Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cine salvează cu adevărat România

„Revoluție fiscală”, formular 600, impozitare globală, impozitare graduală, scăderea contribuției la Pilon II, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, taxă de solidaritate, supraaccize, cardurile și conturile sunt rele, multinaționalele fac rău, BNR nu scade cursul, ROBOR-ul crește la nivel mondial, Soros e dușmanul țării, statul paralel conduce, guvernul trebuie să cadă, OUG 13 e necesar, pragul la abuzul în serviciu e obligatoriu, legile Justiției sunt atât de necesare încât le trecem sub orice formă, suspendăm Președintele.

Un zgomot infernal provocat în ianuarie 2017, continuat și alimentat zilnic de câțiva oameni a ținut țara în priză. În spatele cortinelor de ceață și fum, petardelor care pocnesc în fiecare zi pe agenda publică, țara merge înainte. O Românie rumegă, disecă, dezbate, se înfurie și se uită la televizor sau comentează pe Facebook toate aberațiile formulate de o coaliție iresponsabilă. O altă Românie face eforturi epuizante să reziste, să rămână la suprafață și chiar să se dezvolte. Uitându-te de la distanță, ai spune că suntem un popor de hamsteri care alergăm în gol, măcinându-ne energia ca să digerăm ce aruncă în public o mână de politicieni sfătuiți de consilierii străini despre cum să ne acapareze toată atenția.

Dincolo de gălăgia care lor le convine mult pentru că ne ține ocupați, țara e ca o casă care nu va fi gata niciodată. Imaginați-vă că aveți un șantier și că schimbați echipele de lucru în fiecare lună. Azi ascultați un arhitect, săptămâna viitoare pe altul, luna viitoare schimbați șeful de lucrări, care la rândul lui vine cu altă echipă de ingineri și muncitori. Unul vede casa pătrată și începe să deseneze și apoi să toarne fundația, altul poiectează casa rotundă pe mai multe niveluri și o ia de la capăt.

Am avut până acum 22 de miniștri la Educație, nefericitul luptător cu gramatica, Valentin Popa, este al 23-lea. Primul de după 1989 a fost Mihai Șora, astăzi extrem de popular pe Facebook mai ales în rândul tinerilor. 27 de ani, 23 de miniștri, zeci de reforme, schimbări ale examenelor, fabrici de diplome, uite bacul nu e bacul, suplinitori ajunși la catedră fără să știe abecedarul, revoluții în manualele alternative. Trei decenii de schimbări, din care ultimii 2 miniștri au stat câte jumătate de an, iar astăzi situația din învățământ este apocaliptică: plagiate, impostură, peste 2000 de școli cu veceurile în curte, rata abandonului școlar foarte mare, acces limitat pentru elevii săraci la cursuri, salarii mici pentru dascăli.

La Sănătate, România a avut 27 de miniștri până la învestirea cabinetului Dăncilă. Un ministru pe an după 1990. Când tragi linie, statisticile vorbesc de la sine. Ca percepție, avem cel mai slab sistem sanitar din UE, medicii și asistentele au plecat în valuri, infecțiile intraspitalicești sunt cea mai mare grijă a pacienților, statul român nu a fost în stare decât să termine un spital de oncologie la Iași. În rest, spitalele regionale sunt povești la stadiul de proiecte pe care le vântura Olguța Vasilescu la televizor în campania electorală, e criză de medicamente, vaccinuri și tratamente din lipsa cărora mor oameni. După trei decenii cu zeci de reforme, suntem în fața unei premiere: o entitate nonprofit, Asociația Dăruiește Viață, a adunat peste 4 milioane de euro exclusiv din fonduri private, de la 100 de mii de persoane fizice și juridice ca să facă un spital decent pentru copiii bolnavi de cancer

La Transporturi, România a avut 25 de miniștri (unii cu mai multe mandate). Bucureștiul este singura capitală din Europa care nu e legată de altă capitală prin autostrăzi, regiunile istorice nu sunt interconectate prin autostrăzi sau drumuri de mare viteză, trenurile merg mai încet decât în perioada interbelică, TAROM se prăbușește necontrolat sub conducerile politrucilor de acolo, metroul până în Drumul Taberei este amânat, iar cel până la aeroport este un vis. Cetățenii au ajuns să iasă în stradă și să protesteze ca să înceapă lucrările la autostrada Iași-Târgu Mureș, iar autoritățile răspund prin rezilierea contractelor și reluarea studiilor de fezabilitate de la zero. Astăzi, cei care au condus și partidele lor insinuează că Uniunea Europeană nu ne lasă să ne facem infrastructură. Marți, noul ministru (al 26-lea) a dat extemporale oamenilor din minister. Premierul Dăncilă promite 350 de kilometri până în 2020, ministrul Șova nu avansează cifre. Mai crede cineva că vom ajunge să inaugurăm în următorii 2 ani câte un kilometru de autostradă la 2 zile?

În domeniul fiscal, haosul e stăpân pe toate. Legislația a fost modificată de mii de ori după 1990, ANAF-ul este doar un instrument politic care face controale la comandă (ultimul exemplu este Antifrauda care a descins la sediul unei publicații ce face anchete despre banii liderilor de azi), se introduc și se scot formulare, sistemul digital de evidențe este praf și neînnoit deși cade zilnic. Sunt storși, controlați, abuzați cei care achită taxele, sunt tot timpul scăpați printre degete șmecherii. Inspectorii nu au curaj să intre cu forță în zonele în care evaziunea este cea mai mare- domeniile petrolier, importul de legume din Turcia, portul Constanța. În perioada de boom al consumului stimulat de scăderea taxelor și mici indexări ale veniturilor, colectarea TVA este foarte jos, iar creșterile pe anumite categorii se datorează numai faptului că prin creșterea de la bugetari, statul însuși contribuie cu mai mulți bani (tot publici) la fondurile de pensii și șomaj. 

Oricât de mult ar vrea să se decupleze de la falsa agendă publică dictată de partide, antreprenorii fac eforturi supraomenești să nu se scufunde, să înoate la suprafață prin birocrație și decizii politice. 

Avem un sistem bancar sănătos în ciuda atacurilor repetate dinspre oamenii politici. Instituțiile bancare reușesc să compenseze lipsa de predictibilitate fiscală și instabilitatea. Acolo unde programele guvernamentale de finanțare a startup-urilor sunt un eșec în 2017, oamenii cu idei de afaceri pot obține finanțări din zona privată. Vă imaginați ce înseamnă să faci un plan de business în care să fie atât de multe variabile- de la curs leu-euro, până la dobânda ROBOR, de la creșterea taxelor și impozitelor, la creșterea salariului minim pe economie.

Apar povești despre încercări disperate de a funcționa pe timp de revoluții fiscale. Ca să nu fie asfixiați de taxe, unii patroni le propun angajaților să devină asociați și să fie plătiți din profit. Alții dau prime ca să compenseze trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și modificarea salariilor brute, de teamă să nu mai apară vreo taxă. Alții plănuiesc să-și treacă angajații pe salariul minim pe economie și să-i plătească la final de an din dividende. Alții, pur și simplu, și-au restrâns activitatea, au închis puncte de lucru, au dat afară angajați. Toată lumea este în fierbere, revoluția fiscală a vulnerabilizat atât mediul de afaceri, cât și salariații. Toate acestea vor avea efecte asupra pensiilor viitoare, asupra calității vieții după retragerea din câmpul muncii. Într-o astfel de situație, în care statul încurajează munca la gri și la negru, împinge spre optimizări fiscale la limita legii, educația financiară în țara cu cel mai de jos nivel de financial literacy (alfabetizarea financiară) este cu atât mai importantă. Angajații activi de azi trebuie să învețe cum să economisească și unde să investească pentru a nu se prăbuși ca indivizi după 65 de ani.

Într-o societate în care sănătatea, educația, transporturile, cercetarea sunt la pământ, conservarea zonei private de antreprenoriat mic și mare, local și multinațional, creșterea surselor private de finanțare a business-ului devin extrem de necesare. Așa cum presiunea pentru ca entități non-profit ce substituie statul impotent să supraviețuiască și să primească în continuare fonduri din redirectări de la firme și angajați este vitală. Sunt cei care refuză să fie hamsteri alergând în gol să dezbată teme false, sunt cei care au capacitatea să angajeze, să dezvolte, să construiască, să facă spitale și școli într-un stat paralel cu interesele unei clase politice total depășite de nevoile societății.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un nou articol care descrie situatia groaznica in care ne aflam. Unde sunt solutiile propuse. Din cate stiu eu oriunde ai lucre cand mergi si ridici o problema trebuie sa vii si cu cel putin o solutie.
    • Like 0
  • Un semnal optimist in acest articol, ne vom descurca orice ar fi pentru ca suntem inteligenti si adaptabili.
    • Like 0
  • Sunt de acord cu toate cele scrise in articol, cu o exceptie: Salariile in educatie sunt MULT prea MARI. Sa ma explic:
    1. salariul trebuie sa reflecte performanta - la noi performanta nu exista, sa ne uitam unde este acum invatamantul si este suficient. Vina nu este numai la minister ci si la fiecare profesor in parte pentru ca au acceptat prin pasivitatea lor ca breasla lor sa fie terfelita. Au iesit in strada doar pentru salarii nu si pentru un proiect de asanare a sistemului educational. Daca au preferat sa fie masa de manevra electorala atunci sa le fie de bine.
    2. Salariul trebuie sa reflecte capacitatiel economice ale unui domeniu la un moment dar. Astfel, daca ne luam dupa orele lucrate, un profesor ar ajunge la 4 - 6000 lei /luna minim daca ar lucra 40 ore/sapt. si nu 16 cum lucreaza acum si are, basca, si 3 luni de concediu pe an. Very bad deal !
    Haideti sa dam afara toate loazele din invatamant, sa facem un program de lucru normal si sa dam un salariu normal la cei ramasi. Astfel ne vom alege cu profesionisti care vor salva educatia si vom avea si bani in sistem.
    • Like 0
    • @ Defrag Fdsetr
      La noi, o amarata de multinationala IT, avem de un an un experiment, lucram 32 ore/saptamana, salarul a ramas la acelasi nivel (undeva media pe companie e 2000 euro/luna). Si aici vine partea cea mai tare, majoritatea Seniorilor sunt fara diploma de bac, Da, scoala te prosteste. A, am uitat sa mai spun, avem concediu 38 zile lucratoare/an (sper ca va descurcati sa calculati cat inseamna asta, daca nu va spun eu, aporape 2 luni). Din pacate in invatamant nu raman oamenii capabili, la fel cum in multinationale multi sunt niste jeguri de YES man, nu niste profesionisti. Daca se vrea profesionisti in invatamant sa ramana nunmai cei capabili si program normal (presupun ca sunteti un frustrat care stati 40 ore/saptamana la lucru) atunci hai sa dam, un salar de 3000 euro/luna (ca sa aratam importanta domeniului). Vor fi salarii mai mari ca la prvat (vai doamne ce se vor basica unii), dar atunci poti cere performanta. Daca nu, putin platesti, putin ai. Cei de la finante sa aiba salarii de 4000 euro pe luna, dar tata, ai lat mita, te dam afara fara drept de angajare in domeniu 20 de ani, plus dosar penal...... Cati lucreaza in primariile din tara? Se poate si cu jumatate de personal ca suntem in era digitalizarii.
      La cat ies la pensie politistii si cei din armata? la 45 de ani? care e diferenta dintre un politist/tablagiu din armata si un muncitor care isi rupe spatele pe santier si iese la pensie la 65 ani? NICIUNA. Asadar hai sa ii scoatem pe dumnealor la pensie la 65 de ani, nu la 45...... Parca vad ca o sa sariti in sus ca voi astia din IT castigati bani si altele
      • Like 1
  • Daca te "alfabetizezi" financiar pana la capat, realizezi ca sitemul monetar de-a intregul e o stupizenie totala. o schema Ponzi la nivel global ,Aia de sus se imbogatesc, si aia de jos crapa. Iar datoria alora care n-au crapat inca, fata de aia din varf,e in continua crestere. La fel si distrugerea planetei, oamenii sunt in stare sa faca multe tampenii ca sa-si plateasca datoriile. S-a inventat si solutia deja, se cheama Blockhain. Iar Bitcoin salveaza Romania, de ceva vreme incoace. De ce credeti ca n-a fost Dragnea calcat pe cap pana acum, a existat o supapa. Problema e totusi cam mondiala. Si daca schimbam doar pe plan local lucrurile, riscam probabil sa ne luam o bomba in freza. Tre facut cumva sa inteleaga toata lumea in acelasi timp cum sta treaba. Facebooku' era o varianta, dar se pare ca a incaput pa maini necurate. Io am incredere in copii din ziua de azi totusi. Inteligenta lor evolueaza exponential. Nici daca vrem nu prea mai avem cum sa-i oprim. Daca vreti si voi sa aflati mai multe, intrebati niste adolescenti destepti cate ceva despre Bitcoin.
    • Like 1
  • Cred ca cel mai simplu ar fi sa mai convingem macar inca un om sau doi care sunt de partea cealalta sa asculte de argumente si logica. Asa ne putem ajuta singuri, fara sa mai asteptam pe unul sau pe altul sa vina si sa ne salveze. Probabil ca oamenii care vor ca tara asta sa aiba un viitor civilizat au cel mai mare aport la alimentarea financiara a "institutiilor " care ne multumesc prin a distruge viitorul copiilor nostri. Cea mai buna metoda este carotarea vectorilor de media care otravesc societatea asta. Nu cumparati produsele care isi fac reclama la anumite canale TV samd,,, E foarte simplu , plus semnarea unor petitii catre companiile care platesc reclama samd . Daca fiecare ar face cite ceva in directia asta, lucrurile ar lua o intorsatura buna. Dar de fapt asta este problema romanilor ca natie , asteptam tot timpul sa ne salveze cineva in loc sa incercam sa ne salvam singuri.
    • Like 0
  • " I love my country " - secventa publicitara de interes national.
    ( discrepante romanesti )
    • Like 1
  • Trecerea contributiilor de la angajator la angajat nu e un efort in plus pt. angajator, el oricum platea aceste contributii. Acum, daca le trece la angajat, patronul nu pierde nimic, daca nu le trece pierde angajatul. Doar pt. cei cu salariul minim are un cost in plus de 117 lei .Oricum n-ar trebui sa le plangeti de mila, salariile in Romania sunt destul de mici, de aceea pleaca tinerii in strainatate.
    • Like 0
  • check icon
    Să fim sinceri, cei care vor și pot să scape din infernul actual și viitor, dintr-o țară fără perspective pozitive, au doar trei soluții realiste-să emigreze într-o țară civilizată, să iasă în stradă în mod coerent la o nouă revoluție în care să nu mai tolereze deloc prezența de data asta a vinovaților stării actuale, ca la revoluția franceză, sau să se sinucidă înainte de a fi umiliți economic și social. Cei ce nu pot face asta vor suporta umilințe și degradări sociale și economice din ce în ce mai mari, până la reîntoarcerea anilor 80 sau mai rău, căci cam asta se vrea din câte se vede.
    • Like 0
  • Impasul ăsta - adică găsirea unei soluţii -, nu e oare şi niţel din vina noastră? Vom continua să repetăm întrebarea, revoltaţi sau sceptici, încă vreo 30 de ani? Îl clonăm pe Mălin Bot (generic vorbind, că sunt destui totuşi cei care iau atitudine)? Sau ne hotărâm să clădim soluţii: atitudine civică şi politică implicată,
    participativă. Chibiţând de pe margini nici măcar nu influenţăm meciul, dar mai să-l câştigăm, retrogadăm fără şanse de revenire; e meciul a cărui miză e viaţa noastră, a copiilor şi nepoţilor, aici, în România. E greu, extrem de greu in situaţia in care psd-ul e o caracatiţă cu şpe capete divers asezonate: corupte, ticaloase,(onestitate e chiar cuvânt de dicţionar pentru ei), sau doar dezinformate / bătute-n cap; deci greu, dar merită efortul. Să ne uităm cu atenţie , oare chiar nu avem cu cine? deci ce-ar fi să ne implicăm , să provocăm o schimbare politică? Nu suntem nici surzi, nici orbi, nici proşti. Inutil de reamintit că 2020 e tare aproape.
    Altfel ce? şi când? sau şi mai pesimist (realist, din păcate), unde?
    • Like 2
  • Si totusi...cine salveaza Romania ??? ”Conservarea zonei private de antreprenoriat mic și mare, local și multinațional, creșterea surselor private de finanțare a business-ului devin extrem de necesare” ??? Asta este solutia minune, pe care noi zombalăii, devoratori de creiere la propriu si sastisiti de idei salvatoare n-o identificam in ruptul capului ??? CONSERVAREA ??? De ce nu congelarea, imbutelierea, saramurarea, afumarea ”antreprenoriatului mic și mare, local și multinațional” si/sau fezandarea ”surselor private de finanțare a business-ului”, ca sunt si astea solutii bucataresti ? Asa-i ca STAT-ul, vetust, prost, corupt-n fund, trebuie lasat linistit, ca un boa constrictor sa-si digere prada dupa ce a devorat-o ? Asa-i ca mult hulitele multinationale si bruma de intreprinzatori trebuie cu osardie sa continue sa-si reverse cat mai abundente impozite si taxe, antilope fragede, care mai de care mai aberante, catre acelasi șerpălău de Dambovita, cu sute de guri si mii de stomacuri, pe care acesta, nederanjat de nimeni, sa le transforme instant in căcat ? Si din cate se stie, excrementul de sarpe este mai lipsit de valoare chiar si decat cel de caine...iar imbratisarea lui, malefica si perfida, va sugruma in final, incet dar sigur, chiar si pe cel mai viguros oponent din ”zona privata” .
    Dle. Alex...Poate nu am inteles corect concluzia articolului dvs, daca este asa - mea culpa, dar daca am inteles-o, ”SALVAREA” identificata de dvs. este doar o componenta a MARII SALVARI, ce o constititue ADEVARATA RENASTERE MORALA SI SPIRITUALA a acestui amarat de popor, tinut cu buna stiinta la portile cunoasterii, tinzând patetic catre ”raiul” care sa-i bucure sufletul, dar incapabil sa-si scoata ”sula” din fundul nelubrifiat cu vaselina !
    • Like 2


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult