Foto: Inquam Photos / George Călin
În contextul crizei coronavirus, ar fi binevenit un „desant” al comandanților din Armată, în economie, la firmele cu capital de stat? Pot comandanții să extragă firmele din încercuirea politicienilor, spărgând blocada partidelor, pentru a le face performante? Poate Armata să fie un panaceu pentru salvarea companiilor de stat din brațele politicului?
Recentele numiri ale militarilor în câteva funcții publice, din domeniul medical, m-au determinat să aduc în atenție faptul că această practică, onorabilă pentru Armată, a fost o constantă în istoria noastră.
Au fost momente grele când societatea românească a apelat la militari pentru a soluționa problemele complexe cu care s-a confruntat de-a lungul istoriei. Militarii au încadrat funcții de mare responsabilite: prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, prefecți, primari, manageri de societăți comerciale.
În perioada comunistă, militarii au participat la construirea unor obiective de mare importanță: Canalul Dunăre - Marea Neagră, Transfăgărășanul, Casa Poporului.
Este arhicunoscut faptul că mare parte dintre companiile de stat, în momentul de față, se află sub asediul incompetenței și al dictaturii intereselor de partid. Cei care manageriază aceste structuri au aerul unor coloniști, convinși ferm de faptul că nicio armată nu-i va putea scoate de acolo. Funcțiile de conducere sunt mai vânate ca un pokemon, iar companiile au devenit un fel de gig-economy, adică firme în care nu se cere niciun fel de calificare, carnetul de partid este supersuficient.
Companiile statului sunt încercuite de politicieni care vor să extragă cât mai mult posibil pentru ei și pentru partid, performanțele firmelor trecând în plan secund. Pentru ieșirea din încercuire este nevoie de un efort conjugat, atât din partea guvernanților, cât și din partea opiniei publice.
Vorba americanilor la Pearl Harbour: „This will have to stop”.
S-ar putea ca cineva să spună că este vorba de o pledoarie pentru o juntă. Nici vorbă. Da, poate fi vorba de o „juntă” a responsabilității, a bunului simț și, nu în ultimul rând, a competenței.
Se poate pune întrebarea: ce calități au militarii pentru a concepe o strategie capabilă să restructureze aceste firme?
Conceptul de strategie a fost folosit prima dată în armată, afirmă Lawrence Freedman în cartea „Strategia - o istorie completă” (Editura Litera, București, 2018). Același autor afirmă: „comandanții din industrie trebuie să-și mențină organizațiile stabile și pe un curs bun”.
Or, se știe, pregătirea strategică a militarilor este unul dintre atuurile acestora.
Tehnicile de conducere din domeniul militar au aplicabilitate și în lumea afacerilor. Marii strategi ai tuturor timpurilor - Sun Tzu și von Clausewitz - se studiază atât în Academiile Militare, cât și în Școlile de Afaceri.
Per total, vrând-nevrând, trebuie să recunoaștem că vârful de lance al militarilor în această acțiune este dat de caracterul și educația acestora. Carol I spunea că România nu are nevoie de oameni de știință, ci de caractere.
Ce ar putea să facă militarii în această speță foarte sensibilă, care este întreținută de o întreagă clică de partid ?
Comandanții sunt independenți total, nu sunt afiliați niciunei structuri de partid. Ei nu trebuie să dea socoteală decât acționarilor pentru acțiunile lor. Au o independență decizională totală.
De ce este nevoie de experiența și profesionalismul militarilor ?
Răspunsul este unul singur: sistemul companiilor de stat este foarte greu ameliorabil, foarte greu vindecabil, după atâția ani în care n-a dat seamă nimănui de ce face, și cum face. A fost un stat în stat, fieful partidelor care s-au succedat la putere. În parohiala firmă de stat, nu se califica oricine pentru a lucra, trebuia să beneficieze de recomandare de la partid.
Trebuie să înceteze practica ce a devenit aproape normalitate (e basic instinct) de a se jefui companiile statului. Trebuie să se vindece urgent această stare de lucruri.
Un obiectiv primordial ar fi introducerea unui management performant, modern, în pas cu cerințele vremurilor.
Militarii ar trebui să pună capăt efectelor corozive ale incompetenței; și toate acestea simultan cu spargerea buboiului amantelor, a caracatiței neamurilor și a intereselor de partid. Destructurarea rețelelor de partid din companii trebuie să ocupe un loc central în activitatea noului management.
Trebuie să se ia în calcul și un posibil anti-joc făcut de eșalonul doi, rămas fidel vechii conduceri și privilegiilor introduse de aceasta. Cauza este logică, din punctul lor de vedere, nici un câine nu pleacă de la măcelarie.
Este necesar ca multe dintre firmele statului să iasă din starea de lâncezeală și să devină actori regionali. Excesul de bani, pe care îi țin la saltea, să-i folosească pentru extindere; în prezent mare parte din acești bani sunt folosiți pentru astuparea găurilor de la bugetul de stat.
Guvernanții trebuie să înceteze să mai numească persoane de alde nimenea-n drum în conducerea companiilor sale, persoane a căror pregătire și calificare nu le califică, nici pe departe, pentru poziția respectivă. Mai explicit, prin grația lu’ nu-știu-care, să nu mai trimită rațe la școala de vulturi.
După preluarea funcției, comandanții trebuie să acționeze pentru schimbarea întregii culturi organizaționale (probabil e un termen blocant pentru cei care lucrează acolo), misiune grea, aproape imposibilă, după aproape 30 de ani dominați doar de cultura misecuvenismului, indiferentismului și a ascunderii gunoiului sub preș. Fără schimbarea culturii organizationale nu se poate implementa nicio strategie. „Culture eats strategy for lunch”(cultura mănâncă strategia ca pe un prânz), afirma Peter Druker, unul dintre cei mai apreciați guru în management.
Noul management trebuie să introducă sistemul „up or out”, adică evoluezi, te perfecționezi, dacă nu, părăsești compania. Ei, comandanții din economie, trebuie să fie și antrenori etici, și trend setteri. Tot ei, comandanții, trebuie să se afirme ca un compas moral pentru firmele greu încercate în ultimii ani.
Dar, știu, e foarte greu! Această mișcare generează și un inconvenient major pentru politicieni: nu mai rentează să faci politică, dacă ți se ia jucăria aducătoare de beneficii. Nu mai poate continua starea de wellness de stat la stat! Și vibe-ul se va schimba!
Implementarea temporară a unui management militar la companiile de stat ar fi un eveniment de factură excepțională, generat de criza COVID-19, pentru însănătoșirea economiei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Acei militari care au tras in noi la revolutie ,acuma beneficiaza de pensii grase,au beneficiat de pensionare anticipata la varsta de 42 de ani.
Romania are mai multi generali ca armata SUA,toti facuti la apelul bocancilor.
Cata ingnoranta din partea armatei romane,a trimis un batalion in Polonia sa o apere de rusi,de parca noi am fi inarmati pana-n dinti cu arma la picior,iar taehnica noastra de lupta este net superioara calitativ cat si numeric comparativ cu cea detinuta de armata rusa,pfff
---iar tehnica noastra de lupta este net ,superioara calitativ cat si canitativ comparativ cu cea detinuta de armata rusa ????????????????????????
--- Pai ,ne punem noi ,,la tranta cu Ursul Siberian,, Tehnica ruseasca o depaseste la anumite capitole pe cea ,chinezeasca si americana !!! Despere ce vorbim oare ??
--- Da ,armata a tras in NOI in dec, 89 ! Asa este ,si ostie lumea, Dar ei spun ca,,
---Au executat un Ordin , adica isi indeplinea misiunea ptr care erau platiti ,,!!!
--Apoi ,sa nu uitam ca cele mai ,, reprezentative ,lucrari mari ,din vremea ,comunistilor ,au fost facute cu militari in termen si detinutii
---- Transfagarasanul ,,canalul Dunare --Marea-Neagra, Combinate siderurgice,, Barajele de la Hidrocentrale ,etc etc ,,
--Cred ca ,; acum daca armata , se va implica in activitatea civila , situatia ,ar fi una mult mai buna , , si mai eficace ,De foarte multa Disciplina-seriozitate, avem foarte mare nevoie acum ,
--- Daca , am vrut sa fim ,,sub umbrela lor ,,,,trebuie sa nen conformam ,
--- Daca , am vrut sa fim ,,sub umbrela lor ,,,,trebuie sa nen conformam ,
Știți că tehnica militară pe care o achiziționezi pentru dotarea și înzestrarea armatei trebuie să îndeplinească niște criterii? Tehnice, tactice, compatibilități etc. ? Știți asta?
Se pare că vă pricepeți!
Pot să spun cu tărie că ce am văzut acolo nu era pe departe "responsabilitate, bun simț și competență". Ba chiar opusul. Am mai avut și alte câteva contacte sporadice ulterioare, dar ceva mai indirecte, Am și câțiva cunoscuți care încă lucrează în armată. Nu e nimic ce m-ar convinge că armata română are competența de a administra ceva din statul român,
Și dincolo de particularitățile statului român și ale armatei române, în general e o idee proastă pentru că armata, șî așa e normal să fie, are niste mecanisme de funcționare care nu se bazează pe democrație, libertate și transparența, Iar statul TREBUIE condus cu democrație, libertate și transparență,
Pentru standardele Dvs de militar cu termen redus posibil ca ce ați văzut pe acolo să fi fost așa....se pare că Dvs ați avut și aveți standarde inalte....însă nu credeți că ați putea fi subiectiv in apreciere? Și....nu credeți că suntem prin 2020...aproape in 2021? Și eu am avut experiențe neplacute cu firme de IT și chiar IT-isti acum ceva ani.....
Dar armata, si pentru a-si justifica salariile, ar trebui sa fie implicata, dupa cum spuneam, in viata de zi cu zi a tarii, si anume in domeniile cele mai potrivite. Unul din domenii, si mai ales in epoca covid, ar fi institutiile medicale. Cu alte cuvinte, multe din posturile si activitatile (ne)acoperite de civili ar trebui acoperite de armata. dar poate ca nu de armata de acum, asa cum este ea, ci de o viitoare Garda Nationala, care sa fie o institutie semi-militarizata. Argumentul de a introduce armata in actiunile anti-covid ar fi ca armata este incadrata cu personal tinar, care chiar daca se imbolnaveste de covid, se vindeca relativ repede, si fara sechele. Apoi armata ar trebui sa contribuie la viata sociala si productiva a unui stat, cind acesta are nevoie. Nu ar trebui sa existe aparenta ca armata ia banii degeaba.
In plus, implicarea armatei in viata de zi cu zi a tarii, mai ales in domeniile dificile si cu aspect temporar, ii va servi si armatei, ca antrenament pentru situatiile de lupta. O epidemie poate aparea - chiar cu mai mare probabilitate - si in caz de razboi. Deci armata ar trebui sa fie pregatita pentru astfel de situatii (mai ales cu activitati de spitale de campanie, de exemplu). La fel, ISU ar trebui sa fie semi-militarizat: de exemplu, interventiile de urgenta ar trebui facute cu elicoptere militare. In acest caz, pilotarea unor elicoptere sanitare va fi utila si armatei, ca antrenament al pilotilor in conditii reale, cit si publicului, care va beneficia de un servicu mult mai sigur, pentru ca pilotii vor avea mai multe ore de zbor la activ, mai multya experienta. Stingerea incendiilor ar trebui, de asemenea, sa fie incredintata unei forte de tip militar, acelei Garzi Nationale. Asta pentru ca vor exista militari in cazarme care sa fie tot timpul, zi si noapte, pregatiti pentru interventii. La fel si in caz de cutremure, un personal de interventie cazat in cazarmi ar fi gata de actiune in orice moment. Iar incendiile si distrugerile de imiobile (de tipul cutremurilor, bombardamentelor) au loc masiv si in situatie de razboi. Deci toate aceste domenii de urgenta ar trebui sa fie abordate in stil miltar, deoarece armata ar trebui sa detina si intretina si mijloacele de interventie respective. La fel se intimpla si cu cazurile de inundatii: armata este cea care ar trebui sa detina vehicule amfibii si senilate pentru interventii.
Cred ca mai putin este necesara interventia armatei in zona productiei industriale. Evcentual, cadre militare ar putea exista cu predilecti in unitatile producatoare de echipament militar.
In orice caz, eu cred ca implicarea armatei in domeniile civile este chiar necesara, pentru a convinge populatia civila ca militarii nu iau banii dgeaba, si pentru a apropia militarii de populatie, mai ales dpdv afectiv si social.
In SUA, de exemplu, exista acel "US Army Corps of Engineers", adica este vorba de trupe (mai ales ofiteresti) de geniu, care primesc in sarcina anumite lucrari de geniu, cu grad mai mare de complexitate, lucrari atit pe uscat, cit si pe apa (riuri, mari, oceane). Cam cum a participat armata prin unitatile de geniu la constructia Transfagarasanului, etc., dar in conditii civilizate, de colaborare, nu de inginerie la ordin.