiar și o armă antisatelit cu propulsie nucleară în spațiu ar crea o amenințare nouă, fără un focos nuclear. Un astfel de dispozitiv ar avea o rază de acțiune mai mare decât armele antisatelit de la sol și și-ar putea îndeplini misiunea pe o perioadă extinsă de timp. Ambii factori ar crește numărul de sateliți pe care i-ar putea avaria sau distruge.

Mulți dintre sateliții pe care o țară ar putea dori să îi elimine sunt situați pe orbite mai înalte, dincolo de raza de acțiune a sistemelor terestre. Acest lucru este valabil pentru unele dintre sistemele americane pe care Rusia ar putea dori să le vizeze.

Interesul Kremlinului pentru armele spațiale ar putea fi o încercare de a reduce capacitatea SUA de a purta un război, de a amenința sistemele nucleare de comandă, control și comunicații sau de a se proteja împotriva apărării antirachetă din spațiu. Alternativ, industria de apărare rusă ar putea conduce dezvoltarea acestora pentru profit.

 O nouă cursă a înarmării?

Oricare ar fi scopul lor inițial, plasarea de arme nucleare în spațiu ar putea fi destabilizatoare. Deși nu există o definiție universal acceptată a stabilității strategice, cercetătorii o definesc frecvent ca fiind o combinație între stabilitatea în caz de criză, bazată pe riscul de escaladare nucleară în timpul unei crize militare, și stabilitatea cursei înarmărilor, care se referă la atunci când țările pot evita acțiunile și reacțiile care se transformă într-o cursă înarmărilor costisitoare și periculoasă.

Armele nucleare spațiale cresc riscul ca o țară să recurgă la arme nucleare în timpul unei crize. Atât armele îndreptate spre Pământ, cât și cele care vizează ținte din spațiu creează stimulente pentru a utiliza arme nucleare în mod preventiv.

Amenințarea oricărei lovituri creează o presiune de folosire sau pierdere, stimulând o lovitură nucleară preventivă pentru a limita daunele pe care un adversar le poate produce. La rândul său, un atac nuclear preventiv ar provoca probabil o escaladare suplimentară, care ar putea duce în cele din urmă la un război nuclear total.

Plasarea de arme nucleare în spațiu ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării. Deoarece unul dintre scopurile armelor spațiale este de a distruge armele spațiale ale adversarului, SUA ar putea răspunde la armele rusești cu propriile arme.

Rusia ar putea contraataca apoi cu noi arme pentru a-și menține avantajul. Alții, cum ar fi China, ar putea reacționa la armele americane, ceea ce ar putea determina un răspuns din partea Indiei, urmat de unul din partea Pakistanului.

Presiunile de escaladare și amenințarea unei curse a înarmărilor există chiar dacă primul care a făcut acest lucru plasează arme în spațiu în scop defensiv. Introducerea armelor spațiale ar putea crea ceea ce specialiștii în relații internaționale numesc o dilemă de securitate: acțiuni care sporesc securitatea unei țări, dar o fac pe alta nesigură.

Armele defensive și cele ofensive sunt adesea imposibil de distins. Armele care ar putea spori securitatea unei țări prin protejarea împotriva apărării antirachetă spațială ar putea fi, de asemenea, folosite în mod ofensiv împotriva sistemelor nucleare de comandă, control și comunicații. Chiar dacă liderii unei țări consideră că cealaltă țară acționează defensiv astăzi, nu există nicio modalitate de a ști că nu va acționa ofensiv mâine. 

Nu e momentul să ne panicăm

Experți în securitate spațială și în riscurile pe care le prezintă armele nucleare au declarat pentru Business Insider că zvonurile potrivit cărora Rusia ar fi creat o astfel de armă sunt probabil adevărate, dar că nu este momentul să ne panicăm încă.

CNN, citând oficiali anonimi familiarizați cu informațiile, a relatat că dispozitivul despre care au fost informați oficialii militari și politici americani este un fel de armă nucleară conceput pentru „a distruge sateliții prin crearea unui val masiv de energie atunci când este detonată, ceea ce ar putea paraliza o mare parte din sateliții comerciali și guvernamentali de care lumea depinde pentru a vorbi la telefon, a plăti facturi și a naviga pe internet”.

Armele nucleare, prin natura lor, nu sunt precise, ceea ce înseamnă că chiar și o explozie relativ controlată ar elimina orice în imediata ei vecinătate. Așa că Rusia nu ar putea viza sateliții americani fără a risca scoaterea din uz a propriilor sateliți, mulți dintre care operează pe o orbită similară. Să vă dau și un exemplu: Într-un test de armament efectuat în 1962, în timpul Războiului Rece, un focos nuclear de 1,4 megatone a fost detonat la altitudinea considerată orbita joasă a Pământului. Acel test a scos din funcțiune aproximativ o treime din sateliții activi de pe orbită din cauza exploziei, a resturilor sale și a radiațiilor lăsate în urma sa.

În prezent, pe orbita joasă a Pământului operează acum Stația Spațială Internațională, Telescopul Hubble și aproximativ 4.000 de sateliți Starlink ai companiei SpaceX. Sateliții GPS operează la o altitudine mai mare, pe orbita medie a Pământului, iar sateliții americani de miliarde de dolari pentru colectarea de informații, sateliții de control și comandă nucleară și mulți sateliți SATCOM se află pe orbita geostaționară, la aproximativ 36 de mii de kilometri de Terra.

Experții mai atrag atenția că dacă șantajul nuclear devine normalizat ca instrument al relațiilor internaționale, atunci toată lumea va dori să aibă capacitatea de a face acest lucru. De ce? Pentru că, în cele din urmă, nu faci amenințări dacă nu ești pregătit să le duci la îndeplinire și cineva la un moment dat va dori să le ducă la îndeplinire.

Subiectul despre arma nucleară anti-satelit pe care Rusia vrea să o trimită în spațiu ar trebui să servească drept un nou impuls pentru planificatorii spațiali americani de a lua în serios perspectiva utilizării nucleare în spațiu. De altfel, cercetătorii în domeniul nuclear se concentrează foarte mult asupra perspectivei unei utilizări nucleare coercitive limitate de către adversarii SUA la începutul unui război între marile puteri.

Prin urmare, mai mulți experți citați de New York Times consemnează că planificatorii spațiali din SUA ar trebui să aprecieze acest risc și să se asigure că planurile de apărare pentru conflictele de nivel înalt sunt rezistente la pierderea sistemelor spațiale neîntărite, fie prin întărirea unui număr suficient de sisteme, fie prin asigurarea existenței unor opțiuni alternative de detectare și comunicare. Mai mult, dacă normele spațiale vor avea vreo semnificație, atunci Statele Unite trebuie să mobilizeze națiunile cu opinii similare pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la această potențială încălcare flagrantă a Tratatului privind spațiul cosmic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ceb check icon
    Pai rusii au deja o astfel de arma (SATAN 2, parca), tinuta sub observatie cu foarte mare atentie de americani. Poate fi programata sa transporte in spatiu 10 ogive nucleare ce ar potea fi detonate pe orbita. Nimic nou. Propaganda ruseasca si cam atat.

    Rusii stiu foarte bine ca in secunda in care racheta ruseasca ar fi lansata de pe pamant, o contramasura AEGIS va incerca sa o distruga inainte de a ajunge pe orbita. Noi, la Deveselu avem o baza antirachete de acest tip, intergata in sistemul american, de care rusii se tem, afirmand ca, vezi-doamne, poate fi oricand baza ofensiva pentru rachetele de croaziera americane.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult