Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Piața criptomonedelor a depășit 500 de miliarde de dolari. Cum a ajuns 1 Bitcoin să coste 18.000 dolari, pe înțelesul tuturor

bitcoin - (Foto: SOPA Images / ddp USA / Profimedia)

Foto: SOPA Images/ ddp USA/ Profimedia

Încă de la primele forme de organizare umană, banii au mijlocit schimburile comerciale și au depozitat averea bogaților. Banii au existat în multe forme, cum ar fi scoici, pietre, boabe de cereale sau metale prețioase. Atunci când regii au început să bată monezi, pentru a-și putea colecta mai ușor taxele de protecție, atunci au apărut și primele probleme economice. Oamenii au aflat faptul că cheia stabilității economice, în orice comunitate, constă în echilibrul dintre cantitatea totală de bani de pe piață și cantitatea totală de bunuri și servicii care se consumă. Altfel, banii nu au o valoare fixă. Acest echilibru nu a reușit aproape nicăieri în lume, decât pe perioade foarte scurte de timp, așadar toate generațiile au trăit perioade de inflație și volatilitate, până în ziua de astăzi.

Apariția banilor de hârtie a complicat și mai tare lucrurile și a dus umanitatea într-o nouă epocă economică, cea a banilor fiat. Regii nu mai depindeau de un material prețios și rar, pentru a produce bogăție. Primii regi s-au minunat de cât de deștepți erau: puteau produce bani de hârtie, cu nemiluita, și nu răspundeau nimănui. Puteau astfel să angajeze soldați, pentru a declanșa războaie și își puteau construi palate sau piramide. Totuși, devalorizarea rapidă a banilor, cauzată de inflație, revoluțiile care au urmat, și capetele încoronate care au căzut sub secure, consecințe ale sărăcirii populației, le-au mai redus tiranilor disponibilitatea de a tipări bani după propriul chef. În Japonia, de pildă, implementarea banilor de hârtie a durat aproape o mie de ani, de-a lungul cărora a generat constant, pe rând, revolte, reforme de stabilizare, apoi, din nou inflație.

În zilele noastre, banii fiat sunt bani emiși de guverne, prin Băncile Naționale, în conformitate cu calculele, obiectivele sau interesele guvernanților. Astfel, cu cât guvernul este mai incompetent, cu atât va tipări mai mulți bani, pentru acoperirea găurilor, sărăcind prin inflația generată, întreaga comunitate. Între timp, băncile comerciale au dobândit monopolul banilor, peste 90% dintre ei fiind acum bani scripturali, adică cifre în tabelele lor. Astăzi, sub 10% din banii lumii există fizic sub formă de numerar sau cash. Așadar, majoritatea banilor fiat nici măcar nu se mai tipăresc, ci se produc direct electronici.

Generația noastră este contemporana unei noi tranziții, cea de la banii fiat către criptomonede. Puțini specialiști mai cred că vom mai plăti cu bani de hârtie, în anul 2030 sau 2040. Tranziția către bani digitali se va întâmpla oricum, de fapt a început deja, iar singura întrebare este cât va dura până va deveni deplină. Explozii de notorietate, precum creșterea valorii Bitcoin din ultima vreme, amplifică adopția monedei viruale, comunicând clar, un mesaj simplu:

Tehnologia blockchain ne permite acum să ne administrăm singuri banii electronici, fără a mai avea nevoie de o bancă. Acum se poate. Fiecare posesor de Bitcoin își poate administra singur portofelul virtual de criptomonede, la fel ca pe un cont bancar obișnuit, în deplină siguranță, folosind o parolă de acces. Poți primi sau trimite bani oricui, în lumea întreagă, direct din telefon, cu comisioane infime. Încrederea pe care eram până acum nevoiți să o acordăm băncilor, care ne țineau banii, poate fi acum compensată cu încrederea în tehnologie. Dacă crezi că înțelegi tehnologia sau dacă ai încredere în ea, atunci poți avea încredere și în Bitcoin.

Bitcoin este un program open source, descentralizat, adică care nu aparține nimănui. Nici măcar nu stă „pe un server”, ci există doar în device-urile utilizatorilor săi. A fost inițiat și lansat de un misterios personaj, numit Satoshi Nakamoto, pe un forum de tocilari și a început ușor-ușor să fie adoptat de tinerii pasionați de tehnologie. Programul a fost scris să genereze unități de valoare, numite Bitcoin, printr-un proces de minare la care poate participa oricine. Minarea, care funcționează conform aceluiași algoritm, a început în 2009 și se va finaliza în 2040. Curba preinflaționistă preprogramată a produs deja circa 18.5 milioane, din cele 21 de milioane de monezi virtuale, care vor reprezenta masa monetară totală de Bitcoin. Restul de 2.5 milioane de Bitcoin vor fi minați în următorii 20 de ani, conform aceluiași algoritm lansat în 2009. Procesul de minare se va încheia automat în anul 2040 și niciodată nu vor exista mai mult de 21 de milioane de Bitcoin.

Îți recomandăm

Bitcoin se minează, adică utilizatorii îl pot produce singuri, conectându-și calculatorul la rețea și folosind puterea de calcul a procesorului la realizarea unor operații matematice. Cu cât e mai mare puterea de procesare a calculatorului, cu atât vei obține mai mulți Bitcoin în intervalul de timp în care minezi. Practic, nu trebuie să faci nimic altceva decât să ții procesorul în priză și să aștepți să ți se acumuleze câteva unități de Bitcoin în cont. Minerii (utilizatorii care minează) își fac următorul calcul: Câți Bitcoin voi produce? x Valoarea Bitcoin din momentul vânzării, minus costul curentului consumat în procesul de minare. Dacă calculul iese în profit, atunci aparatul, conectat la rețea, stă în priză. Dacă nu, nu.

În primii ani de funcționare când foarte puțini știau de Bitcoin, iar moneda nu valora, practic, nimic, un laptop obișnuit putea mina câteva mii de Bitcoin pe zi. Mai târziu, unii pionieri și-au improvizat mineri, adică aparate compuse din plăci grafice performante, care dezvoltau o mai mare putere de calcul. Și mai târziu, au început să se vândă mineri propriu-ziși, adică aparate electronice concepute special pentru eficiența mineritului de Bitcoin. Unii minau în garaje sau chiar în apartamentele proprii, făcând cu greu față căldurii produse de aparat. Acum Bitcoin se produce în ferme imense, supraetajate și ventilate, în care zeci de mii de aparate minează continuu, consumând gigawatti de curent. În Scandinavia, unele mall-uri folosesc căldura emanată de minerii din subsol, pentru a-și încălzi spațiul din magazin.

Primul moment cheie în adopția Bitcoin s-a întâmplat în 2010, atunci când o pizzerie a acceptat să primească 10,000 de Bitcoin pentru două pizza. Această primă tranzacție a stabilit primul preț al Bitcoinului, la puțin sub 1c. Ulterior, diverse exchange-uri online au început să tranzacționeze criptomonede contra bani fiat iar, mai târziu, imense platforme de trading, au început să tranzacționeze și criptomonede între ele. Astăzi, Coinbase sau Binance au devenit niște coloși care valorează mai mult decât multe dintre marile Bănci Comerciale cu notorietate.

Prețul Bitcoin a crescut natural, doar în baza cererii și ofertei, neinfluențat de nicio autoritate subiectivă. Ca orice evoluție naturală, prețul unui Bitcoin a variat mult, volatilitatea devenind caracteristica sa cea mai evidentă. Totuși, în ciuda alternanțelor sale haotice, prețul Bitcoin a crescut de circa 10 ori, în fiecare an. 0.1$ în 2010, 1$ în 2011, 10$ în 2012, și tot așa. A apărut că esențială denumirea subunității de Bitcoin, uitată fără nume de inventatorul său, și denumită de posteritate “Satoshi”, în cinstea sa. 1 Bitcoin = 100,000,000 Satoshi.

În 2016, prețul unui  Bitcoin a depășit pentru prima oară 1000$. Maximul a fost atins în 2017, când pentru câteva ore, Bitcoin s-a tranzacționat cu peste 20.000$, iar cele două pizza vândute, cu 7 ani înainte, valorau acum 200 de milioane de dolari. De atunci, foarte mulți noi utilizatori, au început să dețina criptomonede, inclusiv instituții financiare celebre sau brokeri de pe Wall Street. Au fost și momente de panică, cum a fost acum cel de acum câteva luni, mai precis în martie, atunci când prețul unui Bitcoin a scăzut la 5000$, însă acum, valoarea lui a revenit la peste 18.000$, iar prețul actual pare mai consolidat decât în 2017. Acum 1 Satoshi se apropie de valoarea de 1c.

Fiind o piață 100% naturală, nimeni nu poate anticipa cum va evolua prețul Bitcoin în continuare. Chiar nimeni. Există, desigur, o grămadă de autointitulați specialiști, foarte vocali, care previzionează, de ani de zile, valori record de 50.000$ sau 100.000$, pentru 1 Bitcoin, în viitorul apropiat. Alții, dau ca sigură o corecție aspră, care va coborî prețul la sub 10.000$. Cele mai optimiste scenarii sugerează că ar fi nevoie ca prețul unui Bitcoin să depășească 1 milion de dolari pentru ca moneda virtuală să-și atingă obiectivul său universal, adică să ajungă să substituie o cotă relevantă a masei monetare mondiale. Însă, în acest scenariu, absolut toți banii fiat existenți (dolari, euro, yuan, ron și restul), ar fi devalorizați în mod dezastruos, adică spulberați și, practic, înlocuiți de Bitcoin.

O statistică populară printre pasionații de criptomonede spune că, acum, în lume, există peste 21 de milioane de milionari. Așadar, pur si simplu nu va ajunge câte un Bitcoin întreg, pentru fiecare dintre ei.

Cristian Lică este broker de criptomonede, din 2017 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Incet incet sper sa apara tot mai multe articole de genul / istoria bitcoin si evolutia tehnologiei blockchain este foarte interesanta si inca foarte putine persoane ii vad adevarata valoare
    • Like 0
  • Foarte frumos redactat articolul , explicat intr'adevar pe intelesul tuturor si usor de parcurs pentru incepatori / singura greseala este anul in care se va mina ultima fractiune bitcoin. Evenimentul o sa aiba loc peste aprox 100 de ani (anul 2140)
    • Like 0
  • Ultimul bitcoin va fi minat prin 2140, nu in 2040.
    • Like 2


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult