Foto: dissx/ Alamy/ Alamy/ Profimedia
După 3 ani de așteptare, prețul unui Bitcoin revine în zona pragului de 20.000$, iar piața totală a criptomonedelor depășește din nou valoarea de 500 miliarde $. Vestea e mare, atât pentru posesorii de Bitcoin, cât și pentru bănci, guverne și mari fonduri de investiții. Primii sunt încântați de profiturile obținute, dar ceilalți sunt foarte îngrijorați de popularitatea în creștere a unei tehnologii care îi poate deposeda de instrumentul principal al puterii lor: banii.
Bitcoin sunt bani electronici, emiși de un algoritm care folosește tehnologia blockchain și care nu are o autoritate de control. A fost gândit să fie o monedă universală. Față de banii fiat, adică cei emiși de guverne, pe care îi folosim acum, atât Bitcoin, cât și celelalte criptomonede prezintă câteva deosebiri (evit să le numesc avantaje/dezavantaje).
Principalul atribut al Bitcoin, în raport cu sistemul bancar este descentralizarea sa. Descentralizarea este un concept vast și destul de greu de înțeles pentru noi, cei obișnuiți cu centralizarea în toate domeniile vieții. Într-o propoziție, descentralizarea se poate reduce la „eliminarea intermediarului” din orice afacere. Tehnologia permite acum întâlnirea cererii cu oferta, în aproape orice domeniu, iar intermediarii, cu comisioanele, întârzierile și erorile lor aferente, nu mai sunt necesari și pot fi eliminați.
Prin descentralizarea banilor, se înțelege reducerea controlului băncilor asupra averii oamenilor. În rețeaua Bitcoin, fiecare își administrează singur portofelul electronic. Totuși, registrul tuturor tranzacțiilor în rețeaua Bitcoin este public, adică toate tranzacțiile sunt transparente și oricine poate vedea câți Bitcoin s-au trimis de la care adresă, către care adresă, și când. Orice unitate de Bitcoin (subdiviziunea se numește Satoshi) poată fi urmărită, prin toate portofelele electronice prin care a trecut, încă de la minarea ei. Singurul lucru care nu este public este identitatea posesorilor portofelelor electronice. E ca și cum ai vedea toate tranzacțiile care se desfășoară între conturile băncilor însă nu poți afla cine sunt posesorii conturilor respective.
Astfel, un alt beneficiu foarte apreciat de unii dintre utilizatorii Bitcoin este confidențialitatea oferită. Un portofel de Bitcoin se face pe loc, fără a fi nevoie să-ți dezvaluiesti identitatea. Nu este nevoie de e-mail, telefon, nimic. Astfel, evitând sistemul bancar, tranzacțiile în criptomonede sunt, practic, imposibil de urmărit de către fisc. Inevitabil, primii utilizatori practici ai criptomonedelor, pe scară largă, au fost infractorii. Banii negri, proveniți în special din traficul de droguri, s-au putut tranzacționa în voie, convertiți în criptomonede. De asemenea, mulți prestatori de servicii legale, cum ar fi avocatura, arhitectura sau programarea, puteau de acum să încaseze Bitcoin, adică bani nefiscalizati, de la cliențîi lor, evazionând bugetul de stat.
Echilibrul între transparență și confidențialitate îi preocupă de câțiva ani pe inginerii programatori de blockchain. Pe lângă Bitcoin, există acum câteva mii de criptomonede, fiecare dintre ele reprezentând câte un proiect care promite să rezolve probleme fundamentale ale comunităților, folosind tehnologia blockchain. Alte criptomonede, programate diferit, pot asigura tranzacțiilor efectuate niveluri superioare de confidențialitate și mai reduse de transparență, decât Bitcoin. De exemplu, Monero, o altă criptomonedă foarte populară, este un proiect care “arde” tranzacțiile, la câteva minute după ce au fost efectuate, pentru a acoperi orice urmă a transferului financiar. Cu alte cuvinte, ai banii în portofel însă nimeni nu mai poate afla de unde i-ai primit.
Argumentul elementar pe care îl folosesc programatorii progresiști, atunci când prezic dispariția inerentă a băncilor, de fapt înlocuirea lor cu tehnologia Bitcoin, este costul bankingului. Un algoritm care funcționează automat și descentralizat, reduce comisioanele și crește viteza de transfer. Acum, dacă vrem să trimitem 1000$ în Malaysia, folosind sistemul bancar, procesul va dura câteva zile și va costa circa 50$, adică 5%. Dacă am trimite echivalentul în Bitcoin, procesul ar dura maxim 10 minute iar costul ar fi de ordinul cenților.
Deși nu se vorbește aproape deloc despre asta, războiul dintre Bitcoin și bănci a început de câțiva ani. De cel puțin doi ani, chiar și băncile din România refuză să transfere banii clienților către conturi ale exchange-urilor de criptomonede, încercând să reducă astfel adopția acestora. După ce și-au pus mintea la contribuție, cei mai capabili bancheri din lume au conchis că nu se poate lupta împotriva Bitcoin, adică a tehnologiei lăsată liberă, fără stăpân, întrucât ar fi o cauza pierdută, în mod sigur. Așadar, băncile și-au propus “să meargă pe burtă”, adică să nu se opună fățiș dușmanului numit Bitcoin, pentru a nu-i crește notorietatea, însă să încurce și să descurajeze orice client care și-ar dori să investească în criptomonede. Din câte știu eu, niciun exchange românesc nu mai folosește conturi bancare românești, așadar nu se poate cumpăra Bitcoin cu RON, prin transfer bancar, din cauza boicotului tăcut al băncilor. Probabil conștiente de amenințarea pe care o reprezintă Bitcoin, băncile par acum hotărâte să încerce să amâne, prin toate mijloacele, adopția pe scară largă a criptomonedelor, pentru a mai prelungi, puțin, status-quo-ul.
Deși Bitcoin încă reprezintă circa două treimi din piața totală de criptomonede, mai există și alte câteva mii de proiecte blockchain, care emit și tranzacționează monede proprii. O parte dintre ele sunt proiecte care încearcă descentralizarea celor mai populare sisteme centralizate din lume. Uber, Airbnb, Facebook sau Amazon, toate sunt sisteme centralizate, adică deținute de entități juridice precise, în care proprietarii lor decid asupra conținutului, regulilor sau împărțirii veniturilor rezultate. Descentralizarea unor astfel de sisteme, utilizând tehnologia blockchain, va democratiza piețele și îi va lasă pe coloșii beneficiari ai sistemelor centralizate, fără utilizatori. Cel puțin asta este ambiția haiducilor necunoscuți ai descentralizării.
Pe lângă bănci și pe lângă ceilalți intermediari care își vor pierde monopolul bazat pe centralizarea majorității serviciilor, Bitcoin mai anunță o viitoare victima colaterală: statele slabe. Ele vor trebui să găsească metode de a-i convinge pe cetățeni să-și plătească, în mod voluntar, taxele. În lipsa controlului bancar, guvernele corupte sau netransparente, vor avea mari dificultăți la colectarea taxelor de la cetățeni, dacă nu-și vor respecta promisiunile. Oamenii vor fi mai greu de constrâns pentru plata datoriilor, în lipsa metodei popririi conturilor bancare.
Ceea ce au priceput repede autoritățile din lumea întreagă, în privința Bitcoin, a fost că nu-l pot nici interzice, nici închide. Istoria Bitcoin, adică lista tuturor tranzacțiilor care au avut loc în rețea, din 2009 și până acum, sunt informațiile care se regăsesc în registrul public. Acest istoric, se poate reconstitui imediat, chiar dacă toate zecile de mii de mineri, din toată lumea, ar fi deconectate de la sursa de curent electric, simultan. Un singur miner rămas activ oriunde, în Zimbabwe, de pildă, poate asigura funcționalitatea Bitcoin, împotriva oricărei coalizări utopice a tuturor guvernelor lumii, împotriva rețelei. Iar reactivarea întregii rețele Bitcoin s-ar întâmpla imediat după revenirea curentului.
Totuși, faptul că Bitcoin nu a ajuns încă să fie folosit pe scară largă, ca monedă universală, demonstrează că el are și câteva bariere greu de depășit. Barierele principale ale adopției sunt, încă de la început, două: încrederea oamenilor și volatilitatea monedelor. Iar dacă volatilitatea se va reduce, atunci când adopția va crește, încrederea oamenilor, neobișnuiți cu paradigma descentralizării, este o barieră ceva mai greu de depășit.
Ce fac dacă îmi deschid portofelul electronic și nu mai găsesc Bitcoinii pe care îi aveam? Pe cine sun? Cum îi recuperez? La toate aceste întrebări, răspunsurile sunt triste: Nu ai ce să faci, nu ai cum să-i recuperezi, nici măcar nu ai pe cine să suni. Însă, din fericire, dacă utilizatorii sunt atenți, riscul că banii să dispară este egal cu zero. În cei 11 ani de funcționare, rețeaua Bitcoin a fost atacată de cei mai buni hackeri din lume, în căutarea banilor ușor de delapidat. Totuși, în ciuda unor atacuri reușite asupra unor derivate ale sale, Bitcoin nu a putut fi hacker-it niciodată.
Deși piața totală a criptomonedelor a ajuns să valoreze peste 500 de miliarde de dolari, ea nu reprezintă încă nici măcar 1% din totalul banilor existenți în lume. Suntem încă în faza de pionierat a unei noi paradigme financiare, care va cuceri lumea, în următorii ani. Adopția a crescut încet, dar sigur, în cei 11 ani, însă noi factori externi par că o vor accelera în următoarea perioadă. Creșterea valorii criptomonedelor din ultimele 6 luni poate fi corelată, în mod logic, cu miliardele de dolari tipărite de guverne, pentru lupta împotriva pandemiei. Achiziționarea de Bitcoin pare să fie un refugiu ideal al celor care se tem de devalorizarea monedelor naționale sau de instabilitatea financiară care va urma.
Cristian Lică este broker de criptomonede, din 2017
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cryptomonedele de inceput precum Bitcoin-ul au dat tonul dar tehnologic sunt depasite daca le analizam din punct de vedere al rezolvarii "trilemei blockchain" asa cum a numit-o Vitalik Buterin cofondatorul Ethereum-ului (runner-up-ul din spatele Bitcoin-ului). Trilema cuprinde cele trei concepte: descentralizare, scalabilitate si securitate. Majoritatea monedelor care au dat startul acestui val crypto acopera una sau doua din cele doua concepte insa exista deja exemple care le rezolva pe toate trei. Dintre acestea as dori sa mentionez proiectul Elrond nu doar pentru ca poate are cea mai buna rezolvare a trilemei in momentul acesta ci si pentru ca mi-as dori sa vad un viitor articol-interviu pe Republica cu Beniamin Mincu, CEO-ul proiectului romanesc Elrond.
Suntem la inceputul unei crize economice neobisnuite, trigger-ul fiind o pandemie si nu lipsa banilor, trebuie sa facem diferenta.
Aceasta pandemie a accelerat digitalizarea companiilor si a vietilor pe care le traim fiecare dintre noi.
Industry 4.0 (sau a 4-a Revolutie Industriala) deja a inceput si trebuie sa ne adaptam din mers pentru a prinde acest tren, altfel vom ramane in gara si nu mai vine altul.
Asta inseamna ca este nevoie mai mult ca oricand de scalabilitate la nivel IoT si intre masini. Tehnologia blockchain poate face asta la un nivel foarte avansat si mai ales securizat.
Lucrurile incep sa se miste bine in directia blockchain si incep sa fie startup-uri din ce in ce mai bune in zona asta. Un bun exemplu local este elrond.com.
Nu mai este acceptabil ca in 2020 sa asteptam ore pentru un transfer bancar, sa platim procente din transfer sau sa nu fim 100% in control pentru fondurile noastre.
Da.... este intr-adevar o sansa unica PENTRU FIECARE acum de a-si pune banii/averea in siguranta cumparand Bitcoini - este varianta cea mai buna la ora actuala, pe langa aur/argint. As mai adauga si Ethereum si Ripple (chiar daca nu-mi place moneda asta.... insa are precis viitor daca stii ce este de fapt si intelegi cum vor evolua lucrurile in viitorul apropiat).
Portofoliul personal de ex. e compus din 50% Bitcoini, 25%Aur si restul Ethereum si Ripple - just FYI.
Lupta dintre banci/guverne pe de o parte si Bitcoin/Blockchain pe de alta parte este una foarte reala si va mai dura inca mult. In final insa va invinge Blockchain-ul dupa parerea mea, pentru ca e de neoprit si global. Insa in ultima perioada si-au cam dat seama de asta si se merge pe motto-ul "Daca nu-ti poti invinge adversarul... alatura-te lui". Oricum bancile vor incerca sa-si faca propriile valute virtuale (asa numitele CBDC - Central bank digital currencies) si le vor pune be Blockchain-urile lor, care vor fi bineinteles controlate si manipulate de ei, asa cum fac si acum de fapt. Cash-ul va disparea foarte curand si astfel vor avea controlul absolut al maselor de oameni si-i vor supraveghea cum doresc. Din pacate nu multi vor fi aceia care vor intelege ca doar un Blockchain neutru este cel adevarat si bun. Aici ar fi nevoie de educatie in masa privitoare la Blockchain si putina educatie financiara, de ce nu. Insa e clar ca nu se dorecte acest lucru de catre guvernanti si banci. Oamenii trebuie tinuti prosti ca asa pot fi mai bine manipulati. De ce sa-i spui omului ca prin Blockchain poate avea banca lui proprie in buzunar?? Cum mai poti fi jupuiti oamenii in felul asta fara intermediari.. nu?
Domeniile de aplicabilitate ale Blockchain-ului sunt imense si ar putea schimba lumea in bine - sunt absolut convins de asta. Cine intelege tehnologia asta, stie la ce ma refer si ca am dreptate. Niciodata in instoria omenirii nu a avut omul puterea sa decida pentru el, sa fie independent si sa nu fie exploatat de altul (istoria e plina de exemple de acest fel). Tot timpul a fost cineva care s-a fofilat la mijloc si a profitat de orice actiune sau tranzactie a lui.
Pentru cine stie putin engleza, recomand videourile lui Andreas Antonopoulos de pe you tube ("the bitcoin jesus") - merita omula asta vazut si ascultat!!