Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Coronavirus | Criza sanitară anunță o criză care, din păcate, ar putea face mult mai multe victime. „Am ajuns la o economie de război, de supraviețuire“

Economie coronavirus

Foto: Guliver Getty Images

Suntem în data de 9 martie, orele 20:56, m-am apucat de scris. Inițial doream a aborda tema căderii prețului petrolului, concomitent cu cea a dolarului american și a indicelui bursier Dow Jones.

Pe scurt, prețul barilului de petrol a scăzut, luni, până la 30$, dolarul este, la ora scrierii acestui articol, la nivelul de 1,14 USD/EUR și se îndreaptă spre 1,15, iar bursa americană înregistrează scăderi zilnice. Să dau o veste proastă celor care nu au diversificat? Nu, am să-i las să citească buletinele informative pe care le primesc de la bănci și pe care le împachetează frumos în prezentări Power Point. Pierderile mondiale de pe burse sunt de 7 trilioane de dolari, cam cât economia a două Germanii. Două Vaterland. Sau zece Olande, patru Rusii sau trei Italii.

Să ne sperie? Da, ar trebui, mai ales că nu am învățat nimic în urma ultimei crize, cea declanșată în 2008. Educația financiară este la un nivel atât de redus, încât vreo 80% dintre cetățenii acestei țări consideră că dacă ai bani, aia se numește educație financiară. Dar acest articol nu este despre educație financiară, căci am trecut deja de punctul în care trebuia să fi tras învățăminte după ultima criză.

Toate crizele de mai sus, căci da, sunt toate crize, alături de criza COVID, formează un val al incertitudinii și al volatilității care poate mătura, la propriu, plaja pe care am dansat ultimii 10 ani, cu șapca pe cap, ochelarii pe ochi și cu berea în mână.

Acest articol nu este despre indici economici sau crize, ci despre oameni. Citeam astăzi ceea ce scria un bun amic, referindu-se la Italia, țara din care provine, el locuind de mulți ani în România:

„După o lungă criză, care a durat ani de zile, epidemia pune în genunchi o țară deja sfâșiată, obosită. Toată lumea repetă aceleași lucruri - nu ne mai putem descurca până la sfârșitul lunii cu banii pe care îi câștigăm, clienții nu sunt acolo și cei care sunt nu plătesc; presiunea fiscală este exagerată, birocrația la fel! Cei care pot închide pleacă în străinătate, care nu, rezistă cum pot! Alții încearcă să supraviețuiască. Am ajuns la o economie de război, de supraviețuire.“

Italia nu și-a revenit niciodată din criză, afacerile au avut de suferit, iar taxele sunt sufocante.

Situația din Italia îi afectează pe românii care locuiesc în Italia. Iar ceea ce se întâmplă în nordul țării este un dezastru economico-social. În Italia locuiesc peste 1 milion de români. Aceștia vor fi direcți afectați de cum vor evolua lucrurile în Peninsulă. 

Nordul Italiei s-a transformat în Wuhan2. Știți unde s-ar putea înregistra Wuhan3? Vă las să conchideți singuri.

Dar în România cu ce ne ocupăm? După goana după mălai, de săptămâna trecută și afirmația purtătorului de cuvânt a BOR, conform căreia „coronavirusul nu se ia prin rugăciune, Biserica nu va intra în carantină“, aflăm ca Guvernul va închide școlile în perioada 11-22 martie, o decizie normală.

Dar ce se mai întâmplă în România? O bună amică a scris pe Facebook ceva legat de situația pe care o trăim, pe care o vedem, ce se defășoară în fața ochilor noștri. Se potrivește foarte bine prezentului.

Citez: „Ce fac cetățenii acestei țări (unii dintre ei) când citesc știri despre COVID-19? Aoleu, săriți, ce ne facem, haideți să luăm fasole și să ne baricadăm în case, săriți, vai, autoritățile nu fac nimic, e o conspirație, vor să ne omoare, săriți!!!“. Cetățenii citind despre decizia autorităților de a închide școlile: „Ăștia ne iau de proști? Cu cine să las eu copilul, că nu toată lumea are bani de bone, nesimțiților! Pentru o gripă banală nu merge Goe al meu la școală.“

Între timp, CTP ne întreabă: „Dacă în străinătate se descoperă, se aprobă și se fabrică un vaccin anticoronavirus considerați că e normal ca toți românii să fie obligați să-l facă?” Gazetarul are dreptate să adreseze această întrebare, fix în mijlocul crizei, nu de alta, dar în ultimii ani am fost asaltați de genii care ne convingeau că vaccinurile sunt de fapt instrumente ale unor forte oculte, ceva diavolesc. Hai să vedem, ce părere aveți acum, dragi reprezentanți ai mișcării antivaccin?

Panica creată nu va aduce nimic bun nici oamenilor, nici vieții de zi cu zi și nici eforturilor de a stopa info pandemia online și mai nou din viața reală. Nu mai citiți tot felul de știri false, publicate de site-uri obscure, stați departe de știrile false, spălați-vă pe mâini, respectați cu strictețe normele de igienă și nu dați curs unor pseudo-specialiști. Urmați informările oficiale, Facebook poate fi o bună mașină de prostit poporul, nu tot ce circulă pe rețea este și real. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi-e greu să mă înduioșez pentru soarta bieților români stabiliți în Italia. Nu s-au dus acolo fiindcă mureau de foame în România (leafa medie e totuși 3000 lei pe lună, cea minimă cam 1400 net, nivelul de trai sensibil peste cel de acum 15-20 de ani și incomparabil cu cel din anii 80). Cât privește informațiile autorităților, ce să zic? Eu unul mă spăl pe mâini din grădiniță și totuși am avut viroze respiratorii de vreo 35-40 de ori în viață. E întotdeauna bine să te speli, dar eficacitatea e marginală - probabil nu mai mare decât cea a desconsideratei măști chirurgicale. Iar încrederea în cuplul Johannis-Orban n-o să crească prea curând, cât timp ei par puțin cam prea preocupați de alegerile anticipate (ca să evite dezastrul electoral previzibil de la toamnă, după recesiune și austeritate).
    • Like 0


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult