Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Valul 4 (Delta) a depășit 1.000 de cazuri pe zi. Scenariul realist-optimist și scenariul de coșmar

Vaccinare - Delta

Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Într-o societate normală, Institul Național de Sănătate Publică (INSP) ar servi publicul și ar comunica publicului datele și prognozele pe care le face. În România însă, instituțiile publice raportează Partidului și nu Publicului. Așa se face că publicul este în ceață în privința valului 4-Delta și nu avem decât opiniile publice ale politicienilor despre date și prognoze pe care le văd doar ei. Așadar gradul de vaccinare în România măsoară cu exactitate gradul de încredere (rațională și/sau emoțională) în autoritatea celor care vorbesc Publicului.

Sunt sigur însă că mulți s-au întrebat, la fel ca mine, oare la ce grafic se uită autoritățile publice când declară că cel mai pesimist scenariu pe care îl au în vedere în valul 4-Delta este un vârf de 1.500-2.000 de cazuri noi pe zi la mijlocul lunii septembrie și un maxim de 4.000 de internări în spitale pe zi.

Cel mai pesimist scenariu (“worst case scenariu”) se află în orice stat condus de oameni de bună credință la baza strategiei de pregătire (“readiness”) a sistemului de siguranță națională în acel domeniu, pregătirea pentru valul 4-Delta în acest caz. Este faimosul principiu englez “hope for the best, prepare for the worst” („speră la ce e mai bun, pregătește-te pentru ce e mai rău”).

Din păcate atât scenariile cât și strategia din ultimele două campanii (valul 3 și campania de vaccicnare) conduse de actualul guvern au fost un eșec pornit de la principiul românesc „speră la ce e mai bun, pregătește scuze pentru că nu te-ai pregătit pentru ce e mai rău”. Aceste eșecuri au erodat enorm credibilitatea autorității statului și ne silesc să verificăm calitatea scenariului luat în calcul de aceste autorități ca bază a strategiei de combatere a valului 4-Delta.

Am adaptat modelul meu de predicție pentru a include ca "ipoteze descendente" puținele date oferite de guvern. Am obținut astfel o simulare teoretică a simulării celui mai pesimist scenariu (“worst case scenario”) pe care declară autoritățile centrale ale statului că îl iau în considerare.

În graficul [nr. 1] aveți aveți reconstrucția celui mai pesimist scenariu (curba albastru cian punctat) pe care guvernul îl avea în considerare la finalul lunii iulie (marcat săgeată gri - "am fost aici") în pregătirea pentru valul 4-Delta. Această simulare are un vârf în jurul a 2.000 de cazuri noi pe zi, în jurul datei de 15 septembrie. Estimarea numărului de internări în spitale se bazează probabil pe situația din iulie-august 2020, când la o medie de 1.000 de cazuri pe zi aveam în jur de 5.000 de pacienți internați, ajustată cu așteptările la scăderea gravității bolii cu 50% (rata de imunizare probabilă în populație după vaccinare și infectare).

(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Scenariul realist-optimist (“best case scenario”) pentru valul 4-Delta

Tot la începutul finalul lunii iulie am publicat și eu scenariul cel mai optimist la care puteam spera realist plecând de la experiența din Marea Britanie, o țară incomparabil mai bine pregătită să înfrunte valul 4-Delta decât România (un articol detaliat dedicat acestui scenariu a fost publicat și în Republica la începutul lunii august). Pe grafic momentul e marcat cu “am fost aici”.

Acest scenariu realist-optimist (curba verde punctat) presupune un val 4 cu un număr la fel de mare de infectări ca valul 3, dar cu un număr de zeci de ori mai mic de cazuri grave și decese, datorită imunității de turmă dobândite după infectare și/sau vaccinare. În acest scenariu, valul 4-Delta nu va produce mai mult de 10.000 de decese în total.

În absența curbei guvernamentale nu puteam compara datele. Acum putem suprapune cele două curbe și analiza diferențele (Grafic [nr. 1]). Vedem că cele două simulări pornesc din același punct, se suprapun în mare măsură la debut și diverg abia în săptămâna dinaintea deschiderii școlilor.

Așa cum se vede în grafic, media mobilă a cazurilor noi (curba roșie) a început deja să depășească atât scenariul pesimist al guvernului, cât și scenariul meu optimist. Această evoluție fulminantă face ca depășirea pragului de 10.000 de decese cumulate în următoarele 4 luni să fie o certitudine și ne silește să contemplăm și scenariul realist-pesimist (“realist worst case scenario”) care era prea puțin probabil la începutul lunii august ca să merite discutat în detaliu.

Scenariul realist-pesimist

Cel mai pesimist scenariu realist presupune că vom avea un vârf la fel de mare de cazuri ca în valul 2. Acest scenariu ia în considerare și posibilitatea ca în România curba infectărilor să nu se decupleze de curba cazurilor grave și a deceselor și gravitatea bolii să rămână similară cu cea din valul 2 și 3.

Graficul [nr. 2] este un "înfășurător" al celor doi ani pandemici. Cu portocaliu avem curba (media mobilă la 7 zile) cazurilor noi din anul 2020 și cu roșu cea din anul 2021. În acest grafic avem și cel mai pesimist scenariu, cel care recapitulează valul 2. Curba portocalie (cea punctată este simularea) reprezintă așadar și cel mai pesimist scenariu rațional pentru valul 4-Delta.

(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Din păcate suntem deja de 6 săptămâni în valul 4-Delta și nu vedem nicio tendință de decuplare a cazurilor grave și deceselor de rata de infectare. Astfel scenariul britanic este deja exclus de dinamica valului epidemic real în România și numărul de decese va rămâne probabil la fel de ridicat ca în valul 3-Alpha.

Prin urmare chiar și în cel mai optimist scenariu, vom plăti cu viața a peste 10.000 de români ignorarea completă a campaniei antivaccinare și negaționistă care a spulberat firava campanie de promovare a vaccinării.

Scenariul pesimist este că vom atinge un vârf apropiat de cel din valul 2, în jurul a 7.500 de cazuri noi pe zi la finalul lunii octombrie.

Scenariul de coșmar

Mai există și un scenariu de coșmar, pe care personal am și refuzat să îl simulez, dar spre care putem evolua în lipsa măsurilor de limitare a pandemiei și trebuie menționat tocmai pentru că aceste autorități să nu spună: „Nimeni nu putea anticipa așa ceva".

În mod cert, în lipsa oricăror măsuri de limitare (mitigation) valul Delta-4 se va termina mai repede, pentru că nici nu se mai pune problema de aplatizare a valului, cum am mai reușit de bine de rău să facem în valul 2 care s-a întins real pe 6 luni (iulie-decembrie 2020).

Aplatizarea valului urmărește în cel mai fericit caz stoparea valului epidemic (cum a reușit România în valul 1) și în cel mai rău caz distribuirea volumului de infectări pe o perioadă suficient de lungă pentru a nu copleși spitalele (cum a încercat România în valul 2).

În valul 4-Delta avem condițiile unei furtuni perfecte: relaxare maximă, vaccinare minimă. La acest context se adaugă și refuzul asumat politic de nu se aplatiza valul 4, care rezultă din decizia de ridicare sau chiar suspendare a pragurilor de alarmă.

În lipsa oricărui efort de a aplatiza valul Delta-4, scenariul cel mai pesimist poate degenera într-un scenariu de coșmar, în care are loc acumularea unui număr similar de cazuri cu cel din valul 2 în jumătate din timp (3-4 luni în loc de 6 luni). Într-un astfel de scenariu, spitalele vor fi copleșite încă din luna octombrie și presiunea pe spitale nu se va ridica decât la finalul lunii noiembrie.

Cred însă că această stare de pasivitate e motivată strict politic și că vom trece la măsuri active în luna octombrie, după ce se vor încheia alegerile interne în partidele aflate la guvernare. Scenariul de coșmar rămâne deci puțin probabil, dar nu imposibil.

Ce urmează?

Valul 2 (D614G) vs Valul 4 (Delta)

Sunt deja semne că valul 4-Delta poate da peste cap chiar și cele mai pesimiste așteptări:

Valul 2 a fost produs în Europa de tulpina D614G, prima variantă dominantă a tulpinii ancestrale Wuhan.

Se poate remarca din graficul [nr. 2] că debutul valului 2 a avut loc tot în luna iunie cu o creștere accelerată de suspendarea legii carantinei la inițiativa PSD. Acest tip de creștere se numește "unmitigated" (neîngrădită sau nelimitată) și se vede foarte rar la câteva luni după debutul unei pandemii în absența unei decizii politice de a lăsa epidemia să evolueze neîngrădit. Adoptarea legii carantinei și revenirea la măsuri de îngrădire (limitare) ajută la producerea unui platou în luna august 2020, dar cea mai importantă contribuție la plafonarea numărului de infectări în luna august o are distanțarea socială naturală care apare în această lună în care milioane de români sunt plecați în vacanță, mulți dintre ei în afara țării.

Valul 2 revine în faza ascendentă accelerată la 2 săptămâni după deschiderea școlilor, conform așteptărilor teoretice. Media cazurilor noi atinge vârful de 8.500 de cazuri noi pe zi la mijlocul lunii noiembrie când se înregistrează și recordul de 10.269 cazuri noi al pandemiei (la 18 noiembrie 2020).

***

Debutul valului 4-Delta are loc în luna iulie 2021, dar spre deosebire de luna august 2020, când au fost adoptate câteva măsuri minime de îngrădire, în luna august 2021 măsurile de relaxare sunt extinse și evoluția pandemiei de COVID-19 este acum aproape complet neîngrădită, la fel cum a fost în iunie 2020. Deși luna august 2021 are aparent valori mai mici creșterea numărului de cazuri are o rată mai mare decât a oricărei perioade de la începutul pandemiei.

De aceea luna august 2021 trebuie comparată mai degrabă cu luna iulie 2020, singura perioadă fără restricții la debut de val din pandemie în România, caz în care descoperim că accelerația este mult mai mare și susținută deja la acest nivel pe cea mai lungă perioadă de până acum. 

(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Chiar și fără această aliniere, valul 4-Delta va intersecta și depăși valul 2 la începutul lunii septembrie.

O altă diferență importantă este că, spre deosebire de septembrie 2020 și februarie 2021 când școlile s-au deschis într-o perioadă de platou, în septembrie 2021 școlile se vor deschide pentru prima dată în faza de creștere accelerată a unui val epidemic.

Așa cum se vede din grafic, valul 4-Delta debutează mai târziu decât valul 2, dar crește mai repede decât acesta, în ciuda gradului mare de imunizare total (vaccinare + infectare) a populației, astfel încât deschiderea școlilor în 13 septembrie 2021 ne va surprinde la o incidență mult mai mare decât valul 2, posibil la o incidență la fel de mare ca în februarie 2021, în jurul a 2.500 de cazuri noi pe zi.

Adugati și faptul că testarea RT-PCR este mai scăzută decât în august 2020 ca să avem imaginea completă a unui debut de val 4 puternic subestimat.

========

Concluzii

========

Adevărul simplu este că ne aflăm în “uncharted waters” (teritorii necartografiate). Toate analogiile cu pandemiile de până acum, inclusiv cea cu gripa spaniolă, au fost spulberate. Omenirea nu a mai asistat până acum la un fenomen atât de complex și medicina modernă este singurul motiv pentru care pandemia de COVID-19 pare mai blândă decât pandemia de gripă spaniolă.

Vedem că valul 4-Delta are deja un avans de o săptămână față de prognoza de la finalul lunii iulie. Mai jos avem tabelul de predicție pe care l-am publicat la începutul lunii. Se vede că prognoza era că vom depăși 1.000 de cazuri pe zi (5.750 de cazuri noi pe săptămână) abia la finalul săptămânii acestei săptămâni (30 august - 5 septembrie). În realitate am ajuns la aceste valori (5.828 cazuri noi pe săptămână) încă din săptămâna trecută (23-28 august 2021).

(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Sunt sigur că nimeni din guvern nu își mai imaginează că vârful pandemiei va fi în mijlocul lunii septembrie la 1.500 de cazuri noi pe zi, iar col. dr. Valeriu Gheorghiță a confirmat că aceste așteptări au fost ajustate ascendent la un vârf în jurul a 2.000 de cazuri pe zi.

Însă nu creșterea accelerată a numărului de cazuri noi mă îngrijorează cel mai tare. Cel mai tare mă îngrijorează că în continuare guvernul susține că se așteaptă la maximum 4.000 de internări și prin urmare că în Romania valul 4-Delta va fi mult mai blând decât valul 3-Alpha. Asta înseamnă automat că nu există o strategie care să ia în calcul o evoluție mult mai nefastă.

Din fericire putem confirma sau infirma deja aceste așteptări și mai avem timp să ne ajustăm strategia la realitatea epidemică, nu la fantezia politică. Iată cum:

Dacă premisa că valul 4 este mult mai blând decât valul 3 ar fi adevărată, numărul de internări în spitale și numărul de internări în ATI (în România nu se raportează noile internări ca în restul țărilor) ar trebui să crească mult mai lent decât numărul de cazuri noi. Pentru ca să ne facem o idee de scară, în Marea Britanie numărul de decese a fost de aproape 200 de ori mai mic în valul 4-Delta decât în valul 3-Alpha datorită vaccinării ridicate (peste 65% din populația rezidentă).

Iată tabelul de predicție pentru numărul de internări în spitale la începutul lunii august. 

Vedem că valoarea de 1.938 internări înregistrată duminică, 28 august 2021, nu o așteptam decât 19 septembrie 2021, deci a sosit cu aproape 3 săptămâni mai repede.

Dacă numărul de internări a devansat cu 3 săptămâni scenariul meu optimist, cum arată scenariul internărilor acum și cum se compară cu cele actualizate după evoluția din ultimele săptămâni? Din păcate mă aștept ca pragul de 4.000 de internări să fie depășit la mijlocul lunii septembrie, iar la sfârșitul lunii septembrie să avem în jur de 7.500 de cazuri internate.


(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Dacă comparăm și predicția pentru numărul de internări la ATI observăm că și în acest caz am atins deja valorile prezise pentru începutul lunii septembrie.

(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Dacă evoluția continuă în același ritm vom depăși pragul de 1000 de internări la ATI și 100 de decese pe zi la finalul lunii septembrie (în România cam 10% din numărul celor internați la ATI mor săptămânal).


Evident, îmi doresc foarte mult ca în acest caz eu să greșesc și numerele să crească așa de încet cum se așteaptă guvernul în săptămânile următoare, însă nu avem niciun motiv rațional pentru o astfel de speranță. Împotriva noastră lucrează și mecanismul psihologic care ne împinge spre decizii confortabile emoțional, dar iraționale, cum e decizia individuală de a nu ne proteja în pandemie, întărită de decizia la fel de irațională (dar populară) a guvernului de a nu ne proteja în pandemie.

Pandemia e însă simplu de înțeles rațional și pleacă de la un adevăr absolut: deznodământul oricărui caz de infectare este vindecarea sau moartea.

Din fericire din fiecare 100 de oameni diagnosticați în România, 97 se vindecă.

Din nefericire din fiecare 100 de oameni diagnosticați în România, 3 mor.

O mortalitate CFR (case fatality ratio) de 3,15% este imensă în acest stadiu al pandemiei și se va traduce în curând în zeci și la finalul lunii septembrie în peste 100 de decese pe zi.

Pentru cei care încă își imaginează că ruleta rusească a infectării este mai bună decât siguranța vaccinării, merită menționat că până la 30% din cei care se vindecă de boală rămân cu sechele interne permanente, de gravitate variabilă, care încă pot fi evitate prin vaccinare. De fapt există dovezi clinice că vaccinarea ajută inclusiv la ameliorarea acestor simptome la cei trecuți prin boală.

Aici este și lecția crudă și nemiloasă a pandemiei, pe care o vom repeta până o să ne intre bine în cap:

De fiecare dată când refuzăm să plătim prețul pentru siguranța publică în bani, îl vom plăti în vieți.

Până nu vom decide și noi să punem viața înaintea banilor, o să rămânem în malaxorul pandemiei. Eu am însă încredere că valul 4 ne va trezi la realitate și că ne vom ridica la înălțimea provocării de a preveni un eventual val 5, pentru că pandemia nu se termină când canta politicienii, ci când se mobilizează tot poporul să o învingă.

Referințe:

https://www.facebook.com/JurmaOctavian/posts/246669880615529

https://www.yalemedicine.org/news/vaccines-long-covid

https://www.medicalnewstoday.com/articles/one-third-of-patients-may-experience-long-covid

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • din toata pleiada de pseudo-cercetatori si pseudo-oameni de stiinta aparuta in aceasta pandemie , se remarca Octavian Jurma.Acest brancardier caruia i s-a dat un laptop ,a inceput sa se joace cu graficele , cu cifre aflate de el la cine stie ce bodega de cartier.Pana aici nimic anormal , dar culmea este ca fiecare articol propovaduieste dimensiuni sinistre si infricosatoare ale acestei pandemii , iar mantuirea suprema este vaccinarea.Sunt trist sa vad ca adevaratii medici care lupta pe prima linie impotriva acestui virus , au ramas niste ilustri anonimi.Vecina mea Rachela , o doamna doctor care se apropie de 80 de ani spune ca in ziua de azi este suficient sa-i dai cuiva un laptop , o sticla de vodca , ceva praf de prizat si acesta devine brusc un om de stiinta.Sau cercetator.Si acest cercetator mai are si lucrari stiintifice chipurile la universitati din State.
    • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult