Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cui îi este frică de Ilie Bolojan. Sau cum îi ia pe unii gura pe dinainte

Ilie Bolojan la Paris

Foto: Profimedia Images

De mai multe ori, în istoria noastră, am fost supuși fatalmente mesajului zicalei latine „De nobis sine nobis”, adică „despre noi fără noi”. Se verifică și astăzi acest principiu-adevăr în condițiile negocierilor paradoxale dintre SUA și Rusia, negocieri ce transmit un mesaj grotesc pe măsura actorilor Trump și Putin, doi lideri total anacronici, fanați și învechiți în toate relele istoriei. Mai pe scurt, este vorba de o posibilă scoatere a României din zona de protecție a NATO și expunerea ei la asiatismul barbar putinist.

Liderii politici români s-au raportat la această malefacțiune diplomatică total decerebrată cu graba și neastâmpărul lor pe de-a-ntregul contradictoriu, precum este cazul lui Cristian Diaconescu. Luându-l gura pe dinainte, acesta a lansat în mod spăimos faptul că România a făcut obiectul unei tranzacții perverse la negocierea de la Riad, deși acest lucru s-a petrecut în urmă cu trei ani, când, conform pretenției Rusiei, se propunea retragerea NATO pe aliniamentul din 1997, iar țara noastră să intre într-o zonă buffer, de tampon. 

Astăzi, Cristian Diaconescu afirmă că „este un moment dramatic, nu vreau să generez nici un fel de emoție, dar problema este extrem de complicată”. Totuși, la câteva ore distanță, același domn Diaconescu își reneagă propriile afirmații și constată că „această solicitare nu a fost acceptată nici de americani, nici de europeni, este o veste bună”. În concluzie, „era cât pe-aci să fie”. 

Se pot găsi câteva explicații acestei grabe din gură a respectivului personaj politic:

1. Lipsa unei cunoașteri și a pregătirii temeinice în afacerile externe și depășirea regulilor primare de limbaj diplomatic, cel reținut, echilibrat și subtil.

2. Este expresia unor ambiții și a unor vanități fără limite cultivate la cel mai înalt nivel al funcțiilor în stat.

3. Cazul lui Cristian Diaconescu este cunoscut de marele public care l-a urmărit la televiziuni. Acesta vorbea din colțul gurii, plin de sine, mereu spăimos, încruntat și încheia ironic, criticând totul și toate deciziile guvernelor României și dădea imaginea de superioritate extraterestră față de interlocutori, în postura zamolxiană a „înțeleptului de pe munte ce ne spune ce ne așteaptă”. Speram că s-a astâmpărat după ce a fost numit recent în administrația prezidențială, dar se pare că instinctele sale de premiant nu au dispărut.

4. Performanțele politice ale acestui personaj lipsesc, el eșuând atât în alegerile de primar general la București în 2008, în poziția de lider al PMP, cât și, mai nou, în cele prezidențiale, rămânându-i doar frustrarea acestor eșecuri metamorfozată în vanități și atitudini răutăcioase față de toți și de toate. Mai pe scurt, el a eșuat în superbia propriei retorici și vanități, devenind, cel puțin deocamdată, un fals profet.

Într-un alt plan, asistăm la o agresiune subtilă împotriva lui Ilie Bolojan, mai ales după întoarcerea sa de la Paris, o agresiune generată de gelozia tandemului Ciolacu – Antonescu care se simt amenințați de o posibilă candidatură a bihoreanului la alegerile prezidențiale. Mai pe înțeles, aceștia îl forțează impenitent pe Bolojan să convoace CSAT pentru a explica cu mai multe informații decizia CCR de anulare a alegerilor. Este evidentă, în acest caz, diferența de calibru dintre onestitatea, fermitatea real – patriotică și seriozitatea lui Ilie Bolojan și ridicolul histrionic al lui Marcel Ciolacu și mai ales a fantoșei politice care este Crin Antonescu, desemnat și împins la candidatura prezidențială de oculta liberală, tenebroasă, cu inspirații de servicii secrete și de foști conducători ai acestor servicii.

Forțarea președintelui interimar Ilie Bolojan de convocare a CSAT vine din partea vorbitorului Crin Antonescu, din grija masiv patriotică a acestuia față de destinele țării, care afirmă ritos „o țară nu se apără cu mâinile în sân” (ale lui Ilie Bolojan). Pătruns de aceleași griji privind posibila candidatură a domnului Bolojan la prezidențiale, Marcel Ciolacu ciolăcește din nou și afirmă sentențios că „Iohannis nu trebuia să plece”. 

Iată cum acești doi oameni politici devin preocupați de soarta țării, dar mai ales înspăimântați de prestigiul lui Ilie Bolojan. La o întrebare simplă, directă și cu semnificații majore „unde au fost aceștia doi, pe vremea mitingurilor masive ale românilor împotriva regimului Dragnea, din 2017, mitinguri ce au întrunit aprecierile lumii civilizate, găsim automat răspunsurile. Marcel Ciolacu era pesedistul vâslaș în barca lui Dragnea în mod real și evident, iar Crin Antonescu își scria tratatele de istorie „trăită” la Bruxelles, la cafeneaua „My little cup”, cafegind leneș și impasibil la grija salvării democrației din România. 

Mai pe scurt, cei doi, Marcel Ciolacu și Crin Antonescu, chiar dacă se iau de mână în atacul împotriva lui Ilie Bolojan, nu reușesc pentru că amândoi nu sunt de-ajuns în comparație cu acesta din urmă care este singur. Cu alte cuvinte, amândoi adunați laolaltă, formează o sumă nulă, în sensul că ei nu produc nici o plusvaloare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daniel00 check icon
    Și totuși e cel mai normal dintre toți. Păcat că nu vrea să candideze. Însă acest popor va avea conducătorii, pe care îi merită.
    • Like 2
  • Pe C. Diaconescu într-adevăr l-a luat gura pe dinainte, omul a spus adevărul dureros. Românii nu sunt obișnuiți și nu accepta adevărul. Lor le place să fie mințiți. Și când s-o întâmpla ne descurcăm noi că doar suntem oți. Diaconescu a fost forțat să "retracteze". Dacă s-a discutat problema acum trei ani nu înseamnă că acum nu a revenit în discuția dintre cei doi satrapi ai lumii. Așa că nu vă culcați pe-o ureche.
    Văd că i se reproșează "lipsa limbajului diplomatic", pe românește ipocrizia si minciuna. Ba i se exhiba eșecurile datorate faptului că este un om prea integru ca să fie acceptat de români, indiferent de nivelul de pregătire.
    Ciolacu și căcărău sunt două nulități care nu fac decât rău.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult