Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum ar arăta intervenția Franței în războiul din Ucraina? Moldova este vizată

Emmanuel Macron - aprilie 2024

Foto: Lemouton Stephane/Pool/ABACA/Shu/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

Ziarul elvețian NZZ din Zurich a publicat scenariile de intervenție a Franței în războiul din Ucraina, iar Republica Moldova este pomenită în unul dintre ele. Președintele Franței, Emmanuel Macron, vrea să trimită trupe terestre franceze în Ucraina, dar la ce să ne așteptăm, dacă declarațiile puternice vor fi urmate de acțiuni? Deși ar fi vorba despre un număr limitat de trupe terestre franceze, o intervenție a Parisului în acest sens ar putea, totuși, să reducă presiunea asupra Ucrainei în război.

Scenariul 1: Cetatea Kiev

Potrivit NZZ, acesta presupune o zonă de concentrare specială la nord de capitală cu scopul de a preveni o lovitură de decapitare de pe teritoriul belarus. Acest lucru ar ușura, de asemenea, armata ucraineană și ar elibera forțe pentru frontul principal.

Scenariul 2: Forță de rezervă pe frontul Zaporojie

O divizie franceză sprijină armata ucraineană și împiedică o pătrundere peste râul Nipru.

Scenariul 3: Fortăreața Odesa

Zonă de concentrare specială la nord de Odesa. Aceasta ar asigura portul de la Marea Neagră. În plus, divizia franceză ar fi pregătită fie să intervină în Republica Moldova, fie să împiedice o trecere peste râul Nipru.

Scenariul 4: Demonstrație de forță în Republica Moldova

Forță de rezervă pentru a sprijini guvernul moldovean împotriva grupurilor armate (omuleții verzi) sau a unei intervenții rusești în Găgăuzia.

Voi face referire în special la ultimul scenariu propus de NZZ, care vizează Chișinăul. Această abordare arată dorința de a consolida stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova, într-un context în care există preocupări privind posibila intervenție a Rusiei sau activitatea grupurilor armate cu sprijin extern, cunoscute sub numele de „omuleți verzi”. Acest pericol iminent, cu toate că nu este unul foarte probabil acum, ar descuraja actori locali atât din Găgăuzia, cât și din regiunea transnistreană la acțiuni subversive.

Prin demonstrația de trupe franceze pe teritoriul țării, Franța și-ar putea exprima sprijinul și solidaritatea față de Republica Moldova, oferind un mesaj clar că orice incursiune sau amenințare rusă la adresa integrității teritoriale nu va fi tolerată. Mai ales că, pe 7 martie, Parisul și Chișinăul au semnat un acord de cooperare în domeniul securității, prin deschiderea unei misiuni de apărare la Chișinău, care va instrui soldații moldoveni, pe lângă multe alte ajutoare în domeniul apărării.

Propriul scenariu: Plasarea de trupe franceze în Ucraina, la graniță cu Transnistria

După mine, aceasta ar fi cea mai plauzibilă variantă, una care nu este încă vehiculată. Ucraina a adunat trupe și echipament militar la frontiera cu Transnistria. A adus un număr considerabil de soldați, estimat la 20-30 de mii, de-a lungul acestei granițe pentru a preveni un eventual atac rusesc dinspre Tiraspol. 

Dar ce ar fi dacă, de exemplu, la acea frontieră ar fi soldați francezi? Teoretic, ei nu luptă în războiul contra Rusiei, aceștia ar avea un rol de protecție a granițelor interne ale Ucrainei, pentru a mai reduce din presiunea militară și pentru a redistribui forțele ucrainene către frontul de Est.

Ucraina vrea de la partenerii europeni ca aceștia să trimită, cel puțin, instructori pe teritoriul țării, pentru a accelera acest proces de instruire și de antrenare a soldaților pe infrastructura modernă NATO, deoarece aceasta ar facilita logistica și comunicarea. Trebuie explicat, totuși, că nicio țară europeană nu este de acord să trimită soldați pe câmpul de luptă, deoarece asta ar însemna că ar intra într-un război direct cu Rusia, iar acest scenariu nu este posibil în momentul de față.

Conform declarațiilor recente ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, este necesar ca Ucraina să pregătească un număr semnificativ de personal și să aibă o rezervă militară pentru a face față unei eventuale contraofensive a armatei ruse. Această contraofensivă rusă este anticipată să aibă loc la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, ceea ce înseamnă că acum este momentul potrivit pentru ca trupele franceze să ofere ajutor, chiar dacă acest sprijin nu ar fi în modul cel mai activ pentru apărarea Ucrainei.

În prezent, situația de pe front este caracterizată ca fiind „complicată, dar stabilizată". Potrivit informațiilor furnizate de partea ucraineană, Forțele Armate ale Federației Ruse nu înaintează în mod semnificativ, iar în cazurile în care o fac, sunt respinse înapoi. În timp ce militarii ucraineni înregistrează progrese și câștigă teren, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o situație favorabilă în totalitate.

Ce urmărește, totuși, Macron?

Președintele Emmanuel Macron are o vorbă și anume: „A nu exclude ceva nu înseamnă a face acel lucru”. Ce vrea să facă, de fapt, președintele francez și ce strategie urmărește? Poziția lui sugerează o abordare flexibilă și pragmatică în politică și în relațiile internaționale. Președintele Emmanuel Macron pare să urmărească o strategie care să permită Franței să păstreze toate opțiunile deschise și să rămână flexibilă în fața schimbărilor și provocărilor de pe frontul din Ucraina.

Această abordare implică refuzul de a face angajamente rigide sau definitive în ceea ce privește politicile și acțiunile Franței, permițându-i să reacționeze și să se adapteze la schimbările circumstanțelor, fără a fi limitată de poziții predefinite sau constrângeri.

Dar mai important, prin această strategie, președintele francez încearcă să obișnuiască atât Rusia, cât și Ucraina, dar mai ales să-i convingă pe liderii europeni și populația europeană de ideea că nu există linii roșii incontestabile în relațiile cu Rusia. Dacă europenii nu sunt mai proactivi, pe lângă accelerarea producției europene de arme și armament, Ucraina va pierde războiul.

Să ne amintim inițiative care erau considerate drept curajoase la începutul războiului, precum trimiterea de arme non-letale. Dar pe măsură ce războiul ruso-ucrainean evoluează și partenerii occidentali au sprijinit militar Ucraina, situația se schimbă. Acum se explorează inclusiv posibilitatea de a livra Kievului avioane de luptă F-16. Macron arată o abordare curajoasă și inovatoare, încercând să ofere sprijin Ucrainei, prin resursa umană de care ucrainenii au cea mai multă nevoie și prin plasarea acestor soldați francezi nu pe linia frontului, ci în interiorul țării. Acest lucru arată dorința de a găsi soluții creative și pragmatice pentru a sprijini și mai mult Kievul în războiul său de apărare, iar inițiative ca cele a lui Macron trebuie încurajate, chiar dacă NATO, ca instituție, ori președintele american Joe Biden au zis că nu sprijină încă astfel de inițiative.

 Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației Agora.md din Republica Moldova. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta ca să vedem că Memorandumul de la Budapesta a avut, pentru Rusia, valoarea unei pătrăţele de hârtie igienică, SUA nu-l respectă pentru că, nu-i aşa, „America First!” iar Marea Britanie, bătrână fiind, a lăsat-o memoria. Bănuiesc circul jalnic dacă vr-un stat NATO din Est, atacat de Rusia, va cere activarea Articolului 5. Să ne-ajute Dumnezeu să n-ajungem acolo!
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult

CTP--

Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici, ca să crezi că acelei comisii MAGA din Congresul SUA i-ar păsa cât negru sub unghie de Georgescu-Dumnezeilă și alegerile fraudate din România. Marele „Raport” este nimic altceva decât o înșiruire de cuvinte goale, ce nici măcar din coadă nu sună, susținute de NICIO DOVADĂ, nothing, nada, canci. În schimb, de o minciună sfruntată: TikTok le-ar fi spus lor că n-a fost nicio distorsiune în rețea în noiembrie-decembrie 2024 în România.

Citește mai mult