Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cine ridică piatra? Școala te vrea hoț de mic

Student în sala de curs

Foto Guliver Getty Images

Rezultatele testelor PISA din care a reieșit că 44% dintre elevi sunt analfabeți funcțional a lovit România de parcă nimeni nu s-ar fi așteptat la un asemenea verdict.

Pe rețelele de socializare se arată cu degetul, se propun situații de urgență planetară, se învinuiesc elevi, profesori, părinți. Se propun strategii, schimbări (iarăși) de legislație pentru educație.

Puși în fața oglinzii, ne prefacem că suntem orbi și că nu vedem cele mai mari două probleme ale învățământului românesc. Acestea depășesc miile de schimbări legislative, zecile de reforme, numărul de miniștri care au stat pe scaun câte un an fiecare și subfinanțarea.

Desigur, cauzele degradării sunt cu mult mai multe, veți spune. Se pot adăuga alte zeci de motive care au dus la rata de analfabetism de 44%.

Puțină lume vorbește despre faptul că testele PISA ne-au pus în fața oglinzii. Și mai puțini au curajul să se uite în ea, să vadă ce se reflectă acolo.

E chipul hâd al imposturii academice la toate nivelurile și al fraudei naționale aproape generalizate, în care exemplele bune sunt excepții. În spate fraudei se vede fața schimonosită a politicului care a intrat în toate structurile, până la directorii de grădinițe de la țară.

Școala românească e un univers în care se mint toți actorii. Profesorii se păcălesc pe ei înșiși că-i învață pe copii, dar îi obligă să memoreze comentarii plagiate. Elevii se bucură de note furate, copiind pe sub mese și alergând după note mari obținute prin orice metodă. Părinții se achită de rolul lor plătind fondul clasei și meditațiile - de multe ori chiar cu profesorii de la clasă (în fapt, o formă de taxă de protecție modernă). Iar statul se minte și ne minte că școala este gratuită, dar părinții cumpără de toate, de la caiete, la paza în școli. 

Studenții petrec mai mult timp căutând cele mai eficiente metode de a frauda examenele: copiuțe care se rulează în pix, cască minusculă sau invizibilă prin care să audă ce li se dictează din afara sălii, investigații despre punctele slabe ale profesorilor, încât să lovească la fix cu cadourile, cărți pe care sunt obligați să le cumpere și să le pună la vedere pe masă, să vadă domnul profesor că au contribuit la veniturile sale de la editură. E plin netul de lucrări fraudate vândute vrac și la bucată, care sunt împachetate și refolosite. Căci lucrările academice de absolvire a facultății, masteratului sau doctoratului au devenit cel mai reciclat produs. 

Învățământul românesc este un traseu de schi slalom, care te învață cum să copiezi, cum să fraudezi, cum să treci ca gâsca prin apă. E școala care te învață despre școala vieții: cum să minți, cum să ieși din situații proaste, cum să iei notă fără să meriți, în final despre cum să furi zâmbind, crezând că ți se cuvine.

Rezultatele politicii distructive de încurajare a fraudei la nivel național?!

Miniștri plagiatori dovediți, premieri analfabeți (nu doar funcțional), agramați, inculți care umplu televizoarele nu din postura de actori într-un reality show prost, ci din aceea de europarlamentari sau membri ai guvernului. Chiar și la Educație ajung șefi cu grave carențe de exprimare și sincope în traseul logic al unei ziceri din gură, cum e vestitul domn Genunche Pop.

Impostura academică a ajuns atât de departe, încât sunt universități și academii care practică- sub înaltul patronaj al serviciilor secrete și diverselor structuri- plagiatul în masă, așa cum a demonstrat de nenumărate ori în investigațiile sale Emilia Șercan. S-a ajuns la banalizarea fraudei în parcursul școlar, cu mici și notabile excepții: ce, tu nu ai copiat niciodată?

Doamna ministru a învățământului propunea marți, după rezultatele PISA, reintroducerea orei de lectură în școli. Sună poate exotic, însă e posibil să fie necesar.

Dar oare nu ar fi mai bine să se introducă încă de la grădiniță cursuri de etică, în care să li se explice copiilor că a frauda la școală este egal cu a fura? De acolo, sistemul ar suferi niște schimbări structurale. Pentru că odată eliminată frauda din sălile de clasă profesorii, elevii, părinții, statul- toți s-ar reforma. Rezultatele s-ar vedea și în politic, pentru că o generație care nu ar tolera furtul la școală nu ar tolera nici analfabeți care să o conducă.

În anii de după 1990, s-au perindat la Ministerul Educației peste 25 de miniștri, fiecare cu reforma sa și schimbările bulversante aduse. Singura măsură cu adevărat importantă a fost luată de ministrul Funeriu, care a plantat camere de luat vederi la examenele de bacalaureat, într-o strategie națională de a elimina impostura și care a tratat furtul academic așa cum trebuie să fie tratat, ca pe o infracțiune de proporții, sursa tuturor relelor.

Atâta vreme cât pe catedrele copiilor noștri se vor urca la propriu și la figurat politicienii ca să țină discursuri electorale la început de an școlar, atâta timp cât în curtea școlii vor fi pupate mâinile preoților cu cădelnița în mână, furtul notelor nu va fi eliminat. Atâta vreme cât elevii vor fi cărați să-i întâmpine pe miniștri și profesorii la lansări electorale pe stadioane, la fel, frauda va fi stăpână în școli.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriei check icon
    Da, exact asta e problema, ca vin popii cu cădelnițele...restul le-am rezolvat pe toate...
    • Like 0
  • Si unde este rolul parintilor in tot acest carusel educational ?. doar de tras profesorul la raspundere prin asociatii parintesti lipite artificial la sistemul scolar institutional ?.poate acestia ar trebui sa mai lase povestile cu lapricani sau super-eroi sa-si mai lase grijile de surogati cand intra pe usa casei proprii sa-si mai faca consultatii psihiatrice din an in an sa mai lase spirtuasele de pus pe rana si sa le ofere odraslelor lor o directie reala si lucida nu una bazata pe magia PILEI. ( gen. ma cunoaste tanti Geta de la minister deci sigur profu-i de vina ). Va recomand sistemul japonez dar asta ar trebui sa mancati asa vreo 20 de ani numai orez pana sa treaca societatea educationala romaneasca de prima pilda.
    • Like 2
  • ASTA DA CONCLUZIE POLITRUCILOR:
    " În spate fraudei se vede fața schimonosită a politicului care a intrat în toate structurile, până la directorii de grădinițe de la țară."pana la femeia de servici.
    • Like 1
  • "Profesorii se păcălesc pe ei înșiși că-i învață pe copii, dar îi obligă să memoreze comentarii plagiate." - statistic, cati profesori procedeaza asa, mai exact? Intrebari similare in ceea ce priveste elevii/studentii care copiaza la examene.

    "Dar oare nu ar fi mai bine să se introducă încă de la grădiniță cursuri de etică, în care să li se explice copiilor că a frauda la școală este egal cu a fura?" - pentru ca ... e normal sa stie asta de acasa? Pentru ca poate li se spune la ora de dirigentie? Pentru in mod normal le-o spun si profesorii, mai ales in preajma lucrarilor, cand le vorbesc si de consecintele furtului? Dar ok, cursuri de etica de la gradi, sigur.
    Da, cauzele rezultatelor nasoale de la PISA sunt multiple. Dvs. ati ales sa va concentrati pe una din ele - frauda. Bun. Sunteti insa jurnalist. M-as astepta de la dvs. la mai mult decat argumente emotionale. Pentru ca in mare asta ati expus aici.
    • Like 4
  • Comentariul meu despre educație? Este doar unul. Educația este importantă pt. un om ,dar este făcută de către cine nu este interesat să o facă.A ajunge să profesezi ca și educator, nu este tot una cu a găsi o soluție de a fugi de munca fizică ,întocmai ca și de o mare rușine.Cănd a făcut cineva un refugiu din a fi educator, doar ca să nu aibe de a face cu situații de la *marginea societății*, ,inseamnă că nu a făcut decăt să fie doar un fugar.
    Un coordonator care formează găndirea copiilor , trebuie format după nevoile societății și mediului natural în care se dezvoltă ,iar ceea ce transmite copiilor, să le fie necesar și mediului natural respectiv ,sat comună ,oraș. Să se deosebească tocmai datorită foștilor copii formați și educați.Îndepărtarea de acest țel al copiilor , poate doar să îi deruteze și să-i îndepărteze ,de un crez al vieții , pentru ce există, pentru ce se pregătesc, pentru etapele vieții viitoare care trebuie să se întămple în locul unde este familia , locul unde sau născut , din dragoste pentru acest loc.Dacă nu se întămplă așa ,atunci bazele unei societăți îngrijite cu un stil și medie de viață ridicat, sunt puse sub semnul întrebări ,așa cum se întămplă azi cu societatea Romănească.Nu se pune bazele unei educații raționale.O spun fără jenă ,educatorii din Romănia sunt manipulați să construiască o societate ,nu să educe.Am văzut asta cu neputința de a face ceva,la Andronescu ,care a militat tot timpul pt. interesele anormale ale unui regim politic ,îndepărtăndu-se de normal.A fabrica caractere pe bandă ,ca pe niște produse industriale , doar de dragul de a avea societatea propice intereselor de partid,cei catalogați slabi în cămpul muncii , iar cei dotați vezi Doamne , copii comuniștilor neapărat distribuiți la tot ce este decizie ,buton. Numai în cămpul muncii fizice nu , pt. că asceastă muncă fizică este caracteristică celor nereușiți la testele inventate intenționat, neînțelese decăt de educatori ,dar nu de copii.Eu cred că legile educației în Romănia trebuiesc separate de sfera politicului agresiv și nefolositor.Se pot construi oameni capabili și fără politic,Este important să avem oameni îngăduitori, cumpătați,liniștiți fără frică ,sănătoși, buni meseriași cu aptitudini și talentați.Să îndepărtăm din societate dorințele oamenilor de a avea decizii , de a fii egoiști , de a fi lideri.Dumnezeu lucrează secundă de secundă ,iar noi trebuie să fim doar aproape de el, ne dă dar nu ne bagă în traistă.A face pe copii țării să înțeleagă cu drag rostul găndirii , nu să învețe ci să înțeleagă , este scopul unic al educației,Un copil să învețe, nu v-a învăța niceodată , dar ca să înțeleagă se străduiește mereu cu mintea lui inocentă.A înțelege este cel mai important în educație , nu a învăța.
    • Like 1
  • Din asa ceva nu se mai poate iesi. E deja demult tarziu. Infractorii produc infractori . Si asa se perpetueaza totul. Exceptiile putine au devenit invizibile. Poate o noua dictatura ar fi o solutie . Suna dur? Probabil nici macar de asta nu avem "noroc". Vremurile exceptionale cer masuri de exceptionale.
    • Like 2
  • Foarte bine punctat, asta este realitatea, furtul a virusat toate nivelele educationale.
    • Like 2
  • Pai, nu asta s-a vrut? Nu ăsta este rezultatul ,,reformelor și modernizarii”, al aplicării modelelor importate din V și de prin toate celelalte părți ale lumii pe care le admiram fără sa vedem realitatea?
    Când cineva nu știe să te exprimi in scris sau liber și i se atrage atenția se sare de poponeață în sus că vai....important este ce transmite nu cum se exprimă! Ce dacă face greșeli gramaticale? Ce dacă el nu a înțeles subiectul și bate câmpii? El este deștept....prostia, analfabetismul și agramatismul au ajuns normalitate! Ca și prin alte țări, această situație a devenit normalitate! Așa că, nu vă mai mirați....
    • Like 3
    • @ Dorin Sandu Da
      check icon
      "Când cineva nu știe să te exprimi" - hmmm...
      • Like 1
  • Teodora check icon
    Societatea noastră functioneaza dupa proverbul " Hoțul neprins, negustor cinstit". Si daca e prins si nu sunt dovezi solide ca e hoț el rămâne negustor cinstit nu numai în fața legii, ci și în ochii semenilor săi. Asa merge si in politica si in scoala. Daca votăm 25 de ani un primar care stim ca a furat, dar nu a fost prins, ba il votăm uneori si daca e deja la închisoare, ce sa avem cu un copil care își fură lucrarea integral de pe internet, de la coleg, etc. Oameni suntem, ce naiba!
    • Like 4
  • check icon
    Da, corecte toate observațiile din articol.
    Aș mai spune că ne lipsește o școală de elită în fiecare reședință de județ, unde să fie selectați de mici toți copiii cărora le merge bine mintea și corpul. Iar absolvenții acestor școli trebuie să fie rezervorul viitorilor profesioniști din administrație și politică, un fel de Harvard–Yale–Columbia. SNSPA este în această privință o glumă proastă patronată de „servicii”.
    • Like 4
    • @
      maripos check icon
      La acea scoala vor invata copiii si rudele celor de la SNSPA. Chiar credeti ca se mai poate face ceva? Cine ii va selecta pe acei copii?
      Nu mai starpim hotia nici daca toate examenele de angajare la stat se vor transmite in direct pe tot mapamondul. Romanul e inventin, va gasi o metoda sa fure si "in direct".
      • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult