Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce te faci când la biroul tău de corporatiști vorbești prost engleza

speaking - Foto: Fabio Camandona / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Fabio Camandona/ Alamy/ Profimedia

Toată lumea știe că e bine să fii creativ, iar corporatiștii au mare nevoie de asta. Dar ceea ce omitem să spunem despre creativitate este că ea înseamnă joacă. Explorare. Căutare. Libertate. Iar din păcate, noi, adulții am cam uitat să ne jucăm. Nu putem fi creativi dacă nu suntem liberi în gândire. Și tocmai asta am pierdut noi, românii, în încercarea perpetuă de a imita forme venite din afară. Pentru a întoarce foaia e musai să ne reamintim cum să ne jucăm.

Business-ul de astăzi, globalizat și axat pe creativitate

În preajma zilei de 1 iunie ne gândim cu toții la copilărie. Specialiștii ne îndeamnă să nu renunțăm, ca adulți, la creativitate. Îmbunătățirea creativității este un element atât de necesar în business-ul de astăzi, care este tot mai axat pe comunicare internațională. Creativitatea este cea care ne apropie de oameni și de oportunități și poate fi un bun aliat și atunci când vine vorba de comunicarea globală.

Printre primele lucruri pe care le face omul în viață este... joaca. Prin joc, micuțul explorează lumea. Joaca nu este doar relaxare, ci și evoluție, dezvoltare personală. Joaca, pe care adulții o ignoră, din păcate prea des, mai ales în domeniile de activitate mai stricte precum finanțe și contabilitate, trebuie readusă în prim-plan. Ca adulți, uităm adesea să căutăm pe cont propriu, să experimentăm, să fim originali. De aceea, este esențial să ne redescoperim pofta de explorare, de joacă, de căutare pentru că asta duce realmente la creativitate.

În orice business, indiferent de profilul activității, este vital să gândim creativ pentru a ne diferenția de celalalte oferte de pe piață și mai ales pentru a le oferi clienților noștri experiențe inedite care să-i facă să revină la noi. Pandemia de Covid ne-a obligat pe mulți dintre noi să ne reinventăm profesional și amploarea digitalizării a făcut ca orice companie de succes, de la micro-întreprinderi la marile corporații, să se lupte în mesaje creative cu o concurență tot mai vastă și dinamică. Online-ul face ca până și micile afaceri de familie să devină „internaționale”.

În noua realitate economică de după pandemie, o bună utilizare a limbii engleze în context de business a devenit efectiv un lucru esențial pentru aproape orice afacere din România. Până și un ștergar brodat de bunica ar putea să fie vândut pe net unui client din Anglia... În mediul corporatist, utilizarea eficace a limbii engleze la job a devenit deja un criteriu de promovare sau de angajare.

Ce ne facem însă atunci când engleza noastră nu este chiar atât de bună? Ajungem să ne „vindem” mai ieftin sau să ne creăm un complex de inferioritate în discuțiile cu vorbitori nativi de engleză sau cu „europenii vestici”, mai ales cu nord-europenii care dovedesc o bună cunoaștere și utilizare a „limbii lui Shakespeare”. 

Comunicarea în engleză este pentru mulți români un soi de „joc de poker”, „jocul celor mari”, o adevărată provocare la job. În ceea ce privește comunicarea în engleză, în mediul profesional e necesar să existe o balanță între încrederea de sine, dezinvoltură, dar și eficiență. De aceea, o anumită parte din metoda de training pe care am dezvoltat-o este axată pe joacă. Este o joacă pentru adulți.

Tehnicile „jocului” inspirate din arta teatrală, adaptate nevoilor de business, pot să fie un remediu, inovator, pentru temerile românilor la job față de colegii sau clienții străini. Joaca ne poate reînvăța să ne îmbrățișăm identitatea românească și în același timp să ne găsim locul în lume. Este esențial să știm cine suntem în raport cu străinii cu care trebuie să comunicăm la job și, la fel de esențial, să dobândim încredere în noi înșine și în abilitățile noastre profesionale. Să ne ridicăm, în primul rând, la nivelul propriilor așteptări, dar într-un mod original, autentic.

Comunicarea nu înseamnă doar cuvinte, este foarte important să știm să zâmbim, să vorbim cu energie, să transmitem încredere, să ne facem plăcuți. Spre exemplu, în cadrul seriei de exerciții numită „chasing mistakes", încurajez oamenii să vorbească liber în engleză folosind intenționat greșeli, adoptând un accent puternic exagerat est-european și, uneori, cu diferite alte accente. Această abordare este percepută ca fiind amuzantă și relaxantă, iar cursantul nu simte niciun fel de presiune sau suprasolicitare. Primul pas este acceptarea că engleza lui nu va fi perfectă și nici nu trebuie să fie. Practic, cursantul își dezvăluie fricile pe care le are și le conștientizează acum pentru prima dată.

Există mult potențial la noi în România, cred că e timpul să ne acceptăm așa cum suntem, să renunțăm la mentalitatea că nu suntem la fel de buni ca alții și să începem să ne ridicăm la adevăratul nostru nivel. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult