Imagine și montaj: Cristian Tomoială
Imaginați-vă că sunteți la începutul anilor 2000, când o radiografie însemna așteptare, developare într-o cameră obscură și speranța că medicul imagist reușește „să ghicească" un posibil diagnostic dintr-un film. Acesta era punctul de plecare. Astăzi, vorbim despre RMN-uri de 3 Tesla, CT-uri ultrarapide și Inteligență Artificială, care îi ajută pe medici să sesizeze și cel mai mic anevrism cerebral.
Această evoluție spectaculoasă nu este doar despre mașinării scumpe, ci despre cum tehnologia, expertiza și o mare doză de umanitate au transformat radical diagnosticul în România. Doi dintre medicii care au trăit această revoluție din interior, Dragoș Comănescu (Directorul Diviziei de Imagistică Regina Maria) și Andru Lamasz (medic primar Radiologie Imagistică Medicală), dezvăluie – pentru Republica - culisele acestei transformări. „Astăzi, în Regina Maria și în România, avem tehnologia și competența profesională să ne batem de la egal cu oricare clinică din Europa și nu numai”, spune Dragoș Comănescu. Medic de profesie, Comănescu lucrează în rețea din 2008, imediat după absolvirea facultății de Medicină. A venit inițial la Vânzări, ca să promoveze serviciile pe care clinica din Băneasa le dezvolta la acea vreme. Deși a întârziat la interviul de angajare, din cauză că nu a estimat exact timpul pe care l-ar petrece în trafic, a fost admis în echipă. Din 2014 conduce Divizia de Imagistică a rețelei Regina Maria. Adesea îmbracă halatul de medic, pentru că, spune el cu umor, „insistă colegii”. Are dublă specializare medicală: Radiologie și Medicină de Familie. A văzut și simțit schimbarea în profesia lui. „Aparatele arătau un pic mai puțin digital, să spunem, puțin mai lipsite de atâta performanță cum ne uităm astăzi la echipamentele noastre”. Erau primii ani de imagistică medicală privată în România. Astăzi, revoluția este vizibilă. Iar viteza și precizia cu care se obține informația vitală reprezintă o schimbare fundamentală. „Vorbim de computer tomograf care - pe vremea respectivă – avea standard între 8, 16 și 32 de slice-uri. Astăzi ajungem la o tehnologie de 256, 512 sau mai multe slice-uri. Pe vremea respectivă vorbeam de puterea de un Tesla - sau mai puțin - și astăzi vorbim de 1.5 Tesla, de 3 Tesla, ca și standard, și putem trece la cercetare până la 7 Tesla, echipamente de rezonanță magnetică”, spune Dragoș Comănescu.
Acest reportaj este parte din seria Regina Maria 3.0.
Tehnologia poate salva țesut cerebral
Pe actualele echipamente din rețea, specialiștii imagiști pot diagnostica patologia descrisă în literatura de specialitate internațională. Pentru pacient, adesea asta face diferența între viață și moarte, explică, la rândul său, dr. Andru Lamasz: „În momentul în care ai un diagnostic, precis și prompt, sunt anumite cazuri în care timpul joacă un rol esențial. Nu știu, un accident vascular, de exemplu. Dacă ești în fereastra aia de două ore în care poți să-l tratezi, poți să salvezi (…) țesut cerebral."
Andru Lamasz este medic primar Radiologie și Imagistică medicală. A venit în rețea în același an cu Dragoș Comănescu. Îi leagă nu numai anul angajării, ci și un respect profesional reciproc transformat în ani în prietenie. Lamasz era în 2008 rezident la Spitalul Municipal și a lucrat initial în rețea ca operator imagist, pe aparate considerate la acea vreme vârf de gamă: „Lucrând cu medici mai mari decât mine, evident că am avut de învățat”, povestește. Azi e medic primar și spune că la nivel personal nu ar schimba nimic. „Îmi place ce fac și, în momentul când îți place ce faci, de obicei te duci și o faci și bine în timp. N-aș alege altă ramură a medicinei în momentul ăsta. Cred că am făcut o alegere bună”.
Dr. Lamasz: „Întotdeauna mă uit și pe raportul AI”
Lucrează într-o rețea care folosește inteligența artificială în diagnostic, tratament și personalizare. De altfel, Lamasz folosește softurile de inteligență în neuroimagistică sau pentru cancerul de prostată. Extrem de rapide, ele returnează rapoarte în câteva minute, reducând timpul de așteptare pentru diagnostic. „Am implementat o serie de protocoale pe inteligența artificială, care evident că nu ne înlocuiește, dar crește performanța și eficientizează foarte mult munca medicilor", nuanțează specialistul amintind inclusiv de siguranța unui act medical cu beneficii pentru pacient. „Întotdeauna mă uit și la raportul inteligenței artificiale să văd dacă a văzut ceva, să nu ratez ceva, cât de mic, așa că nu numai că ne eficientizează ca și timp munca, dar ne poate și atrage atenția asupra unor leziuni pe care poate le ratăm câteodată și chiar poate salva vieți”, afirmă Andru Lamasz. De altfel, crede acesta, inteligența artificială contribuie la dezideratul medicinei moderne: personalizarea. „Fiecare boală poate să dea simptome diferite la pacienți. Fiecare tratament trebuie să fie personalizat, pentru că nu există doi pacienți care să meargă fix la fel pe același tratament. Așa că, din punctul meu de vedere, da, inteligența artificială vine și poate să integreze date medicale, să personalizeze. Acesta este un deziderat al meseriei”.
Dr. Comănescu: „Suntem o divizie paperless”
Comunicarea transparentă cu pacientul, digitalizarea și accesul la dosarul medical sunt pentru Dragoș Comănescu și Andru Lamasz puncte forte care au schimbat fundamental modul în care se practică medicina în România. „Suntem o divizie paperless. Putem comunica digital cu pacientul de la momentul programării până la raportul medical, care este la fel integrat în acest sistem digital. La fel, și imaginile", spune Dragoș Comănescu despre divizia pe care o conduce. „Pacientul vine cu mâinile în buzunar și eu știu deja totul despre el. Totul este integrat, totul este digitalizat", completează Andru Lamasz. Asta înseamnă gestionare digitală – de la programare, la consimțăminte, rapoarte medicale, analize, istoric. Pacientul primește rezultatele pe aplicația pe care o are instalată pe telefon și le poate – din secunda doi – accesa și trimite oricărui alt medic, oriunde în lume. Mai mult, accesul rapid la istoricul medical permite medicului să ia decizii mai bune, iar pacientului îi conferă siguranță și confort. Inclusiv fizic, pentru că la Imagistică și radiologie, aparatele RMN sunt mult „mai rapide și mult mai silențioase” ca acum 20 de ani, eliminând o parte din anxietatea frica asociată investigațiilor. Evoluția nu este întâmplătoare.
Investiții de 15 milioane de euro anual în echipamente
Dragoș Comănescu vorbește despre investițiile masive făcute de rețea an de an în aparatură și în mentenanță. Astăzi, Regina Maria a ajuns la 30 de centre de imagistică și la o flotă de peste 100 de echipamente de înaltă performanță: „Aici vorbim de RMN, CT, radiologie, mamografie, DEXA, ECO și așa mai departe. Integrate. Adică fiecare are o platformă informatică în spate și toată activitatea este centralizată și standardizată și de aici se poate interveni asupra unui caz medical. Colegii din spital colaborează cu centrele de imagistică, fie că acesta este propriu în spitalul lor, fie că vorbim de policlinici de tip ambulator (…).Astăzi cumpărăm echipamente de tehnologie avansată, de 1.5, de 3 Tesla, de computer tomograf de 64 sau 128 de slice-uri minim în configurație, iar celelalte echipamente full digitale. Tocmai ca să creăm un acces informatic și tehnologic rapid medicilor și pacienților noștri. Investițiile an de an sunt o dată în mentenanță, care e minim 5 milioane de euro, într-un an, să spunem noi, mediu spre minim, și investiția în noi echipamente care trec de 10-15 milioane de euro anual”. Toate acestea permit specialiștilor Regina Maria să facă astăzi mai mult decât diagnostic, afirmă Comănescu. Prin tehnici minim invazive sub ghidaj imagistic (eco, CT, RMN), radiologia a devenit o parte activă a soluției terapeutice. Rețeaua a creat protocoale de investigații preventive (mamografie, CT toracic) pentru a crește gradul de educație sanitară și a facilita accesul pacienților la screening. „Am inițiat câteva programe și nu trebuie neapărat să fii bolnav ca să ajungi să-ți faci o investigație imagistică tip preventiv. Fie că vorbim de o radiografie toracică, fie că vorbim de o mamografie, fie că vorbim de un computer tomograf. Și aici am standardizat protocoale, astfel încât accesul pacienților să fie facil: fie prin abonamentele pe care rețeaua le pune la dispoziție, fie prin programele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, fie punctual, acolo unde pacientul nu dorește să se intersecteze cu sistemul, să-și plătească la un preț preferențial aceste tipuri de investigații”, explică șeful Imagisticii, dr. Dragoș Comănescu.
România vs Europa
Privind în viitor, dr. Andru Lamasz spune zâmbind că, într-o zi, vom intra într-un aparat, vom fi diagnosticați și apoi operați de un braț robotic, fiind pe cealaltă parte „aproape vindecați." Ambiția echipei de Imagistică Regina Maria? Să fie promotori ai tehnologiei și să îmbunătățească continuu fiecare etapă a actului medical. Pentru că, excelența așa se construiește. Forța imagisticii nu stă doar în puterea de 3 Tesla a unui RMN, ci în combinația dintre tehnologia de top și echipa medicală care știe să o folosească, crede dr. Dragoș Comănescu. „Pe echipamentele actuale, în momentul de față din România, putem diagnostica orice patologie care în momentul de față, internațional, este descrisă în literatură. Împreună, dar nu aparatele. Puterea și echipa. Trebuie să ai și medici și tehnicieni în spate care să știe să-ți facă achiziția, să-ți interpreteze imaginea, să-ți creeze un protocol de diagnostic, să-ți ducă cazul medical cap-coadă”.
Regina Maria 3.0 este un proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.