Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ce se întâmplă când localnicii din Constanța decid că nu mai pot suporta mizeria „uitată” pe plajă de anumiți turiști

Curățenie pe plajă

Înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus, localnicii din Barcelona, dar și din alte mari orașe europene, organizau referendumuri nemulțumiți de “hoardele” de turiști. Printre motivele invocate se regăseau poluarea, zgomotul, munții de gunoaie lăsați în urmă de turiști, prețurile ridicate ale chiriilor și lipsa locurilor de parcare. La malul mării, în Constanța, nu se pune în discuție un astfel de referendum, dar asta nu înseamnă că localnicii, mai ales cei care locuiesc aproape de malul mării, mai pot îndura mult nesimțirea unor turiști sau lipsa de educație a unor constănțeni.

Pandemia de coronavirus a adus pe plajă și un nou tip de deșeu: masca medicală

Mare Nostrum este ONG-ul care, anual, inventariază cantitatea de deșeuri lăsată în urmă de turiști. Iată ce spunea raportul lor : “ 2019 este anul cu cele mai multe gunoaie lăsate pe nisip de turiști și de firmele care au afaceri pe plajă. ”Voluntarii au găsit cu 30 la sută mai multe mucuri de țigară și ambalaje, față de 2018, iar deșeurile sunt luate de valuri și se pot întoarce în farfuriile noastre. Cercetătorii au descoperit particule de plastic în carnea peștilor și a midiilor din Marea Neagră. În 2020, voluntarii au găsit aruncate pe plaje mii de măști medicale folosite de turiști și localnici.

Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene, după partea de vest a Mediteranei, Marea Neagră conţine cea mai mare densitate de gunoaie produse de om şi ajunse în mediul marin din Uniunea Europeană. 90 la sută din resturi sunt din plastic.

Trei localnici s-au hotărât să acționeze

Irina Rusu, 37 de ani, manager al unei firme de shipping, Andrei Niculae, 43 de ani, fost militar, actual IT manager și Bogdan Rusu, 39 de ani, comandant de navă, sunt inițiatorii unei campanii de conștientizare asupra deșeurilor lăsate în urmă de turiști și localnici. Totul a pornit ca o inițiativă a celor care locuiesc în cartierul Faleză Nord, situat pe malul mării.  

Sătui de deșeurile pe care le găsesc pe plajă, cei trei și-au dat seama că fără a se implica nu vor ajunge nicăieri. Au început să facă acțiuni de strângere a deșeurilor de pe plajă, iar în câteva zile vor amplasa mai multe panouri informative cu mesaje destul de dure, dar care ar trebui să-și atingă ținta.

“Noi vedem, zi de zi, din ce în ce mai mult gunoi aruncat la întâmplare și autoritățiile cu competențe în această speță nu par să aibă vederea la fel de bună”

Am stat de “vorbă” virtual cu cei trei inițiatori ai campaniei (le promit că ne vom și vedea la ochi la următoarea acțiune de ecologizare) pentru a afla ce i-a împins să acționeze.

Sunt atâtea autorități pe care legea le obligă să curețe plajele, dar totuși voi ați declanșat această campanie. De ce ?

Pentru că ceea ce este pe hârtie și ceea ce se întâmplă în realitate este complet diferit. Autoritățile sunt ocupate cu cu totul altceva și niciodată nu coboară la nivelul “solului”, să vadă realitatea din teren. Noi vedem, zi de zi, din ce în ce mai mult gunoi aruncat la întâmplare și autoritățile cu competențe în această speță nu par să aibă vederea la fel de bună. Ca atare, am decis să luăm problema în mâinile noastre și să facem cât de mult putem de la nivelul nostru.

Care este scopul campaniei și când va debuta ?

Scopul este să atragem atenția celor ce frecventează plajele (turiști de o zi sau locuitori ai cartierului) că acestea nu sunt un loc unde vii și te distrezi și poți face orice vrei și să crezi că nu ai nici o responsabilitate. Trebuie să înțelegem că avem obligația să lăsăm curat în urma noastră atât pentru ceilalți, cât și pentru noi înșine. Nu este neapărat o campanie în sine cât o încercare de responsabilizare și o dorință de a le arăta și celorlalți că se poate face ceva în acest sens. Lumea este, în general, sceptică și nu puține sunt comentariile în social media de genul “faceți degeaba, mâine va fi aceeași mizerie”. Nu, nu este adevărat! Și a doua “campanie” de ecologizare din acest an ne-a demonstrat acest lucru. Gunoaie cu mult mai puține, majoritatea aduse de vânt de la ghenele de gunoi rămas neridicat. Și aici e vina exclusiv a autorităților care au “plantat” containerele de gunoi pe faleză, unde vântul face ravagii.

Credeți că panourile de informare își vor atinge scopul ?

Noi ne dorim să își atingă scopul, dar știm că există riscul să fie ignorate de mulți. Totuși, dacă măcar o parte reacționează pozitiv, noi suntem multumiți. Schimbările mari se pot face și cu pași mici. S-a încercat redactarea unor mesaje subtile care să rămână în memoria “cititorului”. Dacă am și reușit, rămâne de văzut!

Ce simte un localnic atunci când descoperă deșeuri aruncate pe plaja ?

Cred că primul sentiment este de dezamăgire. Următorul de furie și dezgust. Dar, nu renunțăm! Avem speranța că ceea ce e facut de mâna omului se poate corecta. Și speranța că, în timp, din ce în ce mai multă lume ni se va alătura.

Cum l-ai descrie pe un localnic/turist care nu își duce gunoiul până la pubelă sau în punga până acasă ?

Cred că primul lucru la care mă gândesc este că omul acela e lipsit de acei 7 ani de acasă și cuvântul cheie este “nesimțit”, ca să fiu indulgent. Contează foarte mult cum ne educăm generațiile viitoare pentru a evita aceste probleme. Și o idee care ni se pare ușor de aplicat ar fi ca, în cadrul Școlii Altfel, profesorii să își scoată clasele la o incursiune în aer liber pe plajă, la igienizat zona, astfel responsabilizându-i de mici. Pentru cine ține minte clasele primare de dinaintea anului 1989, atunci se făcea curățenie în școală, se făceau insectare/ierbare, se aduna maculatură etc. Toate acestea însemnau educație! Au dispărut între timp.

Nu doar plajele trebuie să rămână curate, ci întreg mediul înconjurător! Noi am ajuns la plajă pentru că este cel mai aproape de noi și ne doare să vedem atâta lipsa de grijă pentru natură.. Marea plină de gunoaie, nisipul amestecat cu cioburi, mucuri de țigară și așa mai departe..

Trebuie să luăm măsuri acum!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • cox check icon
    Rezolvarea este simplă. Amenzi! Cât mai multe și mai mari. Să simtă ghiolbanul și să se gândească de două ori înainte de a arunca chiștocul, ambalajul sau masca pe oriunde
    Iar poliția locală sa raporteze lunar numărul și cuantumul amenzilor.
    • Like 1
  • Educatie, inclusiv in scoala, initiative civice, institutii implicate si amenzi drastice!
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult