Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Coronavirus | Criza sanitară anunță o criză care, din păcate, ar putea face mult mai multe victime. „Am ajuns la o economie de război, de supraviețuire“

Economie coronavirus

Foto: Guliver Getty Images

Suntem în data de 9 martie, orele 20:56, m-am apucat de scris. Inițial doream a aborda tema căderii prețului petrolului, concomitent cu cea a dolarului american și a indicelui bursier Dow Jones.

Pe scurt, prețul barilului de petrol a scăzut, luni, până la 30$, dolarul este, la ora scrierii acestui articol, la nivelul de 1,14 USD/EUR și se îndreaptă spre 1,15, iar bursa americană înregistrează scăderi zilnice. Să dau o veste proastă celor care nu au diversificat? Nu, am să-i las să citească buletinele informative pe care le primesc de la bănci și pe care le împachetează frumos în prezentări Power Point. Pierderile mondiale de pe burse sunt de 7 trilioane de dolari, cam cât economia a două Germanii. Două Vaterland. Sau zece Olande, patru Rusii sau trei Italii.

Să ne sperie? Da, ar trebui, mai ales că nu am învățat nimic în urma ultimei crize, cea declanșată în 2008. Educația financiară este la un nivel atât de redus, încât vreo 80% dintre cetățenii acestei țări consideră că dacă ai bani, aia se numește educație financiară. Dar acest articol nu este despre educație financiară, căci am trecut deja de punctul în care trebuia să fi tras învățăminte după ultima criză.

Toate crizele de mai sus, căci da, sunt toate crize, alături de criza COVID, formează un val al incertitudinii și al volatilității care poate mătura, la propriu, plaja pe care am dansat ultimii 10 ani, cu șapca pe cap, ochelarii pe ochi și cu berea în mână.

Acest articol nu este despre indici economici sau crize, ci despre oameni. Citeam astăzi ceea ce scria un bun amic, referindu-se la Italia, țara din care provine, el locuind de mulți ani în România:

„După o lungă criză, care a durat ani de zile, epidemia pune în genunchi o țară deja sfâșiată, obosită. Toată lumea repetă aceleași lucruri - nu ne mai putem descurca până la sfârșitul lunii cu banii pe care îi câștigăm, clienții nu sunt acolo și cei care sunt nu plătesc; presiunea fiscală este exagerată, birocrația la fel! Cei care pot închide pleacă în străinătate, care nu, rezistă cum pot! Alții încearcă să supraviețuiască. Am ajuns la o economie de război, de supraviețuire.“

Italia nu și-a revenit niciodată din criză, afacerile au avut de suferit, iar taxele sunt sufocante.

Situația din Italia îi afectează pe românii care locuiesc în Italia. Iar ceea ce se întâmplă în nordul țării este un dezastru economico-social. În Italia locuiesc peste 1 milion de români. Aceștia vor fi direcți afectați de cum vor evolua lucrurile în Peninsulă. 

Nordul Italiei s-a transformat în Wuhan2. Știți unde s-ar putea înregistra Wuhan3? Vă las să conchideți singuri.

Dar în România cu ce ne ocupăm? După goana după mălai, de săptămâna trecută și afirmația purtătorului de cuvânt a BOR, conform căreia „coronavirusul nu se ia prin rugăciune, Biserica nu va intra în carantină“, aflăm ca Guvernul va închide școlile în perioada 11-22 martie, o decizie normală.

Dar ce se mai întâmplă în România? O bună amică a scris pe Facebook ceva legat de situația pe care o trăim, pe care o vedem, ce se defășoară în fața ochilor noștri. Se potrivește foarte bine prezentului.

Citez: „Ce fac cetățenii acestei țări (unii dintre ei) când citesc știri despre COVID-19? Aoleu, săriți, ce ne facem, haideți să luăm fasole și să ne baricadăm în case, săriți, vai, autoritățile nu fac nimic, e o conspirație, vor să ne omoare, săriți!!!“. Cetățenii citind despre decizia autorităților de a închide școlile: „Ăștia ne iau de proști? Cu cine să las eu copilul, că nu toată lumea are bani de bone, nesimțiților! Pentru o gripă banală nu merge Goe al meu la școală.“

Între timp, CTP ne întreabă: „Dacă în străinătate se descoperă, se aprobă și se fabrică un vaccin anticoronavirus considerați că e normal ca toți românii să fie obligați să-l facă?” Gazetarul are dreptate să adreseze această întrebare, fix în mijlocul crizei, nu de alta, dar în ultimii ani am fost asaltați de genii care ne convingeau că vaccinurile sunt de fapt instrumente ale unor forte oculte, ceva diavolesc. Hai să vedem, ce părere aveți acum, dragi reprezentanți ai mișcării antivaccin?

Panica creată nu va aduce nimic bun nici oamenilor, nici vieții de zi cu zi și nici eforturilor de a stopa info pandemia online și mai nou din viața reală. Nu mai citiți tot felul de știri false, publicate de site-uri obscure, stați departe de știrile false, spălați-vă pe mâini, respectați cu strictețe normele de igienă și nu dați curs unor pseudo-specialiști. Urmați informările oficiale, Facebook poate fi o bună mașină de prostit poporul, nu tot ce circulă pe rețea este și real. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi-e greu să mă înduioșez pentru soarta bieților români stabiliți în Italia. Nu s-au dus acolo fiindcă mureau de foame în România (leafa medie e totuși 3000 lei pe lună, cea minimă cam 1400 net, nivelul de trai sensibil peste cel de acum 15-20 de ani și incomparabil cu cel din anii 80). Cât privește informațiile autorităților, ce să zic? Eu unul mă spăl pe mâini din grădiniță și totuși am avut viroze respiratorii de vreo 35-40 de ori în viață. E întotdeauna bine să te speli, dar eficacitatea e marginală - probabil nu mai mare decât cea a desconsideratei măști chirurgicale. Iar încrederea în cuplul Johannis-Orban n-o să crească prea curând, cât timp ei par puțin cam prea preocupați de alegerile anticipate (ca să evite dezastrul electoral previzibil de la toamnă, după recesiune și austeritate).
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult