Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ce este și de ce apare inflația

copil cu portofel

Foto: Getty Images

De ce avem inflație? Ce este de fapt inflația. Definiția modernă e „creșterea generalizată a prețurilor"; dar definiția asta nu spune care e cauza. Vechea definiție a inflației, cea clasică, era orientată spre cauză, adică creșterea masei monetare din economie.

„Creșterea prețurilor" te ajută să găsești diferite cauze; și mai ales îi ajută pe cei de la conducere să găsească vinovați. Cineva crește aceste prețuri. Pentru democrații americani, prețurile sunt crescute abuziv de către companiile lacome. Iată deci un vinovat care creează emoție în public și ajută guvernul să scape de furia populară. „Nu noi suntem de vină, ci hrăpăreții miliardari, care umflă prețurile pe spinarea voastră, săracii consumatori".

Pentru guvernanții noștri, vinovatul este Puțin. El e vinovat că prețurile au crescut din aprilie 2021 până în aprilie 2022 cu 14%. Convenabil pentru politicieni. Când ai în față un inamic atât de redutabil, cum mai poți da vina pe domnii Cîțu, Iohannis sau Isărescu? Mai ales când soluția e un ceai de tei, eventual diluat.

Când observi însă adevăratele cauze ale inflației, înțelegi de ce clasicii preferau explicația ce avea legătură cu masa monetară. Pe vremuri, această masă monetară era făcută din aur și argint. Din aceste metale se băteau monezi. Inflația era legată de evoluția cantității de aur și argint și mai ales de încercările statelor de a controla această cantitate prin manipularea calității și cantității metalului. Astfel când era nevoie să se cheltuiască mult peste posibilitățile coroanei, metalul prețios era îndoit cu alte metale mai puțin prețioase, însă care purtau sigiliul statului care atesta o cantitate diferită. Oamenii primeau în schimb mai puțin metal pentru aceeași cantitate de bunuri și servicii. Denumirile monedelor aveau la bază legătură cu greutatea lor ("pound", "ounce", "sou", "solidus"). Aceasta legătură s-a pierdut prin devaluare succesivă.

În epoca banilor moderni care nu mai au legătură cu cantitatea de metal, are loc de fapt aceeași procedură organizată de instituțiile care emit moneda, doar că acum această procedură e mai rapidă prin crearea de monedă virtuală de către băncile centrale, în general la cererea guvernelor. Așa cum observa Milton Friedman, nu există nicio instanță de inflație modernă în care cantitatea de bani din economie să nu crească mai repede decât cantitatea de bunuri. Inflația deci este o discrepanță, un dezechilibru între o valoare nominală (masa de bani) și o valoare reală (bunurile și serviciile).

De aceea „creșterea prețurilor" este o definiție atât de nefericită a inflației. Prețurile cresc și scad într-o economie mereu, în funcție de starea pieței. Dar atunci când creșterea anormală a masei monetare pervertește acest joc al pieței, creșterea prețurilor este denaturată și nu mai exprimă evoluțiile reale, ci niște decizii nominale ale unor instituții.

În cazul de față, cauza clară a inflației pe care o cunoaștem în prezent a fost tipărirea masivă de bani de către băncile centrale și cheltuielile fiscale ale guvernelor, în mare parte finanțate din această tipărire, și orientate în acordarea de diverse pomeni publice pentru oameni și companii. Dar manipularea unor variabile nominale, precum masa monetară, nu poate duce la influențarea variabilelor reale, precum cantitatea de muncă din economie, cantitatea de efort, bunurile și serviciile sau rata reală a dobânzii. Aceste cantități reale nu pot depinde decât de starea și capacitatea productivă a economiei, care a suferit în ultimii ani.

Statele nu au făcut decât să arunce peste această capacitate productivă deficitară un voal de masă monetara. Acest voal a dat impresia oamenilor că trăiesc mai bine, dar rezultatul nu a fost cu nimic diferit decât atunci când statele diluau cantitatea de metal prețios din monede pentru a confisca bunurile reale ale oamenilor.

La fel se întâmplă și acum: statele au emis mult prea mulți bani în economie, în timp ce salariile oamenilor nu cresc sau au crescut mai puțin, în esență fiindu-le confiscată o parte din munca lor.

Asta e de fapt inflația. Un strat de osânză superficial care acoperă organele importante și care de fapt duce la boală socială, scădere de venituri reale, sărăcie, confiscare de bunuri reale și în final dezagregarea țesutului social. Iar cauza nu e nici un dicator nebun, nici companii hrăpărețe, ci o mână de birocrați deconectați de realitate, care au crezut că pot crea ceva real din ceva care de fapt nu există (niște numere într-un calculator).

Inflația e negarea realității de fapt și înlocuirea ei cu ceaiul de tei al imaginariului unor incompetenți.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Perfect explicat mecanismul însă cauzele inflației (cel puțin în România, că inflație e acum cam peste tot) trebuiesc căutate și în altă parte:
    1. pandemia. Chiar aici era un articol de prin aprilie 2020 despre banii din elicopter. O metaforă pentru mărirea masei monetare pentru a susține economiile greu încercate de pandemie: închideri, Kurzarbeit, etc.
    Specialiștii au oferit un model de revenire în V a economiei afectată de pandemie. Ar fi trebuit lăsată să-și revină complet pentru a aplica diverse alte măsuri care vizează alte aspecte. Cam toți au zis hop înainte să sară groapa și prăpastia de după n-au văzut-o.

    2. Avem un deficit bugetar de toată frumusețea și prin importuri se importă și inflație.

    3. Liberalizarea pieței de energie, intempestivă și la un moment prost ales, nu post-pandemic ci intra-pandemic. Nu că nu trebuia dar dacă nu s-a făcut înainte trebuia așteptat ori pregătită cum se cuvine. Cât de bine pregătită a fost știm, ne amintim cat de repede voiau să trecem la piața reglementată, în mai puțin de o lună TOATĂ LUMEA. Inclusiv cei care nu se au deloc cu internetul. Mai proastă sincronizare nici că se putea.

    4. certificatele de carbon au dus la scumpiri suplimentare. Crește prețul la energie, cresc toate prețurile. Iar furnizorul de energie pe lângă certificate mai pune și el, de ce să nu-mi iasă și mie ceva? Iar altul da' eu de ce nu?
    Ce mai știu e că prin alte țări a crescut prețul combustibilului la pompă înainte de invazia rușilor în Ucraina. Inflație e peste tot și nu dă semne că s-ar opri.
    Noi, dar și alții pur și simplu n-am așteptat revenirea si stabilizarea și ne-am bulucit cu măsuri intempestive.
    Războiul e cireașa de pe tort. Una mare și explozivă. Pandemia ne-a găsit cu nădragii în vine, n-am apucat să-i ridicam și a venit războiul.

    Pomeni nu înseamnă măsurile de susținere a economiei pe timp de pandemie. Realitatea e că România suferă de pomanagită cronică iar tactica de a arunca cu pomeni a fragilizat și mai mult o economie vulnerabilă. Dar nu de ieri ci de 30 de ani.
    Fiecare dă vina pe alții, peneliștii pe pesediști și invers, arătând fiecare cu degetul pe celălalt. Iar useriștii spre ambii. Și toți spre Putin, a cărui război dement exacerbează fenomene dinainte prezente. Ca și cum n-ar fi destul, se prefigurează criză alimentară, prețul la cereale s-a dublat cel puțin.
    Războiul NU e singurul vinovat, cine spune asta ori dă dovadă de naivitate ori are intenția de a ascunde sub preș greșeli care se vor uitate.
    • Like 0
  • INFLATIA este ceva de care saracesti iar daca vrei s-o combati sau s-o elimini saracesti si mai mult. ( pe scurt ) O zi buna !
    • Like 0
    • @ HyperX Radu Panaitescu
      Gresit. Ti-a explicat autorul corect. Prea multa masa monetara . Masa monetara pe care statul o baga ca sa isi acopere nepriceperea sau hotia. Pe scurt statul te saraceste
      • Like 1
    • @ Natalia Todorov
      Nu vă mai chinuiți să explicați ... omul e în altă lume !...
      • Like 1
    • @ Natalia Todorov
      Doamna pe scurt : In Romania este o inflatie importata din occident in cea mai mare parte si BNR-ul avand partea ei de vina. Occidentul cat si capitalistii au tiparit in prostie bani pentru a sustine o mare parte din cheltuielile razboiului si Europa si America si cam toate tarile implicate in acest domino inclusiv Mugurel Isarescu facand partial acelasi lucru. Acum pentru a diminua INFLATIA neaparat trebuie trecut printr-o perioada de saracie de la sistemul bancar majorand cotele pana la popor care va suporta involuntar ne-avutia. Alta cale nu exista din pacate. Cu stima doamna.
      • Like 0
    • @ HyperX Radu Panaitescu
      Printarea banilor a inceput de mai multi ani . De cand a inceput FED cu printarea banilor si sustinerea directa a guvernului (Quantitative easing) . Politica care a preluat-o si BCE . Si nici BNR nu sa lasat mai prejos. Orice om normal la cap putea sa prevada catastrofa. Germania si tarile au incercat sa se opuna unei asa politici monetare , dar nu au reusit , si asa a aparut scurta istorie a " a banilor aruncati din elicopter". Jumatate din PNRR ii tot un QE . In ultimii ani a fost realizata cea mai mare saracire a populatiei europene si cea mai mare crestere a inegalitatii sociale intre saraci si bogati. Iar efectele se vor vedea in urmatorii 5 ani. Nu are nici o legatura cu razboiul .
      • Like 1


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult