Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cultura Pop

După ce și-a scos „i”-ul și a rămas în „genunche”, ministrul Pop a dat poc! cu capul de alt „i”. Întrebat fiind ce-i cu al treilea „i” la „copii”, a răspuns, hotărât ca articolul în cauză: „Alo!”, aidoma lui Nicolae Ceaușescu încercând să potolească mulțimea. Ministrul genunchiiilor cică e profesor de Matematică, absolvent al facultății de profil de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

O limbă este o structură matematică. Cunoscându-i vocabularul și regulile de construcție gramaticală, poți să generezi propoziții corecte. În caz contrar, generezi aberații.

Cum ar arăta teorema lui Pitagora, în formularea profesorelui Pop? Cam așa: suma pătraților catenelor este egală cu ipoteza la pătrat...

Alt pesedist, deputatul Călin Vasile Andrei Matei, a înfipt o cratimă între „pune” și „ți”, cu hotărârea înscrierii unui eseu. Stați, nu-l insultați pe nedrept! Omul nu e eseist. E rugbyst. Îi îndemna pe copii să pună mâna pe carte: „Deși nici mie nu mi-a fost dragă școala, ca la majoritatea dintre voi, dar nu am avut ce face, tot ca majoritatea dintre voi”, zice Matei. Se prezintă, deci, ca un ins torturat, silit să urmeze o școală pe care o detestă. Dar, atunci, cine l-a îmbrâncit pe deputatul Liniuță așa de tare că a absorbit 4 (patru) facultăți: Mineritul la Baia Mare, Politologia la Cluj, Managementul Internațional la ASE București, Economia la Timișoara?

Nu știm. Însă, șeful său de partid, domnul Dragnea, califică cele zise de evanghelistul Matei drept „Sfaturi bune!”.

Prin urmare, dragi elevi, învățați să fiți agramați și o s-ajungeți deputați!

Iar presupusul mânuitor desăvârșit al altei matematici, cea a Legilor, ministrul menestrel Tudorel, a cuvântat cântător: „Dar la engleji, englejii au luat numai jumătate de la franceji”. Carevasăzică, iată de ce, stimați Republicani, suntem noi, românii, așa de breji în materie de Justiție!

Când li s-a pus în față un text scurt, cu greșeli elementare de limbă română, și li s-a cerut să-l corecteze, un senator PSD a zis că n-are ochelarii la el, un deputat PSD a dat asigurări că răspunde săptămâna viitoare, un senator PNL a scrâșnit dârz: „Nu comentez”, un deputat PMP a zbierat: „Nu faci cu mine gramatică!”...

Ce să înțelegem din toate acestea?

Înțelegem că politicienii poporului, votați astă-toamnă, cei care, mândri că sunt români, luptă din greu, apără țărișoara de Soros, de Bruxelles, de bănci și multinaționale, dar încearcă, pe de altă parte, să vândă limba română într-un troc ordinar cu UDMR, după ce nu le-a reușit vânzarea Zilei Naționale, sunt niște proști și răi români.

N-am priceput niciodată, exact, ce înseamnă a fi bun român. Dar acum, mă gândesc că o condiție minimă ar fi să vorbești și să scrii corect românește, nu?

Dacă nu locuiești în Limba Română, nu ești nici bun, nici rău român, nu ești român deloc.

Totuși, de ce toți acești politicieni, miniștri, deputați, senatori, cu tricolorul în piept, posedă o română cu gâlme și gropi, iar dacă li se face observație zâmbesc arogant, vag disprețuitor și își văd de ale lor? De ce, dacă nu știu, nu se străduiesc, la urma urmei, s-o învețe ca lumea?

Pentru că sunt formați în sistemul comunist sau în umbra lui.

Un loc comun repetat adesea în legătură cu ce-a făcut și bun comunismul este: alfabetizarea. Într-adevăr, România a moștenit din perioada interbelică un număr imens de neștiutori de carte. Iar comuniștii au pus de la bun început accentul pe școlarizarea generală. Dar de ce au făcut asta? Pentru că erau animați de nobile sentimente didactice și pedagogice, pentru că doreau să scoată masele din bezna neștiinței, așa, din umanism și compasiune?

Nici vorbă. Orice măsură a regimurilor Dej și Ceaușescu trebuie interpretată prin prisma criteriului fundamental de existență al unui sistem totalitar – puterea totală, s-o dețină ca s-o mențină. Controlul maselor în totalitarism nu se realizează doar prin brutalitate. Întrucât nu puteau să aresteze, să stâlcească în bătăi, să trimită în lagăre și să extermine toată populația României, era necesar să se recurgă și la îndoctrinare, racolare, reeducare prin propagandă și manipulare, aplicate în special păturilor sărace și resentimentare.

Or, asta nu se poate face exclusiv prin viu grai, ar lua mult prea mult timp și e nevoie de prea mulți agitatori. Se impune folosirea mijloacelor de transmisie în masă a informației. Cel mai puternic mass-medium în anii `50 era litera tipărită, ziarul. Ca să poți să injectezi amărâților propagandă pe scară largă, trebuia, mai întâi, să-i înveți să citească.

În același scop, comuniștii au finanțat cultura, potrivit proporției indicate de Lenin, 60% propagandă, 40% divertisment, pentru ca propaganda să fie mai ușor înghițită.

Dar sentimentul profund al ștabilor de Partid față de limba română, nu mai vorbim de cele străine, față de intelectualitate și cultură, era disprețul. Lenin a spus-o direct: „Inteligentsia eto gavno – Intelectualii sunt de căcat”. A vorbi corect gramatical, cu proprietatea cuvintelor și cu un vocabular bogat, a avea repere culturale solide, era considerat, în mod tacit, un semn de slăbiciune pentru un politician. Exista și o acuză standard pentru asta: intelectualism.

Ca să te ții „tare în șa”, cum îi plăcea să zică lui N. Ceaușescu, violatorul suprem al limbii române și ignoratorul desăvârșit al celorlalte, musai să fii „Un om modest, din popor”, potrivit actualului ministru Pop, care vorbește și scrie din topor, dar, „are faptele la el”, apud același Pop.

După Decembrie `89 i-am putut vedea și auzi la televizor pe românii de frunte ai ceaușismului, înalți demnitari de partid și de stat, de la Corneliu Mănescu până la Tudor Postelnicu. Înainte de orice altă infracțiune, aveam în față o colecție unică de nelegiuiți și răufăcători ai limbii române, unii și înapoiați mintal. Se păstraseră puri, neatinși de cultură și rațiune...

Iar astăzi îi auzim pe urmașii lor spirituali, aleși însă liber și democratic.

Pentru subsemnatul, semnul principal al prea puținei noastre îndepărtări de dictatură, travestită în democrație, va rămâne agramatismul/analfabetismul funcțional al politicienilor.

Care, de-acum, pot să poarte, laolaltă, un nume: Cultura Pop.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • dalex check icon
    Testul de limba si literatura romana poate fi cerut pentru candidatii la ocuparea pozitiei de "parlamentar". Este o cerinta logica.
    Cum sa "parlamentezi" fara "unealta" necesara ? Doar daca astazi discutarea (parlamentarea) legilor este doar pretextul prezentei in Parlament, activitatea de baza fiind traficul de influenta care nu necesita multa carte, doar multa nesimtire.

    • Like 0
  • Dixus dixit: "În viaţă, ca şi în politicã, existã greşeli şi existã erori. Este esenţial însã faptul cã greşelile se pot corecta, erorile nu."
    Se cauta abordarile adecvate pentru: abatere, cusur, defect, deficienţă, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, etc. Asteptam instructiuni de indicatie pentru indrumare prin ordin de la ministerul educatiei - care este! Parerea mea.
    • Like 1
  • Din pãcate,siluirea limbii române (ortografic,gramatical,sintactic) sunt privite cu foarte multã îngãduințã si pe aceastã platformã ! În schimb, un cuvânt/expresie, mai mult sau mai puțin licențioasã (ce fac parte din fondul lexical al limbii, pânã la urmã!) provoacã ofilirea mimozelor pudibonde. Ororile lingvistice nu supãrã pe nimeni !
    • Like 2
  • Sunt de acord cu toate afirmatiile privind nivelul de educatie foarte scazut al multor ministri si parlamentari, precum si similitudinea cu liderii din perioada comunista. Totusi, incriminarea sistemului comunist pentru faptul ca sunt atatia agramati la conducere in ziua de azi mi se pare fortata. Nu stiu exact care sunt motivele pentru care comunistii au dus o politica sustinuta de alfabetizare (CTP speculeaza pe team asta), dar un lucru e cert: nivelul general de cultura si educatie in perioada de dinainte de '89 este in mod clar superior nivelului din ziua de azi. Nu vreau sa aduc elogii sistemului comunist si stiu ca ca acel sistem era impregnat cu multa propaganda, dar sunt o serie de indicatori statistici care spun destul de clar ca din "89 incoace sistemul nostru educational a mers la vale...! In rest, sunt de acord ca intre Postelnicu, Bobu & Co si cei din ziua de azi (Daea, L. Pop, Olguta etc.) nu e prea mare diferenta.
    • Like 0
    • @ Balan Emilian
      Mr.Oh check icon
      Adevarat. Dar si nivelul de cultura al celor formati inainte de venirea comunismului era mai ridicat. De fapt Romania "culturala" traieste din resturile de dinainte de 1945.
      Comunistii nu au mai adus nimic nou. Tara a functionat din inertie punand oamenii educati prin strainatate sa "construiasca comunismul". Daca nu vroiai sa fi mutat la "canal" faceai ce ti se spunea. Cam asa a plutit 4 decenii Romania. Acum se duce la fund.
      • Like 0
    • @ Balan Emilian
      dalex check icon
      Nu este sigur ca pana in 1989 nivelul de cultura era superior celui de astazi. Nu apareau tot timpul la TV analfabetii functionali care ne conduceau; suportam doar deciziile lor aberanta ( demolarea satelor si a bisericilor, alimentatia "stiintifica", blocarea accesului in orasele mari pentru medici, impunerea "normei de copii" pentru mame...) si mai putin pedeapsa de a-i vedea si asculta la TV, acolo aparea doar "tovarasul cu academiciana".
      Inlaturarea "burgheziei" din invatamantul superior urmata de ocuparea locurilor de "tovarasi" ( sa nu uitam de "academicianul fara opera", Barladeanu, care a "activat" si dupa 1989 ) a fost primul pas, insa decisiv, spre distrugerea invatamantului romanesc. Capitalismul postdecembrist a sters doar fardul comunist, lasand sa se vada realitatea. Piramida valorilor era deja inversata de politrucii cu "catedre" si "doctorate". Dupa 1989 "s-a dat liber" la facultati particulare care au dat diplome nemeritate parvenitilor cu bani dornici de a deveni "intelectuali".
      Este o problema ce trebuie studiata de psihologi si sociologi daca nu de psihiatrii.
      Si ma refer la un studiu care sa includa atat "studentii" cat si "profesorii" lor.
      • Like 0
  • John check icon
    Un om care este în deplinătatea stăpânirii meseriei sale este un om autonom, un om independent. Fiecare meserie / ocupație are un set de criterii, pe baza căruia putem determina destul de exact măsura în care cineva ”știe meserie”. ”Ocupațiile” care nu sunt supuse unei astfel de reguli – în schimb sunt în topul câștigurilor bănești și avantajelor materiale – sunt cele de politician, activist, sindicalist etc. Raportul ”venituri / criterii de selecție” este maxim aici. Lipsa criteriilor de selecție, combinată cu avantaje maxime este într-adevăr una din ”moștenirile” comuniste. Atunci, ca și astăzi – singurele criterii de acces la aceste ”ocupații” au fost și sunt : datul din gură ( ”lip service” – termen consacrat ), aderență și obediență totală față de puterea momentului, reprimarea oricăror idei sau practici care ies din matca ”adevărului” recent, aprobat, ne-mișcarea în front etc. Un om independent, neaservit, nu avea / nu are ce căuta în sistem !
    Știm cu toții, cu câtă șansă și cu ce rezultate și-ar exercita meseria avută politicienii noștri în sectorul privat, într-un mediu supus concurenței și performanțelor. O știu cel mai bine cei în cauză. Așa că acest tertip de acces pe scara socială este apărat cu strășnicie de toată clasa politică. Și, deoarece o nenorocire nu vine singură, această apucătură faină este îmbrățișată cu sârg, ca model de acces și progres pe scara socială, de către toți cei pentru care meseria, cunoașterea, performanța și autonomia intelectuală sunt secundare, sau necunoscute.

    • Like 0
    • @ John
      dalex check icon
      Se poate adauga si varianta "performanta si autonomia intelectuala sunt intangibile" pentru cei ce ne conduc.
      Dar si exigenta alegatorului este foarte discutabila. Iliescu a fost ales ani la rand pentru ca era "dintre noi" - aceasta spune multe.
      • Like 0
  • Un sistem totalitar dimpotriva, te vrea prost. Nu te invata ca sa incepi sa gandesti singur. Daca a avut un lucru bun comunismul e ca a incercat sa reduca analfabetismul, se facea scoala si se facea gramatica pe bune. Limba romana o mai inveti si din carti scrise corect, care azi au fost inlocuite de FB si twitter si bineinteles whatsapp cu cf nb lol fmm si altele. Pe urma mai vine si Academia Romana care modifica reguli aiurea din motive pe care numai cei de acolo le stiu, adica daca tot se scrie aiurea macar s-o legiferam, facem reguli din prostie. Apoi nimeni nu are de suferit ca scrie sau vorbeste aiurea, cu argumentul ca m-am grabit, haidi bre te legi de-o cratima, mare smecherie ca n-am pus un i, pune-l tu si gata etc. Adica da ba sunt prost, asa si? Imi dai tu sa mananc? Nu mai zic de subtitrarile la filme care sunt la fel de oscilante sau de acuzativul pe care. Si atunci cum sa stabilesti si sa pastrezi limba romana nealterata? Englezii, germanii, maghiarii si restul Europei n-au problema asta desi au si ei influente din socializarile tip FB dar empty se scrie cu p, anstellung are 2 l mereu, presumption e cu p pe unde citesti etc. Nici acum nu vad scrise de 2 ori la fel cuvinte ca greseala, aseaza, inseala / gresala, asaza, insala. Ghiciti care e forma corecta.
    • Like 1
  • De acord cu opinia domnului Cristian Tudor Popescu!
    • Like 1
  • satanae check icon
    Teoria cum ca regimul comunist ar fi alfabetizat natia numai ca sa se mentina la putere, dupa ce ar fi indoctrinat masele prin intermediul propagandei scrise, este pur si simplu o aberatie. Alfabetizarea maselor in comunism s-a facut din aceleasi motive precum cele avute in vedere de elitele din Vestul capitalist - ca sa puna oamenii la munca in fabrici. De-aia este necesar ca toti sa stie sa scrie si sa citeasca, pentru ca in fabrica este nevoie ca muncitorii sa aiba ceva cunostinte in domeniu, pentru a se avea incredere in ei sa puna mina pe masini, nu merge ca pe cimp, in spatele plugului. Este asta un motiv nobil? Probabil ca nu, dar n-are nimic de-a face cu teoria ca regimul dorea sa se mentina la putere subjugind masele prin intermediul presei scrise. Pentru propaganda erau suficiente activistul - si trebuia sa fie citiva in fiecare sat, oricit de indepartat, pentru ca asta era coloana vertebrala a regimului - si propaganda pe undele radio. Nu carecumva sa se creada ca cineva era atit de naiv la virful regimului incit sa fie convins ca, dupa alfabetizare, taranii isi vor smulge Scinteia din maini, ca sa citeasca ce mai zice conducerea PCR. Citeau asa ceva tot cei ca Iocan din Marin Preda, nu fiecare taran in casa lui. A, ca regimul dorea sa procedeze la accelerarea industrializarii pentru a-si crea o baza sociala muncitoreasca si a-si pune in aplicare planurile de transformare a societatii, asta e altceva si n-are legatura cu discutia.
    Din articolul d-lui Popescu, ca si din tot ce se vehiculeaza in ziua de azi, in presa scrisa, in legatura cu comunismul, razbate o singura idee principala: regimul e de vina pentru tot, si pentru ce era rau atunci cind era la putere, si pentru ce este strimb in ziua de azi. Asta este o prostie simplista, care ne scapa de raspunderea ce-o avem ca natie. Radacinile a mizeriei pe care o vedem azi in jur sint mult mai vechi, sint o permanenta de cind ne facuram statul nostru. SI in timpul regimului de trista amintire este socant, citeodata, sa vezi cum se pastreaza aceleasi metehne, in ciuda transformarii sociale, pe care pretindeau ca o reusisera. Se vorbeste azi prost, agramat, de catre elitele noastre politice? Asa se vorbea si-n interbelica, daca mai are cineva rabdare sa le citeasca discursurile sforaitoare si analfabete. Acelasi tip de oameni, aceleasi atitudini, aceeasi coruptie, totul la fel. In perioada antebelica, avem parte de virfuri precum Maiorescu, Carp, Tache Ionescu etc., dar asta datorita votului cenzitar, unu la mina, apoi, pe linga cei in cauza, mare parte din parlamentarii vremii aveau un nivel cu totul asemanator celui din ziua de azi. Si cit de mare importanta dadeau si inainte de 1945 scolii se vede din faptul ca mare parte a populatiei era analfabeta la venirea comunistilor, dupa zeci de ani de reforme ale invatamintului, de la Spiru Haret incoace. Si acum sa dam vina pe comunisti ca alfabetizara natia mi se pare cu totul stupid.
    Asa ca nu, d-le Popescu, nimic din ce este mizer in ziua de azi, inclusiv modul in care se vorbeste si se scrie, nu are vreo legatura cu comunismul, ci cu cit ne duce pe noi capul ca natie, si cit de mare importanta dam educatiei. Asta ne-au fost nivelul de gindire si comportamentul dintotdeauna si ar fi bine sa nu mai dam vina pe regimul comunist, si asta mai ales dintr-un motiv foarte solid, cred eu: el este vazut ca un regim adus de straini, de rusii cei rai, impus de afara si, in consecinta, noi n-am avea nici o raspundere pentru orice rau ar fi facut acesta. Intotdeauna ne-a convenit sa dam vina pe altii, in timp ce ne balacim nestingheriti in propria mizerie, pentru care ne place sa credem ca nu purtam nici o raspundere.
    • Like 4
    • @ satanae
      Mr.Oh check icon
      Imi pare rau, dar nu sunt intru totul de acord cu dvs. Intr-adevar nu regimul e de vina pentru toate, ci oamenii. Oamenii ignoranti, plini de invidie, lacomi, oameni capabili sa rastalmaceasca orice pentru a avea un avantaj. Asa cum il numiti "activistul".
      Si activistul era peste tot, in stiinta, in inginerie, in cultura si arta.
      Alfabetizarea nu inseamna nimic. Acum 150 de ani cu 4 clase de scoala erai mai mult decat alfabetizat. Azi nu-ti ajunge o facultate.
      Alfabetizarea era, asa cum sustineti, o profesionalizare. Ce i se reproseaza comunismului e ca ca nu a facut nimic mai mult. Mai rau, nu a permis nimanui mai mult decat stricta profesionalizare. Mentinand astfel oamenii la stadiul de "forta de munca multilateral dezvoltata".... Oricine dorea sa stie mai mult, si sa afirme cu glas tare mai multe (decta necesar) era dusmanul de clasa ....care aspira la schimbarea oranduirii sociale.....
      Stim cum era in comunism.... sa nu idealizam. Se plateau meditatii private, se cumpara marfa pe sub tejghea cu pile. Erau lipsuri "din belsug". Era o mare nedreptate si atunci ca si azi, si ca si acum 10.000 de ani. Fiindca nedreptatea face parte din natura umana. Sa nu-l mai amintesc pe Churchill cu "Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum."
      Romanii nu au inteles inca nici azi ce inseamna democratia.
      • Like 3
    • @ Mr.Oh
      satanae check icon
      E ceva mai complicat cu vina comunismului pentru situatia din ziua de azi. In anii 80, pentru ascensiunea sociala, rezultatele in invatamint erau foarte importante. Adica, atunci cind terminai scoala medie, aveai doar citeva alternative, indiferent din ce mediu proveneai. Puteai sa iei examenul de admitere la facultate si atunci ajungeai "intelectual", cu o leafa rezonabila si un statut social asijderea, sau o dadeai in bara, nu intrai la facultate si atunci in fabrica, la saiba cu tine. Problema era ca, de la sfirsitul anilor 70, numarul de locuri in facultate s-a redus foarte mult, mai ales la specialitatile umaniste. In consecinta, concurenta a crescut la fel si multe familii s-au trezit ca plozii lor, in care-si investisera sperantele ca vor ajunge mai bine decit generatiile precedente, trebuia sa fie trimisi in fabrica, la fel ca parintii lor. Nimeni nu voia asa ceva. O fi fost regimul al clasei muncitoare, dar nimeni nu voia sa ramina asa de jos. Viata in fabrica era grea, salariile mici, pentru majoritatea, asa ca mai bine lipsa. Adica, copilul meu o parea el idiot, la fel ca mine si generatiile precedente, dar chiar asa, muncitor? Ceva este in neregula!
      Mai erau si alte cai de ascensiune sociala, din muncitor puteai ajunge activist de partid, daca aveai logoree, sau securist, daca aveai mai multe "calitati", dar adevarul este ca, la sfirsitul regimului, posibilitatile de ascensiune sociala se limitasera foarte mult. Bineinteles, cu relatiile potrivite si spaga de rigoare, se puteau sunta si examenele de admitere la facultate, dar caile astea erau rezervate unei minoritati. Mobilitatea sociala se redusese la zero si toata lumea vedea ca si copiii lor urma sa aiba aceeasi cariera precum parintii - copiii de "intelectuali" aveau, dupa cum e de la sine inteles, mult mai multe sanse sa calce pe urmele parintilor si sa urmeze o facultate decit cei proveniti din medii muncitoresti sau din rindul taranilor. Asa a aparut resentimentul in rindul societatii fata de scoala si reprezentantii ei. Oamenii astia blocau ascensiunea copiilor, nu le vedeau meritele, precum parintii lor.
      Si a venit revolutia. Libertate! Liber la diplome! Cit de idiot sa fie plodul, tot se face cu o diploma si dup-aia se angajeaza la stat! Si profesorii de pe vremuri, care persecutau loazele, sa fie tinuti in foame, ca sa plateasca si ei, cumva, pentru cit persecutau repetentii dinainte. Si da-i dracului cu limba lor romana cu tot! Natia s-a razbunat, toti repetentii isi vedeau confirmata adevarata lor valoare si li se dadeau atitea diplome cit nu puteau duce.
      Asa ca da, comunistii sint de vina pentru foamea de diplome ieftine de azi. Acum, stind strimb si judecind drept, chiar au vreo vina pentru porcaria asta sau natia noastra hamesita dupa aparente si hirtii fara valoare a stricat tot ce mai era de stricat?
      • Like 2
    • @ satanae
      „Explicația” dv. este înduioșător de puerilă.
      • Like 1
    • @ satanae
      John check icon
      ”In anii 80, pentru ascensiunea sociala, rezultatele in invatamint erau foarte importante.” – scrieți Dvs.
      Cu voia dumneavoastră originea ”sănătoasă” era și mai importantă. Aceasta din urmă bătea cu lungime de cal orice rezultate la învățământ, de multe ori – dacă era cazul – anihilându-le. Din originea sănătoasă erau excluse o gamă întreagă de”origini”, atât de bine știute încât constituiau locuri comune la vremea respectivă.
      • Like 0
  • Cunoasterea are trei etape: (De la Aristotel incoace) Logica, care ne explica sa intelegem simbolurile, semnele. Un copil, un elev, un student trebuie sa stie sa interpreteze semnele: ce inseamna "+" sau "-" la aritmetica, ce inseamna "subiectul" sau "predicatul" la gramatica. Astfel va putea face propozitii, gramaticale ( cu iz de adevar in matematica) sau lingvistice. Fizica, ne ordoneaza gandirea si incepem sa elaboram legi in urma experimentelor. Experimentele pe care le avem in viata pot sa fie involuntare, le percepem zilnic sau in laboratoare, jucandu-ne cu instrumentele puse la dispozitie de cabinetele tutelate de profesori intelepti si in ultimul rand experimentul poate deveni virtual. Le creem in minte. Dupa fizica, vine metafizica. Aprioricul ma depaseste. Ar trebui sa stiu ce s-ar intampla inaintea experimentului.
    In momentul cand ajungi sa conduci o tara, nu poti sa treci pe o cale inferioara si sa incerci fara nici un experiment sa conduci lumea. Scolastica a disparut. Prostia a ajuns la nivel de gratitudine, o maretie. Iar motivatia: "asa ne cere partidul". Necunoasterea, lipsa de carte, ingamfarea duce la distrugerea a tot ce ne inconjoara. Iar aceasta ingamfare vine din partea guvernatilor si a politicienilor pseudoanalfabeti care pentru imbogatirea lor si a odraslelor propuse vesnic pe functii mari ne duc la pierzanie.
    Tragedia acestei natii vine din partea inculturii, prostiei, vesnice in cautare de circ, cozonac si o sticla de ulei. Ma minunez ca sustinatorii acestei stari de degringolada sunt taman muritorii de foame, n-ar trebui sa ma minunez, care stau la mana-ntinsa si determina orientarea societatii in functie de nenecesitatile lor. Puterea politica este atributul fundamental al unui grup de oameni care determina orientarea societatii in functie de necesitatile lor. Nu a prostimei.
    • Like 0
  • Citeam cu ceva timp înainte în "Republica" un articol în care autorul (nu mai ştiu cine semna) îi lua pe parlamentari şi pe miniştri la tărbacă, fiindc-au ajuns în funcţii cu facultăţi făcute la particulari. De aceea, vezi Doamne, sunt agramaţi şi toate lucrurile merg prost.

    Domnul Popescu ne ilustrează că învăţământul "de stat", căruia ne închinăm cu toţii ca la sfintele moaşte, nu este mai prejos şi naşte o mulţime de "elite". Şi am trei exemple minunate în textul dlui Popescu.

    "Ministrul genunchiiilor cică e profesor de Matematică, absolvent al facultăţii de profil de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj". Ooops! Universitate de stat, care stă bine şi în cotaţiile internaţionale. Hai, dom-le, chiar aşa? Nu se poate!

    "...deputatul Liniuţă [...] Managementul Internaţional la ASE Bucureşti". Blasfemie! Cum, ASE nu este universitate privată?! Credeam că doar la "Spiru Haret" se-ntâmplă aşa ceva. Trebuie să fie o greşeală pe undeva...

    "Iar presupusul mânuitor desăvârşit al altei matematici, cea a Legilor, ministrul menestrel Tudorel, a cuvântat cântător: «Dar la engleji, englejii au luat numai jumătate de la franceji»". Păi "francejul" Toader a făcut Dreptul la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi şi a ieşit şef de promoţie. Or, parcă şi asta este DE STAT, nu particulară. Sigur n-o fi fost Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"...? Că şi ăla tot prin Moldova şi-a petrecut scurta domnie.

    Vedeţi stimaţi "republicani"? Acesta este riscul şablonizării: TOŢI de la particulare sunt proşti, TOŢI de la stat sunt deştepţi.
    • Like 2
    • @ Dragoş Anghelache
      Mr.Oh check icon
      Nu e o chestiune de sablon. E o chestiune de lipsa de exigenta si respect fata de munca, oameni si valoare. In Romania daca nu te pricepi la ceva ti se zice ca esti "prost". In alte parti ti se spune "ca nu ti se potriveste". O mare diferenta de atitudine. Daca nu ti se potriveste atunci da-te la o parte si fa ceva la care te pricepi. Nu e nici o rusine. Dar cand ii spui omului ca e prost doar il ambitionezi sa-ti demonstreze contrariul... cu orice mijloace. Furt, coruptie ... mijloace legale sau ilegale....
      • Like 2
    • @ Dragoş Anghelache
      A afirmat cineva o asemenea nerozie, cum că „toți de la stat sunt deștepți”???
      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Peste tot „prostul” e prost, indiferent de „atitudine”.
      Cine nu își însușește normele limbii materne, nu are ce căuta în politică.
      • Like 1
    • @ aurora oncescu
      Mr.Oh check icon
      Vedeti dvs., aceasta e diferenta dintre o tara civilizata si un ca Romania. Intr-o tara civilizata prostul ramane o fiinta umana si e tratat ca atare. In Romania prostul e prost. In Romania ca sa nu para prost, prostul face pe desteptul ... si consecintele se vad. Complexul de inferioritae determina oamenii sa depasasca anumte limite ..... la veder ramane eventual doar complexul de superioritate. Politica di Romania, si politicienii, reflecta doar lipsa de toleranta a societatii. Lipsa de toleranta fata de ceea ce e diferit, nou, greu de inteles.
      In Romania omul actioneaza din disperare. Asa si arata actiunile sale, haotice, cu rezultate mediocre si instabile.
      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Prostul e prost pretutindeni.
      • Like 0
    • @ aurora oncescu
      Mr.Oh check icon
      La cata inteligenta afisati ar trebui sa stiti ca desteptii sunt minoritari pe planeta. Ceea ce numiti dvs . "prosti" depasesc cu mult jumatate + 1 din populatie. Dar asta nu inseamna ca nu merita respect. ... si indrumare.
      • Like 1
    • @ Mr.Oh
      Mă surprinde răspunsul dv.
      Discuția e taman invers : despre proștii care îndrumă!
      Cât privește persoana mea, nu pot decât să vă mulțumesc pentru apreciere, deși nu cred că era cazul să o faceți.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult

Eric Stab, Engie România

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul central al Engie România, când privești pe geam, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. „La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi ”, spune zâmbind spune Eric Stab.

Citește mai mult