Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum ar arăta intervenția Franței în războiul din Ucraina? Moldova este vizată

Emmanuel Macron - aprilie 2024

Foto: Lemouton Stephane/Pool/ABACA/Shu/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

Ziarul elvețian NZZ din Zurich a publicat scenariile de intervenție a Franței în războiul din Ucraina, iar Republica Moldova este pomenită în unul dintre ele. Președintele Franței, Emmanuel Macron, vrea să trimită trupe terestre franceze în Ucraina, dar la ce să ne așteptăm, dacă declarațiile puternice vor fi urmate de acțiuni? Deși ar fi vorba despre un număr limitat de trupe terestre franceze, o intervenție a Parisului în acest sens ar putea, totuși, să reducă presiunea asupra Ucrainei în război.

Scenariul 1: Cetatea Kiev

Potrivit NZZ, acesta presupune o zonă de concentrare specială la nord de capitală cu scopul de a preveni o lovitură de decapitare de pe teritoriul belarus. Acest lucru ar ușura, de asemenea, armata ucraineană și ar elibera forțe pentru frontul principal.

Scenariul 2: Forță de rezervă pe frontul Zaporojie

O divizie franceză sprijină armata ucraineană și împiedică o pătrundere peste râul Nipru.

Scenariul 3: Fortăreața Odesa

Zonă de concentrare specială la nord de Odesa. Aceasta ar asigura portul de la Marea Neagră. În plus, divizia franceză ar fi pregătită fie să intervină în Republica Moldova, fie să împiedice o trecere peste râul Nipru.

Scenariul 4: Demonstrație de forță în Republica Moldova

Forță de rezervă pentru a sprijini guvernul moldovean împotriva grupurilor armate (omuleții verzi) sau a unei intervenții rusești în Găgăuzia.

Voi face referire în special la ultimul scenariu propus de NZZ, care vizează Chișinăul. Această abordare arată dorința de a consolida stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova, într-un context în care există preocupări privind posibila intervenție a Rusiei sau activitatea grupurilor armate cu sprijin extern, cunoscute sub numele de „omuleți verzi”. Acest pericol iminent, cu toate că nu este unul foarte probabil acum, ar descuraja actori locali atât din Găgăuzia, cât și din regiunea transnistreană la acțiuni subversive.

Prin demonstrația de trupe franceze pe teritoriul țării, Franța și-ar putea exprima sprijinul și solidaritatea față de Republica Moldova, oferind un mesaj clar că orice incursiune sau amenințare rusă la adresa integrității teritoriale nu va fi tolerată. Mai ales că, pe 7 martie, Parisul și Chișinăul au semnat un acord de cooperare în domeniul securității, prin deschiderea unei misiuni de apărare la Chișinău, care va instrui soldații moldoveni, pe lângă multe alte ajutoare în domeniul apărării.

Propriul scenariu: Plasarea de trupe franceze în Ucraina, la graniță cu Transnistria

După mine, aceasta ar fi cea mai plauzibilă variantă, una care nu este încă vehiculată. Ucraina a adunat trupe și echipament militar la frontiera cu Transnistria. A adus un număr considerabil de soldați, estimat la 20-30 de mii, de-a lungul acestei granițe pentru a preveni un eventual atac rusesc dinspre Tiraspol. 

Dar ce ar fi dacă, de exemplu, la acea frontieră ar fi soldați francezi? Teoretic, ei nu luptă în războiul contra Rusiei, aceștia ar avea un rol de protecție a granițelor interne ale Ucrainei, pentru a mai reduce din presiunea militară și pentru a redistribui forțele ucrainene către frontul de Est.

Ucraina vrea de la partenerii europeni ca aceștia să trimită, cel puțin, instructori pe teritoriul țării, pentru a accelera acest proces de instruire și de antrenare a soldaților pe infrastructura modernă NATO, deoarece aceasta ar facilita logistica și comunicarea. Trebuie explicat, totuși, că nicio țară europeană nu este de acord să trimită soldați pe câmpul de luptă, deoarece asta ar însemna că ar intra într-un război direct cu Rusia, iar acest scenariu nu este posibil în momentul de față.

Conform declarațiilor recente ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, este necesar ca Ucraina să pregătească un număr semnificativ de personal și să aibă o rezervă militară pentru a face față unei eventuale contraofensive a armatei ruse. Această contraofensivă rusă este anticipată să aibă loc la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, ceea ce înseamnă că acum este momentul potrivit pentru ca trupele franceze să ofere ajutor, chiar dacă acest sprijin nu ar fi în modul cel mai activ pentru apărarea Ucrainei.

În prezent, situația de pe front este caracterizată ca fiind „complicată, dar stabilizată". Potrivit informațiilor furnizate de partea ucraineană, Forțele Armate ale Federației Ruse nu înaintează în mod semnificativ, iar în cazurile în care o fac, sunt respinse înapoi. În timp ce militarii ucraineni înregistrează progrese și câștigă teren, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o situație favorabilă în totalitate.

Ce urmărește, totuși, Macron?

Președintele Emmanuel Macron are o vorbă și anume: „A nu exclude ceva nu înseamnă a face acel lucru”. Ce vrea să facă, de fapt, președintele francez și ce strategie urmărește? Poziția lui sugerează o abordare flexibilă și pragmatică în politică și în relațiile internaționale. Președintele Emmanuel Macron pare să urmărească o strategie care să permită Franței să păstreze toate opțiunile deschise și să rămână flexibilă în fața schimbărilor și provocărilor de pe frontul din Ucraina.

Această abordare implică refuzul de a face angajamente rigide sau definitive în ceea ce privește politicile și acțiunile Franței, permițându-i să reacționeze și să se adapteze la schimbările circumstanțelor, fără a fi limitată de poziții predefinite sau constrângeri.

Dar mai important, prin această strategie, președintele francez încearcă să obișnuiască atât Rusia, cât și Ucraina, dar mai ales să-i convingă pe liderii europeni și populația europeană de ideea că nu există linii roșii incontestabile în relațiile cu Rusia. Dacă europenii nu sunt mai proactivi, pe lângă accelerarea producției europene de arme și armament, Ucraina va pierde războiul.

Să ne amintim inițiative care erau considerate drept curajoase la începutul războiului, precum trimiterea de arme non-letale. Dar pe măsură ce războiul ruso-ucrainean evoluează și partenerii occidentali au sprijinit militar Ucraina, situația se schimbă. Acum se explorează inclusiv posibilitatea de a livra Kievului avioane de luptă F-16. Macron arată o abordare curajoasă și inovatoare, încercând să ofere sprijin Ucrainei, prin resursa umană de care ucrainenii au cea mai multă nevoie și prin plasarea acestor soldați francezi nu pe linia frontului, ci în interiorul țării. Acest lucru arată dorința de a găsi soluții creative și pragmatice pentru a sprijini și mai mult Kievul în războiul său de apărare, iar inițiative ca cele a lui Macron trebuie încurajate, chiar dacă NATO, ca instituție, ori președintele american Joe Biden au zis că nu sprijină încă astfel de inițiative.

 Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației Agora.md din Republica Moldova. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta ca să vedem că Memorandumul de la Budapesta a avut, pentru Rusia, valoarea unei pătrăţele de hârtie igienică, SUA nu-l respectă pentru că, nu-i aşa, „America First!” iar Marea Britanie, bătrână fiind, a lăsat-o memoria. Bănuiesc circul jalnic dacă vr-un stat NATO din Est, atacat de Rusia, va cere activarea Articolului 5. Să ne-ajute Dumnezeu să n-ajungem acolo!
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult