Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Chef Adi Hădean, despre litoralul autohton: „Mizeria pe care o găsești aici e produsul nostru, al românilor. Nu vin suedezele să facă treaba mare-n apă pe lângă mal la Mamaia”

Adi Hadean

Chef Adrian Hădean, aflat în al doilea an de activitate la malul Mării Negre, a descris în termeni critici, într-o postare pe Facebook, situația de pe litoralul românesc. Hădean vorbește, între altele, despre mizeria pe care o fac turiștii români, despre prețurile piperate determinate de chiriile mari și de sezonul scurt, dar și despre „ghiolbani” care se iau de chelnerițele de 19 ani „ca să le arate nevestelor cât sunt de bărbați”.

„A2 e o autostradă, dar pentru mulți e doar un alt loc în care trebuie să arăți cât ești de cretin.

Litoralul românesc e o construcție multistrat, la fel de alandala ca tot restul României. Ne place tarabageala. Aia e.

Mizeria pe care o găsești aici e produsul nostru, al românilor, fie că ne place, fie că nu. Nu vin suedezele să facă treaba mare-n apă pe lângă mal la Mamaia, tot pe kktul godpodarului român trebuie să ne bazăm.

Produsele și serviciile oferite pe litoral sunt exact cele acceptate de oaspeți. De multe ori sunt chiar impuse de aceștia.

Citiți și:

Proprietarii de afaceri sunt rareori proprietarii spațiilor în care operează afacerile. Chiriile enorme+sezonul scurt determină în primul rând prețurile mari.

52 de zile/an poți munci pe bani, pe litoral. Dacă scoți de aici zilele de duminică, luni și marți, în care gradul de ocupare scade masiv, îți mai rămân vreo 30 în care trebuie să produci salarii, chirie pentru un an întreg (mai sunt locații de închiriat pe o vară, da’ ca să aveți o idee, pentru o terasă cu 80 de locuri și 20mp de bucătărie, prețul de anul trecut, în plină pandemie și cu șanse mici de a munci mai mult de 2 zilei în săptămână era de 35.000 euro/sezon, adică 673 de euro/zi, adică 9 euro/loc/zi, lucru care înseamnă că fiecare scaun trebuie să producă aproximativ 30 de euro zilnic dacă vrei să poți plăti chiria, salariul mediu pe economie, marfa, taxele și, eventual, să obții și profit pentru firma cu care operezi provatizarea).

O farfurie cu un morman de calamari congelați, fripți și blindați cu maioneză se vinde bine la 80 de lei. Un meniu de degustare din 8-9 feluri e considerat scump la 150 de lei.

O singură gheretă poate să vândă 9000 de covrigi într-o zi.

E mai bine să aduc legume cu duba, din Obor, o dată-n săptămână, decât să bat zilnic și silnic piețele din Constanța sperând să găsesc roșii românești și vinete culese la vreme.

Mai sunt încă mulți oameni care vor să vină la restaurant cu vinul lor de acasă și nu înțeleg conceptul de “taxă de dop”.

De prea multe ori, o masă cu 4 persoane generează 800-1000 de grame de mâncare risipită la micul dejun, pentru că încă mai trebuie să punem pe aceeași farfurie pepene, salată de vinete, 3 brioșe, un iaurt, 2 linguri de granola, o banană, miere, unt, salam, un ou ochi și o omletă.

Metro e cea mai populară sursă de pește proaspăt, ceea ce-i lejer regretabil, având în vedere Marea Neagră. Știi ce zic.

Bulgaria vinde masiv scoici și pește pe litoralul românesc. Dacă admitem că “ești ceea ce mănânci”, românul e un om bulgăresc, măcar o vreme după vacanța la Eforie.

Un ospătar cu experiență (nu neapărat bun, da’ cu experiență) nu întreabă la angajare cât e salariul, ci care a fost ciubucul mediu anul trecut.

De multe ori, stafful crede că frigiderele restaurantului, cu tot ce e în ele, sunt un bun comun (cu excepția momentelor în care trebuie să faci curat în ele, atunci sunt doar bunul responsabilului cu curățenia).

Sunt și bucătari care n-au o problemă să o frece-n telefon 8 ore/zi în timpul programului, 4 zile pe săptămână, dar scot codul muncii din buzunarul șorțului dacă trebuie să muncească real 9-10 ore vineri și sâmbătă.

Mulți necalificați vin să se angajeze sezonier și cred că bucătăria e o oră jumate miercuri seara, ca la televizor. Ei pleacă primii.

Omul care spală vasele e cea mai mare comoară a unui restaurant. Pe bune.

Încă mai sunt ghiolbani care se iau tare de chelnerițe de 19 ani ca să le arate nevestelor cât sunt de bărbați.

De multe ori, românul e omul care întârzie 40 de minute la o rezervare, dar se supără când așteaptă 15 minute să-i vină antreurile.

Tot ăia cu gura mai mare au câștig de cauză și pe litoral, indiferent de ce intră-n ea”, scrie Adi Hădean. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eternul si tristul "portret" al litoralului romanesc si al "turistilor" sai. "Tot ce-i romanesc nu piere" firar al dracului!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult