Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Creșterea riscului legat de lanțul de aprovizionare și sectorul bancar

banca-

Foto Getty Images

Așa-numita tranziție către o nouă ordine mondială bazată pe mai mulți poli a generat o tendință de reversare a globalizării în domeniul comerțului internațional, care duce la o creștere semnificativă a riscurilor legate de lanțul de aprovizionare. În timp ce jucătorii care concurează în anumite sectoare își diversifică sau restricționează expunerile reciproce, pare imposibil să asistăm la schimbarea majoră a status quo-ului pe termen scurt sau mediu și poate chiar pe termen lung. De multe ori, sunt analizate implicațiile asupra unor anumite mărfuri sau a unor industrii afectate (metale rare, petrol și gaze naturale, semiconductori, turbine eoliene, vehicule electrice, panouri solare etc.), dar nu și implicațiile asupra industriei serviciilor financiare și a participanților săi, deși este poate industria cu cel mai înalt grad de globalizare.

Pe măsură ce realitatea globală și, implicit, economia globală se transformă, industria serviciilor financiare se confruntă cu o nouă generație de riscuri, precum cele legate de sustenabilitate, riscul cibernetic și, cel mai recent, riscul legat de lanțul de aprovizionare. Ne-am concentrat intens asupra riscului cibernetic și a celui legat de sustenabilitate, dar nu am făcut același lucru cu riscul legat de lanțul de aprovizionare.

Măsura în care o bancă înțelege dinamica lanțului de aprovizionare a unui împrumutat devine fundamentală pentru înțelegerea modelului de business al clientului, a gradului de sustenabilitate a acestuia din perspectiva comerțului internațional și, implicit, a profilului de risc în evaluarea eligibilității unui împrumutat pentru creditare. Dacă împrumutatul are un model de business sustenabil în ceea ce privește clienții și furnizorii sau nu, care sunt implicatiile de risc pentru împrumutat din punctul de vedere al lanțului său de aprovizionare (sancțiuni asupra clienților sau furnizorilor, lipsa de mărfuri pentru împrumutat sau lanțul său de aprovizionare, riscul de restricționare a comerțului la orice nivel al lanțului său de aprovizionare etc.), cum poate fi cuantificat și monitorizat acest risc, cum se pot înregistra provizioanele și garanțiile și cum se stabilește prețul creditului - toate aceste aspecte devin extrem de importante pentru bănci.

Pentru a analiza în mod pragmatic această nouă categorie de risc legată de lanțul de aprovizionare, băncile ar putea, în principiu, gestiona o parte semnificativă a acestui risc prin segmentarea clienților dar această variantă nu ar exclude procesul de cunoaștere individuală a entităților care fac parte din lanțul de aprovizionare al fiecărui împrumutat în parte.

Similar cu ceea ce se întâmplă în sectorul bancar când vine vorba de gestionarea riscului climatic, nu există o metodologie universală și date suficiente pentru a putea efectua o analiză completă și, din nou, similar cu situația gestionării riscului climatic, soluția va fi colectarea de date de către bănci de la fiecare împrumutat, în funcție de dimensiunea și capacitatea acestuia de a analiza și a oferi informații despre profilul său privind din perspectiva lanțului de aprovizionare. Un prim pas ar putea fi implementarea unei astfel de abordări pentru un segment prioritar de clienți, în funcție de criterii precum dimensiunea expunerii și sectorul de activitate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon