Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum au luat-o la noi prețurile razna: simțim scumpiri de 100-200 la sută, deși noile costuri cu energia și materiile prime ar indica o creștere de „doar” 15-20 la sută

Supermarket scumpiri

Foto: George Călin/ Inquam Photos

România are nevoie de producție de energie, mâncare, chimie, apărare. Specula din 2022 este un efect al dezindustrializării din ultimii 15 ani.

Fabricile din țară nu sunt responsabile de creșterile infernale de prețuri, nici nu au cum, la câte au rămas. Un calcul simplu demonstrează că și cu dublarea din ultimul an a costurilor la utilități, combustibili, materii prime și materiale și cu absorbția totală a noilor costuri în preț, acesta nu se poate majora cu mai mult de 15-20%.

Instituțiile din domeniu se încurcă în inflație, ba este sub, ba este peste 10%, oricum o cifră absurdă, toți simțim scumpiri de 100%, chiar 200%. România este devorată de speculă.

Ca țară, dacă ești îndatorat până la limita suportabilității și depinzi aproape în totalitate de importuri la energie, mâncare, chimie și apărare, nu ai niciun mecanism de a te apăra de speculă. Dacă aveam producție în aceste domenii strategice, atunci aveam pârghii de control al prețurilor, puteam pune la lucru un mecanism de monitorizare a costurilor, puteam lansa pachete țintite de măsuri anti-speculă.

„Toată Europa are inflație din cauza gazului”, evadează prin generalizare guvernanții, uitând să precizeze că în Europa nu a apărut specula la produsele de bază, pentru că există mecanisme de control, unul dintre ele fiind tocmai importanța dată industriilor locale de producție. Și atenție, un lucru din păcate deja demonstrat, orice intervenție a statului de tip social, gen creșteri de salarii, pensii, cupoane etc. și de tip economic, gen compensări, plafonări nu vor face altceva decât să alimenteze specula sau inflația, spuneți-i cum vă face să vă simțiți mai bine.

Orice ar fi, post-pandemie, în plin război și fără resurse industriale, se pare că la noi încă nu funcționează modelele aplicate în crizele anterioare aparent similare, în special „scumpirea” banilor. Poate că un mod de a stăvili specula este de a reduce cererea, mai cu seamă la combustibili și alimente - Uniunea Europeană are deja în discuție un plan sustenabil de raționalizări la combustibili.

Anul acesta va fi extrem de greu, nu este exclusă o inflație de până la 20% (cine știe unde va ajunge specula) în timpul și după perioada de sărbători și concedii și sub spectrul războiului.

Pe lângă pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, guvernanții trebuie să se pună serios pe reindustrializare strategică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • cum o făcut ceva profit a cumpărat BMV și merțan pt copii !? au votat bine 30 de ani , ... șufăreală tot 30 de ani ,
    • Like 0
  • Nume check icon
    Poate la dvs. la medicamente unde substantele active sunt foarte foarte ieftine comparativ cu preturile de vanzare. Se stie ca aveti un EBITDA de 30% - 40% in conditiile in care lucrati si cu discounturi promotionale de pana la 50%.
    Haideti sa va dau exemple din alte industrii:
    - zahar de la 500 euro/tona - la peste 800 euro/tona
    - utilitati: s-a ajuns si la triplare
    - ambalaje: intre 20% si 40%
    - hartie: aproape 50%
    - alte materii prime import: intre 40% - 200%
    - faina de grau si porumb pana la 100%
    - ulei: 50%
    Despre ce vorbim pana la urma?
    • Like 2


Îți recomandăm

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Zice cel mai detestat om politic român din aceste zile, că venirea în guvern a doamnei Oana Gheorghiu „nu e un lucru care să ne facă bine” și are maximă dreptate. Nu are cum să facă bine un asemenea om, PSD-ului. E un antidot la zboruri Nordis, la jafuri din banul public, la afaceri necurate și e clar că îi ia cu frisoane, cu grețuri. Țipă Olguța, țipă Manda, țipă Grindeanu că Oana Gheorghiu nu le face bine. E ca și cum ar fi venit o molimă peste ei.

Citește mai mult

Parlament 2025

În ultimele luni s-au produs câteva modificări pe scena politică românească. Dreapta a început să se consolideze și are un potențial semnificativ. Prin „dreapta” nu mă refer la populiștii de la AUR și la tot ce gravitează în jurul lor sau sub ei: SOT, POT, Partidul Patrioților, Georgescu, Anca Alexandrescu etc. Pentru a avea o viață politică sănătoasă, cei mai reprezentativi lideri ai dreptei ar trebui să fie politicieni de tipul (tot mai conservatorului) Nicușor Dan și Ilie Bolojan, iar electoratul care se consideră de dreapta ar trebui să înțeleagă acest lucru, fără să cadă în capcana populismului.

Citește mai mult

tăxi - Profimedia

Poate că nu suntem suficient de nemulțumiți ca să vedem cu adevărat ce avem. Poate că, dincolo de nemulțumirile cotidiene și de criticile fără sfârșit, România pulsează cu o vitalitate discretă, cu umor și cu frumusețea unor lucruri care nu se văd imediat, dar care țin locul stabil al unei vieți adevărate. foto: Profimedia

Citește mai mult

Ioan Aurel-Pop

Filmarea începe cu membrii corului Tronos aplaudându-l pe președintele Academiei. Acesta stă în picioare și scutură din cap, parcă încercând să evite ispita – cuvânt potrivit pentru audiență – privind melancolic către masa încărcată cu numeroase bunătăți, dintre care majoritatea ar fi fost îngăduite chiar și Celui care a trăit ca evreu și a avut scris IESVS NAZARENVS REX IVDAEORVM pe crucea Sa. Foto: Basilica.ro

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult