Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum ar fi trebuit să arate discuția despre măsurile fiscale

Ședinta guvern, Boloș

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Cum ar fi trebuit să arate discuția despre măsurile fiscale?

Decembrie 2022, Guvernul: Fraților, am făcut bugetul și lucrurile nu arată bine. Ne-am sfătuit și cu Consiliul Fiscal, cheltuielile vor depăși veniturile cu 6-7% din PIB. Nu merge, trebuie să rămânem sub 5%, ideal 4.4% cum am agreat cu Comisia Europeană. Cum procedăm? 0.5% economisim noi de pe acum la cheltuieli chiar din construcția bugetară deci începem discuțiile la 6.5%. Rămâne o ajustare de 2% în 2023, apoi de câte 1% în 2024 și 2025 ca să ajungem la un deficit de 2-3% din PIB. Facem 50/50 cheltuieli și venituri.

Ianuarie 2023, Guvernul: Fraților, am analizat și realist vorbind anul acesta putem reduce cheltuielile cu maximum 0.8% din PIB. Vreo 0.3-0.4% din reducerea pensiilor speciale și nu ne jucăm cu asta și tot cam așa din reducerea aparatului administrativ, dar o facem pe bune, nu ne batem joc. 1.2% trebuie să vină din venituri noi. Uite planul de reducere al cheltuielilor, îl adoptăm în februarie.

Februarie 2023, Guvernul: Fraților, ne-am făcut calculele și cam așa zicem noi că ar trebuie ajustate impozitele și taxele ca să obținem 1.2% anul acesta și apoi câte 1% în următorii doi ani, să fie echitabil etc. Până la final de martie ne spuneți opiniile voastre, aprilie și mai discutăm, iunie definitivăm. Toată treaba intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și sunt practic 2 ani de zile în care aveți timp să vă adaptați.

Iunie 2023, Guvernul: Fraților, stăm binișor. Ne-am pus pe treabă, reducem cheltuielile cum am zis. După toate discuțiile am decis și pachetul fiscal. Știm, nu vă convine tuturor, dar noi zicem că este echitabil. Avem o veste bună și una proastă. Vestea bună este că ne-am pus serios pe reformarea ANAF și pe respectarea legii și noi zicem că atât în 2024 cât și în 2025 ajustările pe venituri vor fi mai mici, cam 0.8% în fiecare an pentru că restul o rezolvăm de la evazioniști. Ca să nu o mai lungim și să fie clar, 0.8% pe an venituri suplimentare cu vestea proastă că anul ăsta începem din septembrie. Știm, Codul Fiscal zice 6 luni, dar fiți de comitet. E un program pe 3 ani, aveți vizibilitate, am tăiat deja cheltuieli, ați văzut și la ANAF ce conducere beton și ce reforme majore am impus deja.

Septembrie 2023, Guvernul: Fraților, suntem în grafic cu ce am discutat. Agențiile de rating sunt ok, creditorii nu ne cer dobânzi mai mari și Comisia Europeană e mulțumită cu parcursul nostru de a ieși din deficit excesiv. Ne apucăm chiar de acum să facem bugetul pe 2024, dar mai important avem minim un an de zile să discutăm despre o amplă reformă fiscală care să ne țină un deceniu de acum înainte și pe care să o și testăm în alegeri în 2024 ca să nu mai zică nimeni că nu e bine. În octombrie dăm drum discuțiilor.

Acum haideți să ne gândim. Era atât de greu? E SF? Putem avea măcar 75% din acest proces? Ce ne-a împiedicat? Cum facem ca data viitoare să-l avem? Vine mereu o dată viitoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E SF. Nu s-a atins, nu se atinge și nu se va atinge nimeni de marii evazioniști.
    Tot SF e și reducerea cheltuielilor statului.
    Scenariul corect e ăla în care plătitorii cinstiți de impozite și taxe sunt cocoșați din ce în ce mai mult pentru a nu-i deranja pe evazioniști și pentru a ține în cârcă un stat cu cheltuieli din ce în ce mai mari.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon