Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Dezastrul din educație este mai mare decât arată testele PISA

Educație

Ieri s-a vorbit mult despre rezultatele de la PISA. Lumea îngrozită de procentul mare (44%) de analfabeţi funcțional din România. Eu aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că dezastrul e mult mai mare. Testele PISA sunt, fireşte, aplicate în şcoli. Dar ce să vezi, că un număr enorm de copii din România NU sunt în şcoli. Rata “abandonului” şcolar a fost, anul trecut, de 16%! Desigur, mai sunt şi copiii cu dizabilităţi intelectuale care nu ar performa la aceste teste din motive obiective. Prin urmare, cred că adevăratul procent este… cam cât să fie? 50%? 50 şi un pic?

Doamna ministru al Educaţiei nu este îngrijorată şi nu o să comentez asta. Înţeleg că domnia sa provine de la un liceu de elită din Bucureşti, aşa că poate de acolo lucrurile se văd altfel. Dar cu excepţia doamnei ministru, mulţi dintre noi am venit cu idei de soluţii.

În ce mă priveşte, eu sunt pesimistă la faza de soluţii. Acest dezastru a fost creat (da, a fost creat: nu e o calamitate naturală care ne loveşte din senin), în fix 30 de ani, prin urmare cam tot atât ar putea să ne ia ca să ne revenim, dacă nu se întâmplă o minune. Şi anume minunea ca noi să înţelegem şi să acceptăm că aceasta e o situaţie de urgenţă SOCIO-educaţională şi nu doar educaţională. Prin urmare, soluţiile trebuie să fie de o complexitate de care eu nu cred că suntem acum în stare. De exemplu:

1. Fireşte că elevii nu performează, pentru că unul din trei trăieşte în sărăcie. Asta înseamnă că la şcoală vin flămânzi, uzi la picioare (iarna şi atunci când plouă), istoviţi după muncile pe care le fac în gospodărie, etc. Ar fi nevoie să ne asigurăm că nevoile de bază ale elevilor sunt luate în considerare, ceea ce ar însemna să avem un sistem de asistenţă socială funcţional. Dar noi nu avem şi nici nu vom avea prea curând.

2. Fireşte că elevii nu performează, pentru că ei vin la şcoală cu tot cu traumele lor. Asta înseamnă că încă suferă după bătaia pe care au încasat-o ieri (90% din părinţii români sunt de acord cu bătaia), pentru că nu şi-au văzut de luni de zile părinţii plecaţi în străinătate (avem 4-5 milioane de români plecaţi din ţară), pentru că sunt ţinta bullying-ului altor elevi. Ar fi nevoie să avem grijă de nevoile emoţionale ale copiilor şi să creăm structuri de sprijin, ghidate de o reţea foarte “densă” de consilieri şcolari care să facă treabă pe bune, nu să fie înghiţiţi de eterne hârtii şi raportări, aşa cum se întâmplă acum.

3. Fireşte că elevii nu performează, pentru că ei sunt hărţuiţi chiar de cei care ar trebui să îi educe. Ne tot amăgim cu conceptul de “abandon” şcolar. Nu există “abandon” şcolar în România. Nu copiii sunt cei care decid ei cu bună ştiinţă că gata, nu mai merg la şcoală. Ei sunt încurajaţi activ să nu mai meargă la şcoală. Sunt excluşi. Pentru că put (sărăcia miroase rău), pentru că au probleme de comportament (traumele se manifestă, nu stau pitite), pentru că nu au bani să plătească pentru costurile ascunse ale educaţiei. Ar fi nevoie să acceptăm conceptul de excluziune şcolară şi să ne luptăm cu el, în loc să combatem moara de vânt a “abandonului” care pune vina acolo unde nu e.

4. Fireşte că elevii nu performează, pentru că ei vin la şcoală când pot şi dacă pot. Transportul şcolar e jale, fraţilor. Se face, dar numai dacă este şofer, dacă este carburant, dacă sunt piese de schimb, dacă nu ninge, etc. OUG 51/2019 a pus colacul peste pupăză şi mai mult, consiliile judeţene nemaifiind obligate să asigure transportul la nivelul judeţelor. Copiii vin la şcoală pe jos (3-5 sau chiar 10 km), cu căruţa, cu bicicleta şi cu Ia-mă, nene. Ar fi nevoie să ne asigurăm că toţi elevii din România pot să vină la şcoală în condiţii decente, fără excepţii.

5. Fireşte că elevii nu performează, pentru că în multe cazuri, programa nu e corelată cu dezvoltarea cognitivă reală ale lor. Copiii pur şi simplu nu POT să memoreze cât li se cere, nu pot să înţeleagă unele cerinţe pe care se insistă inutil, nu pot să facă unele operaţii la vârsta la care ar vrea cei care cred ei că ştiu mai bine. Ştiu părinţi care îşi meditează copiii din clasa a doua. Vi se pare normal?

Să mai zic? O să mă opresc aici. În capul meu, toată discuţia asta nu e despre “educaţie”. E despre cei mai vulnerabili dintre copii (şi sunt mulţi) şi despre felul în care alegem să ne raportăm la ei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Santem catastrofe in toate domeniile. Am intalnit in uz curent formule de exprimare gen...stiu, stiu sau......dar, asculta-ma si pe mine asta la copii de 7 ani jumatate. Ca ceea ce stiau era next to nothing treaca mearga, am ramas insa impresionat de siguranta si tonul afirmatiior. Vai de ei saracutii!
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Ce teste PISA, astea sunt o porcarie. Pai testele astea sunt data asa, pe neve, cu cine vor iei... pai ce, asa se dau testele adevarate, cu toti analfabetii?!
    Daca organizam noi inainte o selectie nationala, sau un examen de admitere pentru cine intra in testele PISA, cum stim noi mai bine, ii rupem pe americani! Domnu' PISA asta habar n-are pe ce lume traieste, el crede ca rezultatele si performantele se obtin asa, cu elevi alesi la intamplare...
    • Like 1
    • @ Parerist
      A zis cineva ca sunt o porcarie? Cred ca nici macar doamna ministru si ea a dat cel mai tare cu bata in balta la faza asta.
      • Like 2
  • Valentin check icon
    PISA este un test practic, cu alte obiective decât cele prevăzute de învăţământul românesc, care este bazat mai mult pe vocaţional.
    PISA este pentru MEDIE, învăţământul românesc este croit pentru VÂRFURI, pentru olimpici, pentru fală, faimă.
    PISA e pentru omul de rând, învăţământul românesc pluteşte în alte sfere.

    Cele două arii NU SUNT COMPATIBILE.
    • Like 4
    • @ Valentin
      Invatamantul romanesc insemnand ce, mai exact? Programa, modul de predare, de evaluare? Nu scrie nicaieri ca se adreseaza doar varfurilor.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, vocaţionalului. Adică la noi se face fizică aplicată - exerciţii de fizică -, în timp ce în alte sisteme se face fizică fenomenologică (narată).
      Teste PISA sunt fenomenologice, practice, nu vocaţionale. D-aia au ieşit prost. Noi stăm prost la practică, dar bine la vocaţie (avem olimpici).
      • Like 2
    • @ Valentin
      V-am mai spus, fenomenologia in fizica nu inseamna ce spuneti dvs. ca inseamna. Ce descrieti ca se preda in alte sisteme este un terci inutil. Fizica in mod corect se preda cu suport matematic. Daca se lucreaza corect teste de tip PISA nu reprezinta o dificultate. Rezultatele PISA sunt efectul mai multor cauze - de la infrastructura la saracie, probleme familiale, investitii insuficiente etc.
      • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      N-o fi scriind, insa altceva nu produce. Si pana si varfuri produce putine.
      • Like 2
    • @ Parerist
      Parca procentul era de 45%, nu de 90%.
      • Like 2
    • @ Valentin
      NIvelul , educational se vede inclusiv la ,,,domnii politicieni ,,Ei sunt ,,rodul educatiei anilor 80* -90 * ,!! Dar sa nu uitam ca ,pana atunci ,invatamantul romanesc a performat. Degradarea sau descurajarea a inceput atunci cand , cab. II , a inceput sa-si dea singura ,,diplome de merit si distinctii ,,Acest fenomen , si-a extins efectele in randul intelectualilor, Au inceput ,,smecheriile , si in randul studentilor , dar cei care au dorit sa faca invatamant de calitate ,au facut. In acele vremuri ,nu exista , transport cu ,,auto galben , ci cu,, doiu,, adica cu 2 picioare , si s-a facut ,scoala si asa , Cine vrea sa invete o face , iar cine nu ,gaseste scuze, si motive,
      • Like 1
  • Valentin check icon
    "Fireşte că elevii nu performează, pentru că în multe cazuri, programa nu e corelată cu dezvoltarea cognitivă reală ale lor."
    Ce treabă are educaţia românească cu dezvoltarea cognitivoidă şi psihologeli din astea occidentale? La noi se dă din gros ca să ducă elevul, să nu se ţină de blestemăţii.
    Psihologie? Noooo. Băgăm în cap cu lopata.
    Proştii de occidentali sunt cu trandisciplinarele şi alte mofturi din astea.

    La noi basca pe spate, drepţi în bancă şi nu suflă nimeni! Se aude? Burta pe carte, că acum dăm milităria jos din pod! Ce tot ne plângem de cognitivităţi din astea imperialiste?

    La muncă, fraţilor, la şmotru, nu la supt din deget!
    • Like 3
    • @ Valentin
      Din cate stiu profesorii au un modul de psihologie in facultate.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Evident.
      • Like 0
  • Interesant si la obiect articolul dumneavoastra stimata doamna.Pe langa problemele pe care le enumerati, as mai adauga si eu una; lipsa uniformelor scolare care îi demotiveaza pe elevi.
    • Like 2
  • Dorin check icon
    Cultura și învățătura nu aduce voturi.
    • Like 4
  • O altă soluţie utopică ar fi ca reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare să se strângă într-o cameră (precum juraţii în filmul "Doisprezece oameni furioşi") şi să se hotărască ce vor să facă cu învăţământul în următorii 10-20 de ani. Aopi să se suie în cuibar şi să clocească o lege care să nu mai fie schimbată de-a lungul acestei perioade. De la profesorul Marga încoace, toţi miniştrii s-au considerat a fi Spiru Haret şi au vrut să reformeze învăţământul din temelii. Şi uite aşa a apărut mutantul pe care-l vedem acum. Gândiţi-vă numai câte "operaţii estetice" a suferit examenul de bacalaureat.
    • Like 5
    • @ Dragoş Anghelache
      Parerist check icon
      Problema e ca si parintii fac parte din problema, nu din solutie. Unora le convine sistemul (aia care au acces la scoli bune sau dare de mana sa-si indoape geniile cu meditatii), altii se complac, sau nu le pasa, etc.
      • Like 3
    • @ Parerist
      Teodora check icon
      Alții sunt si ei analfabeti functional si nu sesizează problema.
      Dacă am da toti testul PISA ar fi jale națională, nu? Daca doar scoala ar fi problema.
      • Like 3
    • @ Teodora
      Valentin check icon
      Testul PISA se bazează pe o educaţie de tip occidental, modulară, transdisciplinară. N-are treabă cu educaţia noastră moştenită din comunism - reforma lui Spiru Haret a fost înlocuită când au venit comuniştii la putere - şi reîncălzită ca să pară actuală.
      • Like 1
    • @ Dragoş Anghelache
      Univesritatea ,,Spiru Haret ,, este o fabrica de diplome ,ptr analfabeti !!!
      • Like 1
  • Tocmai „filosofia” evaluărilor naționale obligă binomul dascăl-elev să se orienteze spre direcționarea și concentrarea eforturilor spre trecerea cu brio a acestora ceea ce implică parcurgerea în marș forțat a temelor supuse evaluării, fără a se ține seama de particularitățile fiecărei clase, ale fiecărui elev. Apoi modul în care în gimnaziu este organizată predarea diferitelor discipline ( câte un profesor pentru fiecare disciplină ) face ca disciplinele cu număr mic de ore săptămânal să fie predate de către profesori necalificați, în special în mediul rural. De ce nu formăm profesori, pentru ciclul gimnazial, pe arii curiculare astfel:
    1. Arte, sport și socializare care să cuprindă educația plastică, educația muzicală, educația fizică precum și comportament în societate și jocuri de societate.
    2. Responsabilitate socială care să cuprindă noțiuni de legislație, drepturi și obligații, comportament în diferite situații ( călătorie, relația cu autoritățile, reguli de circulație. )
    3. Științe ale naturii care să cuprindă fizică, chimie, biologie, geografie, astronomie.
    4. Comunicare, polemică și dialog, care să cuprindă studiul limbilor, arta polemicii și a dialogului.
    5. Sănătate și respectul naturii care să cuprindă anatomie, noțiuni igienă individuală și colectivă, de gastronomie, puericultură și ecologie.
    6. Matematica și educație matematică care să cuprindă studiul matematicii și aplicarea acesteia în cotidian ( bricolaj, finanțe personale ).
    7. Tradiții, identitate și diversitate care să cuprindă istorie comparată, religie comparată, tradiții naționale și universale.
    8. Instrumente tehnologice ( tehnologia informațiilor și comunicațiilor, instrumente de bricolaj ).
    Toate acestea cu o pondere importantă a activităților practice.
    • Like 0
  • catalin check icon
    Poate că elevii nu performează pentru că nu au găsit în dicționar verbul a performa...
    • Like 4

  • Era o vorba, pe vremuri: "Meserie, te halesc, dar n-am scule!"
    Elevii nu performeaza, deci hai sa aruncam problema in derizoriu!


    Elevii nu performeaza, draga doamna, in primul rand pentru ca scoala, educatia au incetat sa mai fie o miza pentru societate.
    Poti obtine oricand o diploma de... orice, cu masteratele si doctoratele adiacente, fara sa ai habar unde si de ce naiba se tot pun cratimele si virgulele astea intr-un text. Si cu ele, si fara ele, tot nu inteleg nimic...
    • Like 4


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult