Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Coronavirus | Criza sanitară anunță o criză care, din păcate, ar putea face mult mai multe victime. „Am ajuns la o economie de război, de supraviețuire“

Economie coronavirus

Foto: Guliver Getty Images

Suntem în data de 9 martie, orele 20:56, m-am apucat de scris. Inițial doream a aborda tema căderii prețului petrolului, concomitent cu cea a dolarului american și a indicelui bursier Dow Jones.

Pe scurt, prețul barilului de petrol a scăzut, luni, până la 30$, dolarul este, la ora scrierii acestui articol, la nivelul de 1,14 USD/EUR și se îndreaptă spre 1,15, iar bursa americană înregistrează scăderi zilnice. Să dau o veste proastă celor care nu au diversificat? Nu, am să-i las să citească buletinele informative pe care le primesc de la bănci și pe care le împachetează frumos în prezentări Power Point. Pierderile mondiale de pe burse sunt de 7 trilioane de dolari, cam cât economia a două Germanii. Două Vaterland. Sau zece Olande, patru Rusii sau trei Italii.

Să ne sperie? Da, ar trebui, mai ales că nu am învățat nimic în urma ultimei crize, cea declanșată în 2008. Educația financiară este la un nivel atât de redus, încât vreo 80% dintre cetățenii acestei țări consideră că dacă ai bani, aia se numește educație financiară. Dar acest articol nu este despre educație financiară, căci am trecut deja de punctul în care trebuia să fi tras învățăminte după ultima criză.

Toate crizele de mai sus, căci da, sunt toate crize, alături de criza COVID, formează un val al incertitudinii și al volatilității care poate mătura, la propriu, plaja pe care am dansat ultimii 10 ani, cu șapca pe cap, ochelarii pe ochi și cu berea în mână.

Acest articol nu este despre indici economici sau crize, ci despre oameni. Citeam astăzi ceea ce scria un bun amic, referindu-se la Italia, țara din care provine, el locuind de mulți ani în România:

„După o lungă criză, care a durat ani de zile, epidemia pune în genunchi o țară deja sfâșiată, obosită. Toată lumea repetă aceleași lucruri - nu ne mai putem descurca până la sfârșitul lunii cu banii pe care îi câștigăm, clienții nu sunt acolo și cei care sunt nu plătesc; presiunea fiscală este exagerată, birocrația la fel! Cei care pot închide pleacă în străinătate, care nu, rezistă cum pot! Alții încearcă să supraviețuiască. Am ajuns la o economie de război, de supraviețuire.“

Italia nu și-a revenit niciodată din criză, afacerile au avut de suferit, iar taxele sunt sufocante.

Situația din Italia îi afectează pe românii care locuiesc în Italia. Iar ceea ce se întâmplă în nordul țării este un dezastru economico-social. În Italia locuiesc peste 1 milion de români. Aceștia vor fi direcți afectați de cum vor evolua lucrurile în Peninsulă. 

Nordul Italiei s-a transformat în Wuhan2. Știți unde s-ar putea înregistra Wuhan3? Vă las să conchideți singuri.

Dar în România cu ce ne ocupăm? După goana după mălai, de săptămâna trecută și afirmația purtătorului de cuvânt a BOR, conform căreia „coronavirusul nu se ia prin rugăciune, Biserica nu va intra în carantină“, aflăm ca Guvernul va închide școlile în perioada 11-22 martie, o decizie normală.

Dar ce se mai întâmplă în România? O bună amică a scris pe Facebook ceva legat de situația pe care o trăim, pe care o vedem, ce se defășoară în fața ochilor noștri. Se potrivește foarte bine prezentului.

Citez: „Ce fac cetățenii acestei țări (unii dintre ei) când citesc știri despre COVID-19? Aoleu, săriți, ce ne facem, haideți să luăm fasole și să ne baricadăm în case, săriți, vai, autoritățile nu fac nimic, e o conspirație, vor să ne omoare, săriți!!!“. Cetățenii citind despre decizia autorităților de a închide școlile: „Ăștia ne iau de proști? Cu cine să las eu copilul, că nu toată lumea are bani de bone, nesimțiților! Pentru o gripă banală nu merge Goe al meu la școală.“

Între timp, CTP ne întreabă: „Dacă în străinătate se descoperă, se aprobă și se fabrică un vaccin anticoronavirus considerați că e normal ca toți românii să fie obligați să-l facă?” Gazetarul are dreptate să adreseze această întrebare, fix în mijlocul crizei, nu de alta, dar în ultimii ani am fost asaltați de genii care ne convingeau că vaccinurile sunt de fapt instrumente ale unor forte oculte, ceva diavolesc. Hai să vedem, ce părere aveți acum, dragi reprezentanți ai mișcării antivaccin?

Panica creată nu va aduce nimic bun nici oamenilor, nici vieții de zi cu zi și nici eforturilor de a stopa info pandemia online și mai nou din viața reală. Nu mai citiți tot felul de știri false, publicate de site-uri obscure, stați departe de știrile false, spălați-vă pe mâini, respectați cu strictețe normele de igienă și nu dați curs unor pseudo-specialiști. Urmați informările oficiale, Facebook poate fi o bună mașină de prostit poporul, nu tot ce circulă pe rețea este și real. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi-e greu să mă înduioșez pentru soarta bieților români stabiliți în Italia. Nu s-au dus acolo fiindcă mureau de foame în România (leafa medie e totuși 3000 lei pe lună, cea minimă cam 1400 net, nivelul de trai sensibil peste cel de acum 15-20 de ani și incomparabil cu cel din anii 80). Cât privește informațiile autorităților, ce să zic? Eu unul mă spăl pe mâini din grădiniță și totuși am avut viroze respiratorii de vreo 35-40 de ori în viață. E întotdeauna bine să te speli, dar eficacitatea e marginală - probabil nu mai mare decât cea a desconsideratei măști chirurgicale. Iar încrederea în cuplul Johannis-Orban n-o să crească prea curând, cât timp ei par puțin cam prea preocupați de alegerile anticipate (ca să evite dezastrul electoral previzibil de la toamnă, după recesiune și austeritate).
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult