Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dar suntem noi altfel?

Travel Show New York

Văd multă lume indignată că "iar ne-am făcut de râs" la un târg internațional de turism.

Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar aşa cum arată această natură moartă prezentată drept "stand turistic" la New York, tot aşa arată şi țara.

- Ia să fi avut o prezentare civilizată despre România: nu ar fi fost acuzați atunci domnii şi doamnele de mai jos de publicitate mincinoasă de turiştii străini care ar fi ajuns în România?

- Am văzut multe țări din lumea asta, dar mai rar nişte oameni care să-şi bată joc de țara lor precum românii. Mergeți în centrul Capitalei, în Piața Unirii, şi puneți-vă în locul unui străin aterizat aici. Ce vede? - gunoaie, dale care sar din trotuar, cerşetori, lături care se scurg printre sacoşele de rafie ale vânzătorilor ambulanți, şoferi nervoşi, claxoane, aer greu de respirat, pământ ars. Sau mergeți undeva "în natură" - păduri tăiate, şanțuri pline de gunoaie, peturi aruncate în poienițe, drumul de la Piatra Arsă la Babele plin de plastic, ape otrăvite etc. Promovarea turistică este pe măsura produsului promovat: o țară lăsată de izbelişte.

Avem şi locuri frumoase, oameni gospodari, pensiuni şi case îngrijite, dar la noi oamenii par a se preocupa să-şi facă frumos doar până la gardul lor. Dincolo nu-i al lor. Tot ce-i spațiu comun nu le aparține, altul ar trebui să facă şi niciodată altul nu face. Spațiul public ne arată şi gradul de civilizație, şi nivelul de coagulare socială, şi cum suntem noi "ca țară".

- Brandul nostru turistic rămâne, din păcate, "Merge şi aşa" şi ar fi mai cinstit să ne acceptăm lenea, fuşereala, prostia, furtul ca elemente de identitate națională. În fond, cel mai "ales" dintre români, preşedintele țării, ne-a promis o "Românie a lucrului bine făcut" şi, în schimb, s-a pensionat anticipat pe caz de lene.

Citiți și

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, pentru ca presedintele Johannis a fost promovat special sa fie pe post de manechin molatec si fara talent, care pastreaza doar o aparenta onorabila, dar ii lasa pe toti sa faca ce vor, el ascultand de niste sfatuitori malefici Deci tara e fara presedinte ambitios, tara e condusa de servicii secrete impartite pe factiuni care se lupta intre ele si sunt cu nasul pe sus, nu se coboara nimeni dintre membrii acestor factiuni sa gospodareasca tara. E de mirare ca tara asta inca e o tara. Inca e insailata, dar nu se stie incotro o va lua. Serviciile astea secrete nu s-au preocupat nici de educarea maselor, ci le-au mentinut confuze si sarace, invatate cu mizeria. Ca in Rusia.
    • Like 4
    • @ Adriana Negruti
      Pai au radacini adanci in rusia.
      • Like 1
  • ove check icon
    Tot ce este prezentat in articol corespunde 100% unui anumit tipar, unic in Europa-cel al bugetarului roman .Adica incompetenta dusa la extrem,coruptie ,lene,nepotism,lacomie,delasare,prostie,o doza buna de trufie tampa etc,etc.Bineinteles, toate aceste defecte se gasesc si la bugetarii altor tari dar in cantitati mult mai mici si la mult mai putine persoane,astfel incat sistemul merge inainte,tara functioneaza normal,ca o tara europeana.Pe cand la noi e jale,si nu evoluam deloc,dimpotriva.Putinilor oameni din sistem care chiar isi fac treaba le cer scuze pentru cuvintele de mai sus,dar sunt prea putini ca sa schimbe impresia de scarba si lehamite pentru tot ce inseamna institutie publica in Romania
    • Like 4
    • @ ove
      Foarte adevarat!
      • Like 0
  • Ar fi interesant sa aflam pupile cui si de la ce partid/e sunt caricaturile trimise in voiaj in sua?!
    • Like 2
    • @ Mircea Zugravu
      Aici chiar ati fost nostim :)
      • Like 1
    • @ Mircea Zugravu

      Doar o remarca: ati uitat un ''le'' la pupile, altfel-aceeasi curiozitate o am si eu!
      • Like 0
  • Nume check icon
    Ne miram degeaba pentru ca noi cam pe aici ne situam. 80% mediocritate si 20% profesionalism. Prea putin vedem din acel 20%, ci mai mult din acel 80%. Mai ales la institutiile de stat, dar din pacate si in cele particulare din ce in ce mai des. Dar problema cea mai grava este ca lumea nu doreste sa se schimbe, nu doreste sa progreseze, nu doreste sa lase o mostenire acolo unde lucreaza si locuieste. Se multumeste cu putin, mediocritatea este acoperita de spoiala "bunastarii" si a unei masini cumparate la second hand, scoala este inlocuita cu facebook si cititul tabloidelor si bunul simt cu galagia si agresiunea verbala. Iar toate acestea sunt in numele traditionalismului si patriotismului romanesc. Cand vad ca in continuare media romaneasca promoveaza numai mici, palinca si fete frumoase imi vine sa urc pe pereti. adica numai matu' plin si promiscuitate. Prin urmare exemplul de mai sus este graitor si definitoriu pentru noi si nici nu ar trebui sa ne plangem, ci dimpotriva sa fim mandrii pentru ca atat putem.
    • Like 7
  • Vanu Vanu check icon
    Acum multi ani am incetat să parcurg rândurile dlui Negruțiu.
    Construcții de genul "Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar aşa cum arată această natură moartă prezentată drept "stand turistic" la New York, tot aşa arată şi țara" m-au făcut să mă îndepărtez de dânsul.
    Intrebare pt cititor: ce vă sare in ochi ca fiind in dezechilibru /nelalocul lui in felul cum a ales autorul să emită spre noi?
    Ei bine, e doar vârful icebergului. Nu insist, pt că aș fi banat.
    • Like 0
    • @ Vanu
      Ben-Zen check icon
      Vrei sa te amagesti sau vrei sa ne induci ideea ca traim intr-o tara ca o floare ?
      • Like 0
    • @ Vanu
      Ce va deranjeaza, in fond, la modul cum a scris domnul Negrutiu, cand adevarul precaritatii administrarii acestei tari e atat de trist...poate lipsa de speranta. Domnul Negrutiu, ca si noi toti, nu stie pe cine sa ia de motz pentru delasarea si lipsa de vlaga cu care se fac lucrurile in prea multe domenii, la noi, incat impresia generala este ca traim intr-un azil de deprimati.... Se iau prea putine initiative si oamenii se invata cu raul, cu modestia pustiitoare de aspiratii, cu lipsa dorintei de a iesi din mlastina....e mlastina unei tari foste socialiste unde sunt multi care nu vor sa se dovedeasca buna intrarea noastra in UE si NATO. Vor sa se dovedeasca apartenenta noastra la estul cel "maret"!...Vor sa se aleaga praful si pulberea.
      • Like 0
  • Ceea ce mi se pare extraordinar si definitoriu pentru brandul nostru de tara , este mandria pe care o citesti in ochii acestor 6 personaje si mai mult bucuria lucrului bine facut .
    Sunt impresionat de curajul de a-ti prezenta propria imbecilitate in public. Ca in sceneta lui Toma Caragiu in dublu : 2 Elefanti , 2 Vrabiute si 2 Bursuci.
    • Like 5


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult