Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Creditul comercial generează o reacție în lanț în economie: companiile din România au nevoie de sânge proaspăt

constructii - Foto MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

În condițiile actuale, în care sectorul privat din România are nevoie de asistență, soluția de susținere a creditului comercial printr-o schemă de reasigurare este extrem de importantă.

Ce este creditul comercial? Creditul comercial sau creditul furnizor este acordat de către furnizorii de mărfuri sau servicii cumpărătorilor, urmând ca plata acestora să fie efectuată la o dată ulterioară, stabilită de comun acord. Creditul comercial se acordă de obicei pe termen scurt, scadențele fiind între 30 si 90 de zile.

Pentru o companie aflată la început de drum, creditul comercial este un instrument important, generator de cash-flow, care oferă posibilitatea acesteia să achiziționeze și să vândă produse sau servicii cu decontare ulterioară, conform înțelegerii părților. În comparație cu creditul bancar sau factoringul, creditul furnizor nu este purtător de dobândă. 

De exemplu, o societate comercială specializată în vânzarea de produse cu amănuntul (en-detail), achiziționează marfă de la un distribuitor, urmând ca plata să fie efectuată conform contractului, la un anumit termen. În acest interval, societatea comercială beneficiază de credit comercial, din partea furnizorului.

În România, această practică este foarte des întâlnită, multe companii își susțin afacerile prin intermediul creditului comercial.

În țara noastră, volumul creditului comercial este de trei ori mai mare decât cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) față de 117 miliarde lei (credit bancar).

Important de menționat că termenul mediu de plată al facturilor în România este de 115 zile, dublu față de media europeană și față de nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani.

Acest fenomen a amplificat interdependența dintre companii, a majorat riscul sistemic și propagarea efectelor negative dintre companii, similar unui efect de domino. O verigă slabă în acest lanț va genera efecte negative asupra întregului lanț de companii.

Situația neplății facturilor, de către o singură companie, aflată în insolvență, afectează într-un efect de domino, alte 4 companii. Fiecare dintre aceste 4 companii se poate afla, la rândul său, în situația de a intra în insolvență, lucru ce duce la disponibilizări. În final, va fi afectat chiar statul, întrucât va crește șomajul și vor scădea veniturile publice.

În momentul de față este importantă susținerea unei scheme de reasigurare a creditului comercial tocmai pentru ca motoarele economiei să continue să funcționeze.

Nu vom putea merge înainte punând lacătul pe economie sau discutând despre această problemă într-un mod populist. Din contră, ne vom afla în situația în care și mai mulți oameni își vor pierde locurile de muncă, suplimentar față de cei un milion de oameni, ce au contractele suspendate și cei 400 de mii, ce au contractele de muncă lichidate.

Efectele directe asupra economiei naționale vor fi grave.

În prezent, circuitul economic este blocat, companiile din România se confruntă cu două situații. Fie lucrează cu plata pe loc ori nu își încasează facturile la timp, iar scăderea volumului de asigurări a creditului comercial va agrava această situație.

În România, un număr de 3000 de companii își asigură facturile și cca. 60.000 de companii primesc credit comercial de la aceste 3000 de companii. Acestea asigură un procent de 80% din cifra de afaceri a companiilor din România și cea mai productivă zonă a economiei românești.

Efectul susținerii creditului comercial va favoriza activitatea economică, a locurilor de muncă și va evita blocajele din economie.

De asemenea, susținerea printr-o schemă de reasigurare a creditului comercial este una dintre acele măsuri pe care guvernul va trebui să le susțină în vederea sprijinirii mediului de afaceri, mai ales în situația de față, în care economia României trebuie să revină pe creștere.

Scheme de reasigurare a creditului comercial au fost implementate în Germania, Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Slovenia, Olanda sau Norvegia. De asemenea, Polonia, Italia și Ungaria se află într-un stadiu final de aprobare a unei astfel de scheme, de către Comisia Europeană. Guvernele din aceste țări susțin scheme de reasigurare a creditului comercial tocmai pentru că un stat puternic este cel care dă semnalul repornirii economiei. Iar companiile din România au nevoie de implicarea statului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult