Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

COVID-19 nu e gripă. Long COVID și complicațiile cardio-vasculare

Long Covid

Foto: Getty Images

Deși decesul este cea mai dramatică consecință a bolii COVID-19, formele cronice ale bolii COVID-19 sau Long COVID (covidul lung) vor avea un impact uman și economic mult mai mare decât formele acute ale acesteia.

Dacă 1% din populația infectată va muri, între 5 și 30% din populația infectată (în funcție de grupa de vârstă) va dezvolta forme de Long COVID. Povara asupra sistemului de sănătate va fi absorbită de bugetul de stat și asigurările de sănătate, dar povara economică cauzată de scăderea productivității populației active o vor suporta tocmai firmele pe care a încercat guvernul să le protejeze economic, lăsând populația să se infecteze liber.

Aceste speculații teoretice au acum și o confirmare concretă atât din partea unor studii din SUA și Marea Britanie, cât și din datele furnizate de INS în România.

COVID-19 nu e gripă, o demonstrează și graficul de mai sus care compară media anuală a cauzelor lunare de deces din 2019 cu 2020 și 2021.

Mulți dintre cei care nu se vaccinează de teama efectelor secundare cardio-vasculare ale vaccinului vor suferi toată viața sau vor muri exact din cauza complicațiilor cardio-vasculare ale infectării.

Așa cum se vede din statistica publicată de INS, a doua cauză de deces în exces în pandemia de COVID-19, după complicațiile pulmonare, sunt complicațiile cardio-vasculare.

Observăm o creștere ușor de anticipat a deceselor datorate bolilor aparatului respirator, care includ COVID-19, în anul 2020 și 2021 față de anul 2019. Este însă surprinzătoare creșterea marcantă a acestor decese în 2021 (media până în iunie 2021) față de media anului 2020, când am avut primele două valuri, deși valul 3 a fost mai redus decât valul 2, cu atât mai mult cu cât media din 2021 include luna iunie, o lună cu cele mai scăzute valori din acest an.

Mult mai greu de anticipat a fost creșterea deceselor datorate boli aparatului circulator. Acestea au crescut în 2020 față de 2019 dar au continuat să crească și în 2021 față de 2020 deși numărul cumulat de cazuri în 2021 a fost mai mic în 2021 (448.529 cazuri în perioada ianuarie-iunie) față de 2020 (632.263 cazuri). De această creștere poate fi responsabilă forma post-acută (simptome care persistă peste 3 săptămâni) sau cronică (simptome care persistă peste 12 săptămâni) a bolii COVID-19, pentru că atacul direct al virusului asupra inimii nu pare să fie cauza principală de moarte prin complicații cardio-vasculare. 

Dacă comparăm luna noiembrie 2020 cu luna noiembrie 2019, observăm că din excesul de 14.287 decese, 6.755 de decese sunt boli cardio-vasculare și 6.792 sunt boli respiratorii, inclusiv COVID-19. Cu alte cuvinte, 95% (13.547 decese) din excesul de decese din noiembrie 2020 față de noiembrie 2019 se datorează bolilor aparatului circulator și respirator, dar în aceeași perioadă au fost confirmate doar 4.368 ca datorate COVID-19. Ulterior, în 2021, s-au mai adăugat în jur de 2.000 de decese acestei perioade, ceea ce înseamnă că excesul de decese diagnosticat pulmonar se regăsește acum integral în categoria bolilor respiratorii. 

Surpriza vine când realizăm că diferența de aproape 7.000 de decese datorate altor cauze decât bolii respiratorii/COVID-19 se regăsește aproape integral în excesul de decese produs bolile cardio-vasculare.

Vedem astfel că jumătate (47%) din excesul de decese din noiembrie 2020 a fost produs de boli cardiovasculare care nu au fost diagnosticate COVID-19, dar cel mai probabil o mare parte au fost provocate de COVID-19, direct sau indirect.

Această corelație se menține și în 2021. Dacă facem o comparație între luna aprilie 2019 și lunile aprilie din 2020 (vârful valului 1) și 2021 (vârful valului 3), vedem și diferența dintre un val bine controlat cu măsuri de prevenție și unul lăsat să evolueze relativ liber.

Deși în România componenta cronică a bolii COVID-19 nu este investigată activ, este foarte probabil ca o parte însemnată din excesul de decese din cauze cardio-vasculare în perioada pandemiei să fie produs de complicațiile acute și pe termen lung ale bolii COVID-19.

Este un motiv major să investigăm și să testăm pentru COVID-19 orice agravare a unor simptome cardio-vasculare în această perioadă.

Pentru cei care consideră că mai mulți oameni au murit din cauza măsurilor de prevenție decât a bolii, este important de remarcat că doar decesele datorate bolilor cardiovasculare au crescut dramatic în această perioadă din rândul bolilor care nu includ COVID-19.

Datele din România confirmă studiile din Marea Britanie și SUA care asociază boala COVID-19 cu un risc crescut de complicații cardio-vasculare, inclusiv în rândul tinerilor și copiilor.

Așadar dorința de a te proteja de complicațiile cardio-vasculare e un motiv în plus pentru vaccinare, iar protejarea forței de muncă un motiv economic în plus pentru promovarea vaccinării la locul de muncă.

Referințe:

INS (Institutul Național de Statistică)

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

COVID and Cardiovascular Disease: What We Know in 2021

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33983522/

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm