Cum au devenit abonamentele medicale un must-have pentru 1,1 milioane de români

Imagine și montaj: Cristian Tomoială

1996. O lume în plină schimbare. În România, conceptul de „corporație” prindea rădăcini, iar odată cu el, un beneficiu avea să schimbe definitiv contractul social dintre angajat și angajator: abonamentul medical privat. Un card de plastic avea să devină, dintr-o bifă pe fișa de angajare, un scut de protecție pentru români.

Un abonament de bază, simplu, cu focus pe medicina muncii și un set de analize, la nevoie. Asta însemna primul abonament de sănătate primit de Adina Vidroiu, în 2008, la angajarea într-o multinațională. Amintește că “a fost un beneficiu apărut pe oferta de angajare”. Astăzi, perspectiva s-a inversat. Angajații nu mai întreabă „dacă” există un abonament, ci „ce conține” acesta. Adina subliniază această schimbare de mentalitate: „Astăzi, acest beneficiu nu mai este un 'nice to have', este un 'must have' și face parte din ceea ce numim beneficiile care sunt obligatorii sau de bun simț.”

Acest reportaj este parte din seria Regina Maria 3.0.

Pentru angajați însă, înseamnă siguranță și acces rapid la îngrijire. Pentru angajatori, a devenit un instrument cheie de atragere și păstrare a personalului.

Schimbarea de mentalitate

Evoluția este impresionantă. De la câteva mii de abonați la începutul anilor 2000, rețeaua de sănătate Regina Maria gestionează astăzi peste 1,1 milioane de abonați, dintr-o piață de 2 milioane de abonamente. Saltul nu este întâmplător, explică Andreea Minuță, directorul Diviziei Abonamente Regina Maria, ci e rezultatul unei schimbări de mentalitate, nu doar de a trata simptome. „Asta am reușit noi să facem în toți acești 30 de ani de când am lansat abonamentele: să privim sănătatea nu ca pe o reacție la o boală pe care o tratăm atunci când apare, ci să vedem ce facem proactiv. Să tratăm înainte să ne doară, să învățăm să mergem preventiv la medic”, declară Andreea Minuță (foto). Ea vorbește despre „efectul de fluture” (butterfly effect), care a dus la democratizarea sănătății. Dacă inițial abonamentele au apărut în 1996 ca răspuns la nevoile expaților care căutau în România standarde internaționale și medici vorbitori de limbi străine, acum ele sunt cerute de marii angajatori, dar și de firme firme mici și de familii.

Astăzi, în portofoliul Regina Maria se regăsesc peste 13.000 de companii din zone și industrii diverse – de la tehnologie și banking, la producție, retail sau servicii. Microsoft este unul dintre cei mai vechi clienți ai rețelei de sănătate. “Am crescut împreună”, spune Andreea Minuță. „Noi nu avem relații tranzacționale cu clienții noștri, sunt parteneriate pe care le-am construit în timp, pas cu pas. Ne-am adaptat nevoilor unii altora. Pe măsură ce infrastructura medicală s-a dezvoltat, resursa umană s-a dezvoltat, a apărut mai multă tehnologie, mai multe servicii – am adaptat abonamentele în funcție de nevoile companiilor și pe specificul lor.” Rezultatul acestui mod de colaborare se vede direct în gradul de utilizare.

Când prevenția devine un indicator de performanță

În companii mari, precum Microsoft, abonamentul medical nu este doar un beneficiu „la raft”, ci un instrument activ de sănătate organizațională. „Gradul de utilizare al abonamentului medical la momentul acesta pentru noi este de 92%”, spune Adina Vidroiu (foto mai jos). „Și asta este indicatorul care ne arată cât de mult este folosit”, explică HR Directorul North Cluster Europa Centrală Microsoft. De altfel, reprezentanta companiei amintește că acest beneficiu – al abonamentului medical – este oferit și familiilor angajaților: „Și acolo vedem la fel un grad de utilizare ridicat. Poate aș zice uneori mai ridicat decât al angajaților”.

Dincolo de utilizare, companiile se uită la ce înseamnă prevenția în mod concret. Un exemplu: imediat după pandemie, în urma examinărilor de medicină a muncii, s-a observat o creștere a recomandărilor pentru controale oftalmologice. Răspunsul Microsoft a fost să introducă o politică dedicată pentru corrective lenses – sprijin pentru angajații care aveau nevoie de ochelari sau alte corecții de vedere.

Abonamentul devine astfel un punct de plecare pentru politici de sănătate tot mai nuanțate și adaptate realităților de zi cu zi. Mai mult, în situații delicate, în bolile grave, abonamentele permit acces rapid la servicii, găsirea unor medici foarte buni, o rețea de clinici extinsă la nivel național, servicii de calitate, analize: fie gratuit, prin intermediul abonamentului, fie cu discount semnificativ. „Niciodată, în cazul unei persoane sau unei situații în care treci printr-o boală grea, nu poți să aduci alinare 100%. Dar zona și partea financiară, dacă poți să aduci puțină ușurare acolo, ajută întotdeauna”, crede Adina Vidroiu de la Microsoft.

Medicina muncii, singura vizită la medic

Pentru o parte importantă dintre angajații din România, contactul cu sistemul medical are loc o singură dată pe an: la controlul de medicină a muncii. „Sunt mulți angajați în România pentru care vizita la medicina muncii este singura vizită din an la un medic”, explică Andreea Minuță. „Iar acea vizită trebuie făcută cu cea mai mare seriozitate, la cel mai bun standard, cu cea mai mare grijă. Dacă medicul observă cea mai mică neregulă, îi recomandă pacientului să meargă mai departe, să-și facă diverse investigații. Nu de puține ori am primit telefoane de mulțumiri de la oameni care au descoperit diverse probleme în stadii incipiente și au reușit să le rezolve. De fiecare dată când aud astfel de povești mi se face pielea de găină.” Aici abonamentul își arată una dintre cele mai mari valori ascunse: transformă o obligație (controalele de medicina muncii) într-o poartă reală către diagnostice timpurii și sănătate salvată.

Ecosistem în jurul pacientului

Abonamentul înseamnă mai mult decât analize, consultații și economii. E un ecosistem de servicii construit în jurul pacientului și al nevoilor sale reale; toate, integrate și digitalizate, astfel încât drumul pacientului prin sistem să fie mai clar, mai rapid și cu mai puține sincope. Abonamentul a schimbat și comportamente: „Din datele noastre, un abonat merge la medic în medie de 7 ori pe an”, spune Andreea Minuță, referindu-se la studiul realizat de Regina Maria, Health of the Nation. „Asta înseamnă de 3 ori mai mult decât un pacient neabonat. Vedem cum abonații sunt mult mai disciplinați, mult mai în control. Merg mai des la medic, își țin sănătatea sub control și au înțeles că e mai bine să previi decât să tratezi. Pe termen lung, asta înseamnă angajați mai sănătoși.”

„Screeningul salvează vieți”

Poate cel mai puternic argument pentru valoarea abonamentelor medicale vine din proiectele de screening derulate împreună cu marile companii din România. „Primul proiect l-am făcut cu Banca Transilvania”, povestește directorul Diviziei Abonamente Regina Maria. „Ei le-au oferit tuturor angajaților cinci tipuri de screening-uri de cancer – cele mai frecvente tipuri de cancer. Proiectul se desfășoară și astăzi. Angajații deja au intrat într-o rutină și știu să-și programeze din timp aceste screening-uri. Și doar în primul an am salvat 140 de vieți: oameni la care am descoperit din timp anumite analize modificate, care ulterior au primit ghidaj și au putut să meargă să rezolve. Pornind de aici, proiectul s-a scalat.” 

Un model de export

Modelul românesc de abonament medical nu este doar eficient acasă. El a devenit un standard de bune practici, capabil să degreveze sistemul public și să îmbunătățească sănătatea națională. „Cred cu tărie că avem toate premisele să exportăm acest model”, spune Andreea Minuță. „Am exportat sistemul de abonamente în Serbia, unde avem o companie în grup, și am implementat fix modelul și structura de abonamente așa cum le-am construit aici. În doi ani de zile, deja s-a dovedit că este un succes, cu creșteri extraordinare și o primire foarte bună în piață”.

Regina Maria 3.0 este un proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp