Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum ar putea fi viața fără dosarul cu șină. Victor Guzun: „Noi suntem în Republica Moldova în etapa în care avem tot ecosistemul necesar pentru a digitaliza oricare serviciu public”

Victor Guzun

Închipuiți-vă o lume în care nu trebuie să pleci de acasă pentru a bate la ușa niciunei instituții publice. Unde la un click distanță găsești toate documentele de care ai nevoie și nu trebuie să stai la coadă ca să obții niște certificate sau acte doveditoare din arhivele instituțiilor publice. Ba chiar dacă vrei să te căsătorești sau să îți vinzi mașina, nici nu trebuie să faci un pas în afara casei. Ei bine, astfel de lucruri sunt posibile. În Republica Moldova, unde procesul digitalizării s-a luat foarte în serios și care a ajuns în etapa în care, din 700 de servicii publice să aibă aproape jumătate digitalizate complet. 

E o experiență absolut interesantă despre care a vorbit în emisiunea În fața ta, moderată de jurnaliștii Florin Negruțiu și Claudiu Pândaru, fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun.

Trebuie menționat faptul că Victor Guzun a învățat din Estonia pașii de urmat către digitalizare, așa că din 2015, când a finalizat mandatul de ambasador al Republicii Moldova în Estonia, s-a implicat în construirea Programului Național de Digitalizare a Republicii Moldova, un program care, chiar și astăzi, plasează Republica Moldova la multe trepte peste România din acest punct de vedere.

Victor Guzun a povestit, în primul rând, cum a ajuns să se ocupe de strategia de transformare digitală a Republicii Moldova și spune că procesul a început cu un deceniu în urmă și încă continuă până în 2030, moment în care viața cetățenilor țării sale va deveni extrem de confortabilă. 

Pentru mine a fost o chestiune de principiu, dacă doriți, ca toată această societate digitală și ecosistemul digital, care aduce beneficii enorme, să fie implementat în Republica Moldova. Și pot să vă spun că am folosit la maxim posibil această oportunitate unică pe care am avut-o timp de 5 ani, iar în 2015, când am finalizat mandatul de ambasador, am decis să continui acest tip de efort și, împreună cu alți colegi și parteneri, unde avem programe de digitalizare. Între timp, m-am implicat pe mai multe proiecte pe digitalizare, inclusiv am coordonat dezvoltarea Strategiei de Transformare Digitală a Republicii Moldova. Am făcut planul de acțiuni pe digitalizarea educației cu Ministerul Educației. În acest moment lucrez la un document strategic pentru strategia de transformare digitală a unei universități din Republica Moldova”.

Premisa de la care s-a pornit a fost aceea că în centrul procesului de digitalizare trebuie să se afle cetățeanul, în beneficiul căruia se face totul. Asta a generat și succesul strategiei, ajunsă acum într-un punct la care în România nici nu se visează, căci la noi încă e necesar dosarul cu șină.

Republica Moldova este un caz foarte bun, un caz de succes și, practic, Strategia de Dezvoltare Digitală spune un lucru foarte clar: că până în 2030, toate serviciile publice din Republica Moldova, ele sunt în jur de 700, trebuie să aibă loc doar în format digital. Doi, toate schimburile de date dintre instituțiile publice, tot până în 2030, trebuie să fie eminamente în format digital. Trei, strategia spune foarte clar că niciun cetățean al Republicii Moldova, cetățeanul fiind plasat în centrul acestei strategii, nu trebuie să fie exclus din prevederile strategiei.

Victor Guzun a povestit și cum arată digitalizarea în Republica Moldova din punctul de vedere al cetățeanului care beneficiază de efectele acestui proces extrem de complex.

Fiecare cetățean al Republicii Moldova are o semnătură digitală în acest moment, și asta este foarte important, pentru că astfel te poți autentifica în oricare sistem digital și acea instituție publică îți recunoaște toate drepturile. Poți să folosești o aplicație, pe care o am în telefonul meu, unde pot să văd care sunt documentele mele publice și nu mai am nevoie, spre exemplu, să am permisul de conducere cu mine, pentru că aplicația din Republica Moldova e suficientă din punct de vedere legal. Prin această aplicație eu îmi pot face o programare la instituțiile publice, eu pot aplica pentru pașaport sau pentru cartea de identitate din aceeași aplicație, semnez și autentific digital și nici nu trebuie să merg la instituția publică, pentru că noi avem un program care îți aduce documentul de care ai nevoie acasă, fără să conteze dacă ești în Republica Moldova, în Estonia, în Buenos Aires sau în SUA. Cazierul judiciar, de exemplu, care e cel mai utilizat serviciu public, de fapt e un extras dintr-o bază de date pe care eu îl pot obține eminamente digital în acest moment. Sau, noi avem o diaspora masivă a Republicii Moldova în UE, și pot face împuternicire cuiva pentru a mă reprezenta acasă eminamente digital, la costuri zero și o pot face digital într-un minut.

Noi suntem în republica Moldova în etapa în care avem tot ecosistemul necesar pentru a digitaliza oricare serviciu public. Noi avem cam 700 de servicii și peste 300 sunt digitalizate deja. Și nu vorbim doar de cetățean, ci și de antreprenor. Pentru că, dacă ești administratorul unei companii, atunci ai o mulțime de documente de făcut. Toate aceste procese, cu diferite viteze și cu anumite termene, se întâmplă digital. Nu spun că la noi nu sunt probleme, dar încercăm să luăm cele mai bune exemple. Dar Republica Moldova este un exemplu fenomenal pentru cum putem să digitalizăm. Și apropo, România a semnat cu Republica Moldova un acord de colaborare, de construcție a unui spațiu digital comun între autoritățile de bază, iar aceste lucruri pot fi transferate cu ușurință în ecosistemul digital românesc.”

Oamenii sunt mai fericiți în societatea digitală, spune Guzun. Căci timpul lor prețios e respectat. Și, fără cozi și dosare cu șină, viața poate să se desfășoare și normal.

”Eu sunt foarte fericit să trăiesc într-o societate digitală, pentru că mă ocup de ce îmi place. Eu nu am nevoie să merg la o instituție publică, nu am nevoie să pierd timp, să stau în ambuteiaje, pe frig, pentru că eu vreau să mă ocup de ce îmi place. Eu vreau să alerg dimineață, vreau să stau cu copilul meu și apropo, asta se pliază foarte bine și pe sistemul educațional.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "dacă vrei să te căsătorești sau să îți vinzi mașina, nici nu trebuie să faci un pas în afara casei."
    Adică, te căsătorești fără să faci măcar analizele medicale obligatorii? Pe alea cum le faci fără să ieși din casă? Și fără să spui “Da!” în fața ofițerului stării civile?
    Și cum vinzi mașina fără să ieși din casă? Îi arunci cheile de pe balcon eventualului cumpărător?
    Astea sunt exagerări fără rost. La fel ca menționarea dosarului cu șină, de care nu am mai avut nevoie de o grămadă de ani încoace, nici pentru înmatriculare auto, nici pentru preschimbare C.I., nici pentru declarații în SPV etc.
    Și dacă ar fi să avem un model pentru digitalizare, cred că izvorul bunelor practici ar trebui să fie Estonia (cel mai digitalizat stat de pe Terra), nu Moldova.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult