Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce spune în realitate Alexandr Stoianoglo când face declarații în limba rusă

Alexandr Stoianoglo la vot

Foto: Profimedia Images

Limba română este limba de stat a Republicii Moldova.

Să susții un discurs în limba rusă în ziua alegerilor și imediat ce ai ieșit din secția de votare e tupeu, e nesimțire, și de ce să nu spun, un mesaj clar pentru popor, în ce direcție va merge țara dacă iese Stoianoglu președinte.

Să vrei să fii președintele unei țări și să nu îi respecți limba de stat, să nu îi vorbești poporului în limba lui e halucinant și de neînțeles. Dacă aș fi moldovean, nu aș vota niciodată un președinte care îmi vorbește în altă limbă. Niciodată!

Maia Sandu a vorbit în limba română. Mesajul ei a fost clar. Direcția ei este spre comunitatea europeană și spre România. E drumul firesc și natural.

În ziua alegerilor a vorbit fiecare dintre cei doi candidați în limba pe care o poartă în inimă. Unul în rusă și alta în română. Alegătorii și ei vor alege între rusă și română. E atât de simplu. Numai dacă nu vrei, nu înțelegi!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Republica Moldova nu a ajuns încă o dictatură fascistă ca Ucraina lui zelenski, unde minoritățile sunt persecutate și discriminate.

    Astfel, potrivit art. 13 alin. 2 din Constituția Republicii Moldova, "Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării".

    Limba română este limba oficială pe întreg teritoriul Republicii Moldova, însă există și limbile rusă, găgăuză și ucraineană, care au statut de limbi oficiale regionale.

    Limba rusă este limbă oficială în regiunile autonome Găgăuzia, de unde este Stoianoglu, și Transnistria.

    Prin urmare, Stoianoglu nu a făcut nimic rău și/sau greșit, ci și-a exercitat dreptul constituțional de a vorbi limba rusă, adresându-se votanților din Găgăuzia și Transnistria în limba oficială, dar și atâtir moldoveni care vorbesc și înțeleg limba rusă.

    Și în România avem o situație oarecum similară: candidații UDMR se adresează electoratului lor preponderent în limba maghiară, ceea ce este un lucru absolut firesc. Dar na, de la "scornicescu" încoace, mulți români au fost crescuți să urască maghiarii și să îi deranjeze limba maghiară. Asta e nefiresc!
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Du-te fa ceva pe stoc tocmai la Vladivostock, troll putinist
      • Like 0
  • Am , citit si citesc mereu articolele Doamnei L. Aldea si voi povesti si eu o intamplare ,Eram in excursie in fostul RDG , care era sub ,,umbrela rusilor ,Lumea de pe acolo era asa suspicioasa cu strainii. Am intrat intr-un magazin ,si nu stiam asa bine L Germana ,dar stiam ,putina rusa ! Imediat ,am fost servit ,
    --- Dupa ca am iesit afara , am ajuns la concluzia ca ei erau ,,stapaniti pur si simplu de rusi ! Asa cred ca si despre ,unii cetateni moldoveni ! Inca simt teroarea si ,,umbra lor ,,
    • Like 0


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult