Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum au „făcut plaja” doi miniștri veniți de la București la o întâlnire cu hotelierii de pe litoral

plaja Mamaia

Foto: Inquam Photos / Costin Dinca

Cine are de câștigat de pe urma haosului? Tocmai instituțiile publice care au legătură directă cu Bucureștiul și nu cu factorii de decizie de pe litoral. Să mă explic. Apele Române Dobrogea Litoral anunță că tocmai ce au preluat plajele de pe întreg litoralul, pentru a le pregăti de iarnă. Ce nu spune instituția în comunicat este că aproape toate contractele de închiriere cu agenții economici au expirat. Și cele pentru plajele lărgite în prima etapă, dar și pentru bucățile de nisip realizate în 2021.

Coincidență sau nu, fix la expirarea contractelor de închiriere ajung la malul mării Daniel Cadariu, ministrul Turismului și Tanczos Barna, ministrul Mediului. Se coace o ședință românească la Prefectura Constanța, încep discursurile protocolare, se ocolesc subiectele sensibile până când răbdarea hotelierilor și a celor cu afaceri în turism ajunge la o limită. Întrebarea pe buzele tuturor este ce facem cu plajele? Când va fi gata PUZ-ul pentru stațiunea Mamaia? Ce se întâmplă cu plajele lărgite, se pot prelua sau nu? Și vine primul răspuns pe surse.

mesaj din timpul întâlnirii

Mai trec zeci de minute din întâlnire, agenții economici cer trecerea plajelor la autoritățile locale (susțin acest demers și o să explic mai jos de ce), dar mai marii turismului și plajelor din România par că au dopuri în urechi. La ora 11.00 vine marele anunț despre cum va fi situația plajelor românești pentru sezoanele 2023 și 2024 (coincidență sau nu, fix an electoral).

ședința de la Prefectură

Plajele vechi vor fi închiriate pentru un termen scurt, de doi sau trei ani. Plajele noi pot fi închiriate la fel ca în 2022, doar pentru un termen scurt. Vine o nouă reacție de la agenții economici aflați în sală.

„Decizia finală e nașpa! Acum închiriază sectoarele vechi fără vedere la mare, dar o să-i lase să pună șezlonguri ca anul ăsta. Cine dracu face investiție în plajă pentru 2 ani (șezlonguri, beach bar etc) când nu știi dacă peste 2 ani mai este plaja ta?”

Ce se întâmplă cu plajele în țările civilizate

Dacă ați citit până aici și sunteți susținătorii plajelor libere și fără șezlonguri sau beach baruri, vă întreb dacă a fost comod să parcurgeți sute de metri până la faleză pentru un suc, o bere sau o toaletă? Susțin ca zonele de plajă libere să fie respectate de concesionari, dar așa cum admirați plajele frumos amenajate din Grecia, Turcia, Italia, Spania și Portugalia, la fel ar trebui să se întâmple și la noi.

Grecia – plajele sunt administrate de autoritățile locale care au dreptul să le închirieze.

Spania – plajele sunt administrate de autoritățile locale care au dreptul să le închirieze.

Italia – plajele sunt administrate local și au fost concesionate.

Portugalia – plajele sunt administrate guvernamental și au fost concesionate, dar cu prioritate hotelurilor din stațiuni.

În România, plajele sunt administrate de Compania Națională Apele Române, care le închiriază și percepe taxe de zeci sau sute de mii de euro, în funcție de suprafață. Banii colectați nu rămân local, ci se duc la București, ca apoi să se întoarcă în bugetul instituției pentru funcționare. Acum ați înțeles de ce Bucureștiul nu vrea să dea plajele autorităților locale? Totul se rezumă la bani. Iar de aici intervine cercul vicios. Agentul economic închiriază pe mulți bani sectorul de plajă. Purcoiul de bani nu se duce la bugetul local, pentru ca autoritatea să dezvolte stațiunea, ci la Capitală. Concesionarul pune apoi tarife la plajă, ca să iasă pe profit, pentru că altfel se numea ONG, iar turistul este veriga slabă în tot acest haos.  

Articol publicat inițial pe funky travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poza aia cu sedinta de la Prefectura - Consiliul Judetean Constanta, spune tot. Nu mai e cazul sa discutam. Romania nu a iesit si nici nu va iesi din zodia comunista.
    Aceleasi figuri, aceleasi mese, aceleasi sali, aceleasi institutii, aceeasi prostie, aceeasi coruptie, aceeasi trancaneala, aceeasi pierdere de vreme. Peste cateva luni, cand va incepe sezonul estival, aceeasi brambureala, aceeasi nesimtire, aceeasi mizerie.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Argumentele sunt de bun simt, dar vorbiti de Bucuresti de parca ar fi in alta tara. Aveti parlamentari locali cu duiumul din toate partidele. Aveti asociatii, faceti petitii, strangeti semnaturi, manifestati la Constanta si la Bucuresti. Faceti ceva daca va laudati ca voi stiti mai bine decat cei de la centru - in ciuda trecutului "glorios" tind sa va cred cat de cat - si nu sa va plangeti pe internet ca "statul nu de da si noua". Dar, in acelasi timp sa nu uitati ca nici mediul de afaceri din C-ta nu a demonstrat ca este un mediu de afaceri care sa duca la prea mult progres si bunastare generala, ca in Timisoara, Cluj, Brasov, Iasi, etc.si stiti foarte bine la ce ma refer.
    Revenind la subiect, descentralizare marii majoritati a serviciilor si agentiilor de stat catre structurile locale este o cheie. Autonomia locala este cheia dezvoltarii unei tari. pentru ca o mana de functionari indolenti in primul rand, si de multe ori si incompetenti si subjugati politici sau economic nu vor putea niciodata sa ofere bunastare unei intregi tari. Cu exceptia Frantei, tarile care sunt cele mai prospere sunt tarile federale si cu autonomii. Iar noi nu suntem si nici nu vom deveni o Franta vreodata.
    • Like 2
  • MP check icon
    Unele din cele mai frumoase plaje din lume din Thailanda, Bali, SUA, Olanda, plaje chiar mult mai late ca cele din Romania, sunt fara sezlonguri sau au maxim cateva sezlonguri in zona de inceput. Toata lumea sta pe prospo sau pe scaunele pliante cu care vin de acasa si nimeni nu se plange.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult