Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce s-a întâmplat cu Facebook și de ce ne deranjează. Unde e surpriza?

Mark Zuckerberg audiat

Foto: Guliver Getty Images

Facebook vinde reclame. Am cumpărat și eu reclame pe Facebook, e simplu. Pe lângă reclama în sine, poza și textul, cel mai important element de ales e la cine vrei să ajungă reclama ta, și aici Facebook oferă foarte multe opțiuni, foarte granulare: poți să alegi zona unde să apară reclama, de la un oraș până la o regiune sau o țară, poți să alegi vârsta și sexul utilizatorilor la care să apară, poți să alegi nivelul lor de educație, domeniul în care lucrează, ce fel de telefon folosesc, ce fel de muzică le place, și multe altele. Acest lucru oferă foarte multă flexibilitate. Dacă eu, de exemplu, vreau să vând carcase de iPhone cu Star Wars pe ele în Amsterdam, pot face un ad care să apară doar la bărbații dintre 18 și 24 de ani (că acolo cred eu că e publicul meu) din Amsterdam, care au iPhone și care au dat like la Star Wars. În alte cuvinte, eu nu irosesc timp și bani făcând reclamă celor care au Samsung sau celor care nu au auzit de Star Wars. Abilitatea de a alege foarte precis unde ajunge reclama ta e valoarea oferită de către Facebook unui advertiser, asta și faptul că e multă lume și intră des, adică ai cui să vorbești. Lucrurile acestea nu sunt obscure sau secrete, sunt unelte publice, folosite de toată lumea care face reclamă pe Facebook. 

Cum ar arăta asta în politică? Să zicem, ca exemplu, că eu aș fi responsabil de campania pe Facebook la PNL și Dragnea tocmai a zis că se gândește să facă Pilonul 2 de pensii opțional, iar eu doresc să speculez această declarație pentru a-i face să piardă din intenția de vot. Eu pot face zeci, sute, sau chiar mii de ad-uri în jurul acestei declarații. 

Unele le țintesc către un public din urbanul mare, tânăr, care lucrează în privat, și ele vor avea un anume text, un anume ton, și o anume poză, ceva care rezonează cu ei. Altele, pe care le țintesc către salariații între 45 și 55 din urbanul mic, vor avea o poză cu bunici și nepoții în jurul lor și textul nu va fi atât despre naționalizare și încălcarea unui principiu liberal, ci despre riscul de a rămâne fără pensie după o viață de muncă și a nu putea să te bucuri de bătrânețe. 

Aș putea face 10 ad-uri pe care să le țintesc către 10 felii ale aceluiași public, cu diferite texte și poze, le pornesc pe toate dimineața, urmăresc constant care prinde mai bine și acolo dau mai mult buget, ca să ajungă și la mai mulți oameni, și le opresc pe celelalte. Pot face asta automat, pot programa această țintire, lansare, monitorizare și ajustare a ad-urilor. Da, să ai capacitatea să produci repede sute de ad-uri, sute de poze, texte, nu e lucru simplu, dar dacă eu aș avea-o, Facebook mi-ar permite să le folosesc în acest mod inteligent. Campania Trump de exemplu a avut momente în care a experimentat cu 175,000 de variațiuni ale aceluiași ad într-o singură zi, pentru a învăța ce anume prinde și a insista acolo. 

În niciun moment eu nu pot cumpăra și nu am acces de la Facebook asupra datelor oamenilor la care ajung ad-urile mele în mod direct. Eu nu știu că Ion Popescu din Iași are nu știu câți ani și a dat like la Star Wars, eu doar cer ca ad-ul meu să ajungă la oamenii din Iași care au o anume vârstă și au dat like la Star Wars, și Facebook se ocupă să ajungă la Ion Popescu și alții care corespund criteriilor alese de mine. Nu-mi zice că ad-ul a ajuns la Ion Popescu pe nume, îmi zice la câți oameni a ajuns și câți au dat click pe el (nu-mi zice însă cine a dat click). A, dacă Ion Popescu mi-a dat și like la ad, sau a comentat ceva, atunci îl pot vedea, dar doar atunci. Asta trebuie spus clar, Facebook nu vinde date în sensul direct al cuvântului, nu poți cumpăra de la Facebook un tabel cu oameni și informațiile lor, nu există serviciul acesta și nu a existat niciodată. Pe de altă parte însă, Facebook nici nu a protejat foarte bine datele utilizatorilor, și, prin metode indirecte, unii au ajuns să aibă acces direct la date despre milioane de utilizatori Facebook, și aici începe povestea Cambridge Analytica.

Ce a făcut Cambridge Analytica?

În 2014, Cambridge Analytica a făcut o aplicație de Facebook, thisisyourdigitallife, un test de personalitate care pe lângă întrebările pe care ți le punea, îți cerea voie să-ți ia datele, sub pretextul unui studiu academic. Din cele câteva sute de mii de oameni care au folosit-o, marea majoritate i-au dat voie să le ia datele. Știm cu toții cum e, cine citește textele de privacy și cine le ia în seamă? Dai că e ok și mergi mai departe. Datorită modului în care funcționa Facebook atunci, odată ce-i dădeai voie la o aplicație să-ți ia datele, avea automat voie să ia și datele publice ale prietenilor tăi. 

Așa se face că, deși doar câteva sute de mii de oameni au folosit aplicația thisisyourdigitallife, ea a adunat datele a 87 de milioane de utilizatori de Facebook. Pentru unii dintre ei datele erau suficient de detaliate pentru a le face pe baza lor un profil psihologic. Adică, când faci un ad pro Brexit de exemplu, dacă omul e anxios de felul lui, îl sperii cu scenarii negative despre ce se va întâmpla dacă nu iese UK din EU, că-i vor lua emigranții job-ul de exemplu. Dacă omul e încrezător și optimist ca personalitate, atunci schimbi tonul și vii cu un mesaj de genul UK poate și singură, suntem puternici și hotărâți și va fi bine. Treci adică dincolo de opțiunile standard pe care ți le oferă Facebook când faci un ad, și intri la următorul nivel, la personalitatea individului.

Cambridge Analytica a vândut servicii de strategie și marketing politic pe baza acestor date, printre altele, campaniei Brexit și campaniei Trump. Oamenii care au folosit aplicația thisisyourdigitallife, și prietenii lor, deși scriptic vorbind, dacă ar fi citit cu atenție zecile și sutele de pagini de politici de privacy ale Facebook și ce permit ele, atunci da, și-au dat acceptul pentru a le fi luate datele, practic vorbind, ei nu știau că datele lor sunt la Cambridge Analytica și nici la ce sunt folosite.

În 2015, în urma unei investigații jurnalistice, Facebook a aflat pentru prima dată (așa susține) de existența acestor date și i-a cerut Cambridge Analytica să le șteargă. Cambridge Analytica a răspuns că le-a șters, și asta a fost, Facebook nu a cerut să verifice în vreun fel că au fost șterse. Acum știm că datele nu au fost șterse și au continuat să fie folosite.

Pe scurt, politicile permisive de data privacy ale Facebook au permis Cambridge Analytica să adune relativ ușor o cantitate foarte mare de date personale, iar atunci când Facebook a fost înștiințată de acest lucru, nu a acționat decisiv pentru a se asigura că ele au fost șterse și nu vor mai fi folosite. Au făcut însă unele schimbări în politica de data privacy după acest moment, cum ar fi că nu a mai fost posibil ca o aplicație să adune și datele prietenilor, chiar dacă tu îi dai voie să ia datele tale.

Ce s-a întâmplat acum?

În contextul unor alegeri cu rezultate surprinzătoare, contra previziunilor sondajelor, și anume Brexit și Trump, în contextul fake news, în care se știe că zeci și sute de mii de postări cu fake news au avut reach-uri extrem de mari în campaniile electorale, în contextul în care unele dintre aceste fake news au fost răspândite și prin ad-uri țintite și cu ajutorul Cambridge Analytica, se pune întrebarea dacă rezultatele acestor alegeri nu au fost influențate decisiv de serviciile Cambridge Analytica, și, indirect, de lipsa de grijă a Facebook în a apăra mai viguros datele utilizatorilor. Un răspuns clar de dau sau nu, ar fi ieșit altfel dacă Cambridge Analytica nu ar fi fost, nu va putea fi dat niciodată, dar întrebarea rămâne și ceva impact clar a fost, chiar dacă nu știm exact cât. 

Altă întrebare e de ce acum, de ce e scandal acum? Povestea Cambridge Analytica e cunoscută în detaliu de cel puțin un an, au fost o serie de articole ample pe subiect după campania Trump. Probabil acum s-au adunat mai multe și a prins subiectul, atenția publică are și ea gradul ei de imprevizibil. Sunt mulți care întreabă de ce se miră lumea, unde e surpriza. Unii chiar acuză de ipocrizie: aceeași oameni care dimineață și-au pus, cu acces public, poza cu ce au mâncat la micul dejun, voluntar și nesiliți de nimeni, tot ei se plâng după amiază că datele lor e posibil să fi ajuns în mâini greșite. Eu nu aș numi-o chiar ipocrizie, dar aș zice că da, surpriza reală nu are unde să fie decât decât ești neinformat, și atunci vorbim de un anume fel de naivitate. Pe de altă parte, platforma asta are 2 miliarde de utilizatori. E realist să zicem că ei toți ar trebuie să fie utilizatori informați, proactivi, care să citească atent manuale înainte de a pune o poză cu pisica sau de a juca un joculeț pe Facebook, sau ar trebui ca politicile standard să fie destul de puternice încât să-i apere și pe neinformați de ce-i mai rău?

Ca observație personală, aș zice și că e dificil de acceptat cât de influențabili suntem, or, asta nu e ceva nou. De când sunt reclame fiecare dintre noi se crede mai imun la ele decât ceilalți din jur, precum în acele teste în care 80% dintre șoferi se cred printre cei mai buni 20% din șoferi. Diferența e că acum lucrurile au ajuns la o așa scară și la un așa grad de sofisticare, încât pot să sperie. Era ușor de râs de o reclamă la cola la televizor si șă zici că „nu mă păcălește asta pe mine”, dar când afli cât de complex, cât de bine și cât de eficient a lucrat Cambridge Analytica, începi să vezi lucrurile altfel. Confruntați cu realitatea a cât de ușor credem ceea ce vrem să credem, și înțelegând că asta a făcut Cambridge Analytica, și anume că a dezvoltat un motor de a le zice oamenilor ce vor să audă, pentru a-i face să decidă într-un anume fel, ne revoltăm sau, mai bine zis, ne speriem.

Ce urmează?

În State au loc audieri congresionale ale Facebook. Mark stă în fața unor comisii de senatori și răspunde la întrebări. Comisiile nu au nicio putere directă, ele nu pot zice unei firme ce să facă sau să nu facă, însă ele ar putea, teoretic, identifica lacune legislative și veni cu propuneri care, dacă vor fi votate în plen, vor deveni legi care vor reglementa felul în care Facebook trebuie să aibă grijă de datele oamenilor. Ținând cont însă că Zuckerberg a spus deja că va respecta GDPR la nivel mondial, nu numai în UE unde este obligatoriu, chestiunea cu reglementarea e cam încheiată: GDPR este un standard de protecție a datelor personale foarte strict, mult mai strict decât probabil cele mai severe posibilități care ar putea ieși din Congresul american. Din acest punct de vedere, scandalul deja a avut un efect concret, politicile Facebook de privacy și protecție ale datelor s-au întărit semnificativ în urma lui.

Ce-i rămâne lui Mark e să se distreze. Cui nu i-ar plăcea să aibă jumătate de Senat american adunat în jurul lui, venit acolo special pentru el, în centrul atenției? Atent să fie să nu zică vreo prostie, și audierile îl vor ajuta, îi va crește prestanța, se vor lămuri unele probleme, vor dispărea unele griji, vor crește acțiunile, va ieși câștigat.

Că e el mai roboțel și stă cam rigid și zâmbește cam fals, îl înțeleg perfect, e informatician, noi am învățat să zâmbim și din filme, așa suntem noi uneori. Estimarea mea personală e că Mark e un idealist și vrea să facă bine, așa cum înțelege el binele. Asta nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu el sau să folosim Facebook, însă ce zic eu că e că miza lui nu e doar una pragmatică, de business, de profit, asta nu are cum să mai fie interesant pentru el la nivelul la care deja e. Era o glumă la un moment dat, oare vrea Zuckerberg să candideze la președinție? Nu, de ce ar vrea o retrogradare, venea răspunsul.

Eu preconizez că acest scandal nu va duce la mare lucru, și, după ce comentăm copios subiectul, tot pe Facebook, după ce meme-urile cu asta vor expira, și după ce ne vom distra bine de cât de cyborg e Mark, lucrurile vor continua ca și cum mare lucru nu ar fi fost. Oricum, furtuna mare e într-o anume bulă, nu e generalizată. Nu zic că Facebook e de neclintit, nu, dar dacă e să ne uităm concret la acest scandal și să tragem linie, pe termen scurt Facebook va ieși probabil întărit, pentru că, de bine de rău, își va fi rezolvat și acoperit o slăbiciune, acea a protecției datelor, pe care o au de mult și pe care nu au adresat-o niciodată cum trebuie. Acum, forțați de împrejurări, au făcut-o.

Ce rămâne este cât de ușor suntem noi toți de păcălit atunci când ni se zice ce vrem să auzim, marea de fake news prin care navigăm, și tehnologiile care le vor face și mai credibile, le vor răspândi mai repede, le vor face și mai periculoase. Sub bombardamentul inevitabil care va continua asupra noastră, cu mesaje din ce în ce mai bine făcute și mai personalizate, mai capabile să ne convingă, pentru voturile și banii noștri, poate e și ceva bun în faptul că Facebook a trecut prin dușul ăsta rece acum, mai degrabă decât mai târziu, pentru că dacă e să facă cineva ceva care chiar să atingă problema, tot un Facebook sau un Google o vor face, mai mult decât Senatul american sau EU. Și sigur nu China, care face exact invers: adună date despre cetățenii ei ca să pedepsească pe oricine nu e „model”. Nu-ți place partidul luminat, nu primești credit să-ți iei casă. Și e bine și că Facebook e încă condusă de fondatorul ei, care are autoritatea concretă și morală de a lua decizii majore de business, pentru că dacă ar fi fost o corporație bătrână și anchilozată, atunci clar nu ar fi făcut nimic.

În final, aș zice să citiți cu atenție și să vă informați bine, dar după cum ne arată experiența, nu prea funcționează sfaturile astea.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Surpriza e in capul sfertodoctilor atehnici care nu inteleg faptul ca un computer conectat la net, indiferent de forma sau dimensiune, este vulnerabil sau ca daca vrei intimitate si securitate nu iti publici viata personala pe net.
    • Like 0
  • Citind articolul se pare ca acest scandal demonstreaza in primul rand incompatibilitatea in care ar fi Mark Zuckerberg daca ar vrea sa candideze la presedentia USA.
    Din articol nu este foarte clar cati oameni au reusit sa influenteze cei de la Cambridge Analytica. In principiu ei puteau sa-i targeteze direct si personal doar pe cei cateva sute de mii care au folosit aplicatia lor. Restul persoanelor de pe Facebook puteau fi targetate doar folosind acelasi sistem de reclame pe care il folosesc toti advertiserii.
    • Like 0
  • otheh check icon
    Eu nu am fb dar sunt convis ca pentru un selfie bine facut si cu multe like-uri, chiar cu certitudinea piratarii datelor personale, multi utilizatori se baga fara sa clipeasca. Si sunt convins ca daca maine fb o sa zica ca pentru a utiliza in continuare platforma lor de rahat tb sa porti zgarda, nu o sa iasa nicio revolutie, ci o sa fie coada la petshop.
    • Like 0
  • Cred ca acest scandal in complexitatea lui a inceput dintr-o frustrare in special politica dar si dintr-o nevoie disperata a anumitor utilizatori fantoma de a-l culpabiliza pe Mark, vorba romanului "capul lui Motoc vrem !". Cand o sa invatam sa facem diferenta ? Cambridge Analytica este o capusa expres agatata de platforma Facebook pentru a sustrage informatii delicate cu ajutorul hackerilor platiti cinstit de aceasta institutie Trumpista. Ar trebui sa stim macar ca nuanta, ca nu este bine sa ne referim la Facebook ca si principal vinovat, cand avem deja faptuitorul si principalul suspect in acest scandal, respectiv, firma caracatita. In ceea ce priveste utilizatorii platformelor de socializare, un control al internetului este la ordinea zilei avand in vedere situatiile cu care ne confruntam in prezent gen terorism sau acte extremiste sau bolnave, mereu au existat si vor exista aceste supravegheri. Romanul nu are nimic de ascuns in virtual, presupun, de aceea acest tam-tam mediatic nu are sens, dupa parerea mea, sau are, iar atunci se aplica proverbul "qui s`escuse s`accuse" mai pe scurt, "cine se scuza se acuza". Societatile au fost construite din antichitate pana in prezent pe reguli, fie sub forma legilor, fie sub forma conduitelor sau chiar a bunului simt sau a educatiei, ar fi pacat ca in numele asa zisei libertati totale, sa le incalcam declansand haosul !
    • Like 0
  • Ţin să semnalez o anumită naivitate a autorului acestui articol. Această naivitate ne caracterizează, de altfel, pe toţi, venind din străfundurile obscure ale formării personalităţii fiecăruia.
    Că o ştim sau nu, învăţăm, printre altele, prin intermediul şi al unui mimetism pre-înregistrat în anumite structuri primare de supravieţuire ale creierului. Facem, adica, cum fac si ceilalti. Aceste structuri nu pot fi accesibile voinţei personale. Natura a considerat că toată aria ce implicâ supravieţuirea individului să fie interzisă accesului arbitrarului decizional, necopt şi sclavul egocentric al celui ce se consideră, de o manieră plină de un ilogism pretentios, ca posesorul şi Stapânul absolut al acestor bogăţii naturale.
    Aceasta stare specifică numită mimetism nu se pierde niciodata definitv... Ea doar se sclerozează cu timpul, rigidificându-se de o manieră ce scoate la iveală cam tot ce am vrea să ascundem, sau, dacă suntem mai evoluaţi, psihologic şi moral vorbind, tot ceea ce am vrea să continuăm să transformăm în noi, până la bareme care să ne asigure o anumita linişte sufletească.

    Revenind la subiect, ma veţi întreba unde este deci naivitatea autorului?
    Va voi răspunde, începând cu faptul că, autorul declară cu sinceritate că a cumpărat publicitate (reclame) pe "feisbuc". Deci, de o manieră dovedită a profitat de un sistem care i-a oferit pe tavă acei indivizi -"ţintă" (targhet, cum zic fudulii romgleziţi, naivitate, etc). Pe de altă parte, dacă am inţeles eu bine, acelasi sistem este incriminat ca nefast.

    Tot autorul susţine că, după părerea dumnealui, "Mark (Zuckerberg) e un idealist și vrea să facă bine, așa cum înțelege el binele" şi că "miza lui nu e doar una pragmatică, de business, de profit, asta nu are cum să mai fie interesant pentru el la nivelul la care deja e…"
    Să fim serioşi, idealismul, la acest nivel atinge mai mult noţiunea de cupiditate arivistă decât cea a unui altruism dezinteresat. Cine s-a oprit la câştigul pe care îl avea la un moment dat ? Lumea afacerilor, la acest nivel, nu este pentru naivi, idealişti sau pentru sfinţi samariteni. Când ai ajuns la 2 miliarde, înseamna că ştii totusi cum s-au făcut…

    Mai zice autorul că " Ținând cont însă că Zuckerberg a spus deja că va respecta GDPR la nivel mondial, nu numai în UE unde este obligatoriu, chestiunea cu reglementarea e cam încheiată". A spune şi a se ţine de cuvânt sunt două lucruri diferite. Există deja precedente la feisbuc demonstrând fie o permisivitate indolentă, lucru de care mă îndoiesc, fie un interes financiar ce depăşeşte orice legislaţie. Nu că nu va încerca să mai schimbe pe ici pe colo, dar a abandona toate datele pe care le-a înregistrat de o manieră la limita legalului ar însemna falimentul, afacerea feisbuc având la bază tocmai reţetele publicitare obţinute din exploatarea ilicită a intimităţii fiecărui utilizator. Google este în exact aceeiaşi situaţie.

    Legat tot de paragraful anterior ar putea proveni si răspunsul la întrebarea autorului : " de ce e scandal acum?". Păi scandalul vine de la faptul că cei au profitat sau continuă să profite de acest sistem au realizat primejdia care o reprezenta PENTRU EI-INSUSI utilizarea reţelei sociale, ca sunt sau nu utilizatori. Prin extrapolare, aceste firme gigant ca Facebook sau Google, pentru a nu le numi decât pe ele, reprezintă un monopol primejdios prin faptul că fiind americane, organele de colectare de informatii sensibile pot sa oblige LEGAL orice firma americana sa colaboreze cu statul (adica cu CIA, cu NSA & Co). Mai apoi pentru că, în ciuda naivităţii utilizatorilor, şi aici îi dau dreptate jurnalistului, afirmaţia "pai, io n-am nimic de ascuns !" conţine toată prostia servilă a majorităţii utilizatorilor care, nu numai că nu înţeleg toate interesele care sunt în acest joc, libertatea fiind unul din cele mai importante, dar nu dovedesc nici cel mai mic progres în vreo evoluţie către maturitatea de care toata lumea este convinsă că o deţine, sclavi ai angoaselor existenţiale şi azilaţi în turnurile de fildeş ale unor egolatrii patologice.
    Nota-bene : a incrimina "americanii" nu înseamna ca celelalte state sunt îngeri pazitori ai libertatilor personale... Situatia fiind aceasi, prudenta si lupta activa individuala ar trebui sa fie la fel de bine organizate, ceea ce nu este cazul, din pacate.

    Morala ???? : Până una-alta, când cunoaştem legile americane, Zuckerberg, nu se amuză de loc, ba chiar este într-o postură delicată. Dar Bursa, care este a-tot-ştiutoare a reactionat şi acţiunile lui Marck tocmai au crescut.

    Concluzia ?
    Niciuna!
    Feisbuc va fi acelaşi căpcăun ce profită de slăbiciunile omului de rând, utilizatorii vor continua să-si facă selfie debile pe care să le trimită altor închinători la Debilitatea Mamă, noi cu toţii vom fi ţinta "statului" lacom de lumi interzise, s.a.m.d….
    Educaţia nici măcar nu mai poate fi stavilă slăbiciunii psihicului debusolat.
    Trăim într-o lume din ce în ce mai bolnavă, aşteptând un dezastru care să ne aducă la un alt punct zero, de la care să începem un alt proces de debilizare în masă.
    Până atunci… aştept ultima dvs. fotografie cu imaginea degetului mic de la picioru' drept. Apoi, de la stângu'.
    O zi bună !
    • Like 2
    • @ contributor
      GabiC check icon
      Foarte de acord;
      Plus, as mai adauga urmatoarele ( escrise de autor, poate din nestiinta, poate din "lipsa de mandat" :-)
      - Lui Zuckerberg i s-a "aratat pisica" acum pentru ca la alegeri n-a "iesit cine trebuia"; Sunt la curent ce se petrece, in linii mari, in politica americana, si cred cu tarie ca Democratii au fost tare deranjati ca planurile lor au fost contracarate de un businessman mai siret decat ei; Ca atare, s-ar parea ca or sa aibe de pierdut in continuare ( eu cred ca Dems-ii vor mai perde inca 2 mandate- nu inca unul) si ca noua politica la lui Trump le strica rau ploile ( mai ales in zona Arabia- Africa de nord); Familia Clinton- o veche si foooarte profitabila famiglie a democratilor au de raspuns la nenumarate intrebari referitoare la devalizari financiare ingropate, pana acum, de regimurile pro-democrati ( vezi Obama);
      - Curios cum de abia acum ies la iveala anumite organizatii care se ocupa de "coafarea" alegerilor; Cum naiba de s-a uitat de Watergate, ( ah, da...parca ere un democrat in culpa), sau de manipularile pro-Obama de la candidatura la primul mandat>
      Sau alea nu se pun?!
      Facebook, pe de alta parte, face ce trebuia sa faca: profita de cei cu mai putin intelect decat ei- si face profit de pe urma lor; Ceea ce este principiul de baza al legilor occidentale: sa profiti de pe urma celorlalti in interiorul unor legi impuse;
      E legal sa vinzi reclama? Da? Au semnat cei care au participat ca" sunt de acord"? Da?! Atunci unde e problema?
      Daca s-ar fi ales granny Clinton, ar mai fi fost scandalul?
      Good to be known!
      • Like 0
    • @
      GabiC check icon
      Just. Numai ca am observat, in timpul campaniei urmatoarele aspecte:
      O serie intreaga de repubicani NU l-au sustinut pe Trump (pare-se ca au avut alta agenda).
      Republicanii i-au arata pisica penteu a nu ajunge si ei in aceeasi oala cu democratii, poate, la urmatoarele alegeri.
      Asa vad eu lucrurile.
      Pana una-alta, desi nu-mi dau seama ce agenda parcurge Trump- vad ca lucrurile se misca repejor in US. Si, pare-se, si in Orient...
      Interesant iar e ca provocarile rusilor n-au trecut neobservate si vad ca reactiile aproape spontane ale lui Trump (tipul de bataus din curtea scolii care, daca iti spune ca iti sparge dintii- o si face) i-a bagat pe rusi in ceață.
      La fel ca si pe Nord Coreea!
      Revenind- Facebook are acum un cartonas galben (adica "noua nu vrei sa ne faci ce le-ai facut democratilor, că schimbăm foaia).
      N-am avut vreodata pagina de FB, insa...nu circula cumva o vorbă "daca nu esti pe fb-nu existi"?
      Iete ca acum exista cateva.miliarde! Ha, ha, ha!
      • Like 0
  • Nu stiu daca Mark se distreaza stand in fata senatorilor pentru ca, in afara de aspectul protectiei datelor se mai pune si problema cenzurii pe FB. Asta duce la o intrebare importanta pentru Mark: este FB doar o platforma de comunicare sau un publisher? Pentru ca daca este un publisher, asta va duce la un mod diferit de a trata compania din punct de vedere legal. De exemplu orice poza cu copyright postata aiurea de un utilizator care nu detine drepturile de copyright va putea duce la procese impotriva FB. Se pare ca in ultimii ani FB nu a ramas neutra din punct de vedere politic si asta s-ar putea sa-i coste.
    • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      El zice clar că este o platformă de comunicare. Ideea că ar fi publisher îi este mai degrabă împinsă din afară, de alții care-i cer să-și asume responsabilități de publisher, adică să aibă grijă și la conținut. Atât cât timp e platformă de comunicare, conținutul nu e problema lui, adică nu trebuie el să se asigure că e adevărat, sau corect, conținutul e problema oamenilor. Da, el trebuie să ofere niște mecanisme de raportare a problemlor, de rezolvare a lor într-un mod rezonabil etc, dar atât. Părerea mea personală este că Facebook este o platform de comunicare, nu un publisher. Cât despre înclinația politică, eu nu aș zice să chiar că nu a fost neutru politic, cred că au încercat să fie neutri, dar uneori unele tabele politice au speculat mai bine potențialul Facebook decât altele.
      • Like 0
    • @ Andrei Postolache
      Normal ca declara ca e platforma de comunicare, lui ii este mai avantajos sa fie considerata asa. Pe de alta parte tot el spune ca e de datoria lor (celor de la FB) sa se asigure ca tehnologia le este folosita in scopuri bune, sa elimine paginile/postarile cu continut violent sau legate de terorism (lucru de bun simt pana la urma) si sa elimine "hate speech". Ei, si aici lucrurile incep sa devina neclare. Cum se defineste "hate speech"? Cand a fost intrebat de asta Mark nu a reusit sa dea un raspuns clar. Cenzura insa exista, si el a mai declarat in trecut ca va incerca sa combata si "fake news". Cum exact nu-mi e foarte clar.

      Corect ar fi cum spuneti dvs., ca FB sa ramana o platforma de comunicare si ca utilizatorii sa decida pentru ei ce este adevarat, corect, etc., nu sa cenzureze cei de la FB. Unele din actiunile lor insa, fie ca au fost executate din cauza presiunilor externe, fie ca au venit din interior, s-ar putea sa-i duca la statutul de publisher.
      • Like 0
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    O scurta observatie:

    1. Desi Facebook stoarce toate datele personale ale utilizatorilor, e greu sa legi o conversatie ca pe mirc sau hi5 in zilele noastre pe Facebook, gen asl...

    2. Cand le spuneam profesorilor de la comunicare de o platforma gen Facebook in 2000 ca fiind trandul in comunicare ma scoteau la tigara afara pentru deranj.

    3. Acest scandal pregateste restrictia comunicarii pe net. Se alege praful si de distractia asta pentru ca a desteptat opinia publica

    Log Out

    • Like 0
    • @ Dan Dan
      Dacă vrei să afli care-i viitorul, întrebă-ți profesorii și șterge de pe lista de posibilități ce au zis ei :)

      Eu unul nu cred că, în democrații, se va restricționa comunicarea pe net. Asta dacă reușim să le păstrăm democrații.
      • Like 0
    • @ Dan Dan
      Nu-i vorba numai de de feisbuc...
      Pentru oamenii "obisnuiti" un dialog este un monolog în doi (sau câti or încapea sa-si strige, în acelasi timp, amocul !)
      • Like 0
    • @ contributor
      Dan Dan Dan Dan check icon
      Monolog in 2, nu e monolog.
      • Like 1
    • @ Dan Dan
      Mai scormoniti ! În cele din urma veti intelege...
      • Like 0
    • @ Dan Dan
      :))))))))))) Mono-log tip Bi-log.
      • Like 0


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult