Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Creditul comercial generează o reacție în lanț în economie: companiile din România au nevoie de sânge proaspăt

constructii - Foto MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

În condițiile actuale, în care sectorul privat din România are nevoie de asistență, soluția de susținere a creditului comercial printr-o schemă de reasigurare este extrem de importantă.

Ce este creditul comercial? Creditul comercial sau creditul furnizor este acordat de către furnizorii de mărfuri sau servicii cumpărătorilor, urmând ca plata acestora să fie efectuată la o dată ulterioară, stabilită de comun acord. Creditul comercial se acordă de obicei pe termen scurt, scadențele fiind între 30 si 90 de zile.

Pentru o companie aflată la început de drum, creditul comercial este un instrument important, generator de cash-flow, care oferă posibilitatea acesteia să achiziționeze și să vândă produse sau servicii cu decontare ulterioară, conform înțelegerii părților. În comparație cu creditul bancar sau factoringul, creditul furnizor nu este purtător de dobândă. 

De exemplu, o societate comercială specializată în vânzarea de produse cu amănuntul (en-detail), achiziționează marfă de la un distribuitor, urmând ca plata să fie efectuată conform contractului, la un anumit termen. În acest interval, societatea comercială beneficiază de credit comercial, din partea furnizorului.

În România, această practică este foarte des întâlnită, multe companii își susțin afacerile prin intermediul creditului comercial.

În țara noastră, volumul creditului comercial este de trei ori mai mare decât cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) față de 117 miliarde lei (credit bancar).

Important de menționat că termenul mediu de plată al facturilor în România este de 115 zile, dublu față de media europeană și față de nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani.

Acest fenomen a amplificat interdependența dintre companii, a majorat riscul sistemic și propagarea efectelor negative dintre companii, similar unui efect de domino. O verigă slabă în acest lanț va genera efecte negative asupra întregului lanț de companii.

Situația neplății facturilor, de către o singură companie, aflată în insolvență, afectează într-un efect de domino, alte 4 companii. Fiecare dintre aceste 4 companii se poate afla, la rândul său, în situația de a intra în insolvență, lucru ce duce la disponibilizări. În final, va fi afectat chiar statul, întrucât va crește șomajul și vor scădea veniturile publice.

În momentul de față este importantă susținerea unei scheme de reasigurare a creditului comercial tocmai pentru ca motoarele economiei să continue să funcționeze.

Nu vom putea merge înainte punând lacătul pe economie sau discutând despre această problemă într-un mod populist. Din contră, ne vom afla în situația în care și mai mulți oameni își vor pierde locurile de muncă, suplimentar față de cei un milion de oameni, ce au contractele suspendate și cei 400 de mii, ce au contractele de muncă lichidate.

Efectele directe asupra economiei naționale vor fi grave.

În prezent, circuitul economic este blocat, companiile din România se confruntă cu două situații. Fie lucrează cu plata pe loc ori nu își încasează facturile la timp, iar scăderea volumului de asigurări a creditului comercial va agrava această situație.

În România, un număr de 3000 de companii își asigură facturile și cca. 60.000 de companii primesc credit comercial de la aceste 3000 de companii. Acestea asigură un procent de 80% din cifra de afaceri a companiilor din România și cea mai productivă zonă a economiei românești.

Efectul susținerii creditului comercial va favoriza activitatea economică, a locurilor de muncă și va evita blocajele din economie.

De asemenea, susținerea printr-o schemă de reasigurare a creditului comercial este una dintre acele măsuri pe care guvernul va trebui să le susțină în vederea sprijinirii mediului de afaceri, mai ales în situația de față, în care economia României trebuie să revină pe creștere.

Scheme de reasigurare a creditului comercial au fost implementate în Germania, Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Slovenia, Olanda sau Norvegia. De asemenea, Polonia, Italia și Ungaria se află într-un stadiu final de aprobare a unei astfel de scheme, de către Comisia Europeană. Guvernele din aceste țări susțin scheme de reasigurare a creditului comercial tocmai pentru că un stat puternic este cel care dă semnalul repornirii economiei. Iar companiile din România au nevoie de implicarea statului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Port Constanta - exporturi

„Performanța” economiei noastre care „duduia” sub guvernarea Nicu și Marcel poate fi rezumată în câteva cuvinte simple: România se împrumuta cu dobânzi tot mai mari ca să consume ce nu-și permitea, în principal produse și servicii din import. Ani la rând, grație analfabetismului și populismului liderilor PSD și PNL, am făcut credite scumpe ca să dezvoltăm alte economii ale lumii. În 2025 și 2026 plătim o parte din facturi. Marea întrebare este cât de departe pot fi împinse deciziile nepopulare cu efecte pro-ciclice. foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

Social media / sursa foto: Profimedia

Numărul de utilizatori TikTok devine cel mai mare din Europa raportat la populația generală, 2023–2024 fiind perioada în care indicatorii de utilizare problematică la adolescenți depășesc restul Europei, începând să fie recunoscuți public și chiar numiți o problemă de siguranță națională. Anul 2025, cu realitatea celor 84% dintre adolescenții de 14–19 ani care intră zilnic pe TikTok, unii până la 5 ore pe zi, adaugă încă o tușă la tabloul situației din România.

Citește mai mult

Lindsey Vonn / sursa foto: Facebook

Schioarea americană Lindsey Vonn (41 de ani) a căzut și s-a accidentat grav, la puțin timp după începerea evoluției sale, în cadrul probei de coborâre (downhill) feminin, de la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 de la Milano Cortina.

Citește mai mult

Masina Nicusor Dan / sursa foto: Inquam Photos

Am citit recent că Primăria Sibiu a decis să scoată la licitație mașina de protocol folosită de fostul președinte Klaus Werner Iohannis în perioada în care era primar al orașului. Autoturismul, fabricat în 2005, este un Audi A6 3.2 FSI, V6 pe benzină, de 255 CP și 330 Nm, cu o capacitate cilindrică de 3.123 cm cubi. Se pare că, la achiziția acestui automobil, nu s-a pus accentul necesar pe reducerea emisiilor poluante.

Citește mai mult